10,833 matches
-
Crescent, unde parcă mereu călcai pe nisip și scoici, unde lumea alerga permanent În sus și În jos pe scări, trântind uși și strigând după câte cineva, iar finul său, Guy, făcea toate acestea În rând cu ceilați. În schimb, Închirie vechiul apartament al lui Lowell, Într-o căsuță de pe malul portului, În apropiere de podul mobil care se Întindea peste intrarea Îngustă În pâlnia estuarului. Îi trezea amintiri plăcute legate de prietenul său când privea, așa cum Îi plăcuse lui Lowell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
rău, doar cu ciorapii În picioare, sau cu o pălărie sau o mască, răzlețite pe sofale, expunându-și... ce mai, expunând totul. Are mii de asemenea poze. — Mii!? — Da. E membru În Clubul fotografilor din Charing Cross Road, unde poți Închiria un atelier și modele cu ora. Nu pot să nu cred că e ceva „pe-alături“ În chestia asta. Fără Îndoială, unele dintre modele sunt cu adevărat frumoase. Dar altele nu sunt și bineînțeles că toate au păr. — Păr? repetă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
Desigur. — Ai auzit vreodată de un individ pe nume George Lee? — Nu. — Era profesor de muzică și inventase o tehnică nouă de predare a cântului, din câte susținea el, bazată pe principii anatomice. A scris și o carte. Și-a Închiriat o casă În capătul mai puțin elegant al lui Park Lane, la sfârșitul anilor șaptezeci și Începutul anilor optzeci, unde dădea lecții și organiza serate muzicale. M-am dus și eu de câteva ori. — Era evreu? — Nu, era irlandez, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
trecută pentru a sta la Torquay. Lovit de inspirație, telegrafie imediat la Osbourne, cerând să i se facă rezervare, și Îi comunică intenția sa lui Norris, care se declară Încântat de perspectiva de a Îl vedea o perioadă mai lungă. Închirie apartamentul pentru tot restul lunii iulie și tot august, gândindu-se că s-ar putea să rămână chiar mai mult, poate chiar să Își caute o casă de cumpărat prin Împrejurimi. Între timp, se Împăca tot mai mult cu sine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
respectat. Construia mai multe locuințe private Într-un loc numit Point Hill, cu vedere spre Rye și mlaștinile Romney, și avea acolo o reședință de vară proprie, pe care Edward era de părere că va fi dispus să i-o Închirieze ieftin lui Henry la Începutul anotimpului. — Și prin mlaștini sunt drumuri... pe care se poate merge cu bicicleta? Întrebă el. — Bineînțeles! Drumuri drepte, pe kilometri Întregi. Și sate fermecătoare de explorat, cu biserici minunate. — Pare exact genul de loc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să glumească pe tema lui Guy Domville, Însemna că rana lăsată În sufletul său de eșecul piesei era, În fine, vindecată. 5 La fârșitul primăverii, În anul următor, 1896, se mută În căsuța lui Blomfield din Playden, pe care o Închiriase pentru trei luni, la un preț foarte convenabil. Era extrem de Încântat de aranjament, superior hotelului Osbourne atât din punctul de vedere al peisajului, cât și al dotărilor. Locuința era cocoțată pe marginea lui Point Hill, o râpă Înaltă care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În articol un demn tribut adus lui Du Maurier, găsind În el tandrețea și afecțiunea pe care i-o purtase Întotdeauna. Se simți Încurajat de confirmarea lui Edward Warren. Acesta sosi Într-o zi la Dunwich, venind de la Felixstowe, unde Închiriase o casă pe perioada verii, iar Henry Îi arătă o copie. Warren se arătă cu precădere mișcat de un pasaj de la sfârșit, referitor la ultima sa vizită la Hampstead și la „reducerea treptată, pe jumătate subînțeleasă, pe jumătate discutată, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
tot timpul cât acesta se desfășurase, păruse ofensată de lipsa lor de respect. Era relativ mulțumit că Wells se gândea să se stabilească În zonă, confirmându-i Încă o dată că aceasta devenea un habitat popular printre scriitori. Ford Maddox Hueffer Închiriase o fermă lângă Hythe, unde se spunea că, În colaborare cu interesantul expatriat polonez Joseph Conrad, lucra la mai multe proiecte literare; și Stephen Crane, strălucitul dar tânărul autor american al romanului Semnul roșu al curajului, pe care Îl Întâlnise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
în oraș. Vlad își dădu seama imediat: omorâse un nemuritor, probabil într-o încăierare stupidă pentru vreo femeie. Tocmai fusese străfulgerat. Ce Dumnezeu, Erickson? Hai! Îl ridică și-l duse pe ascuns la el, într-o casă privată ce o închiriase în Londra, deși nu stătea în ea, și tocmai de aceea, nici servitori nu prea avea, doar o femeie ce ținea casă și o fată pentru compania ei. Iată că acum îi găsi un rol mai important decât o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
unui întreg manual, doar pentru că va întîlni acolo o poezie semnată de mine. În clasa a opta va termina clasa a opta. În clasa a douăsprezecea, clasa a douăsprezecea. La douăzeci și unu de ani va face dragoste, probabil într-o mansardă închiriată de mine, cu prima lui fată. Peste șase luni se va căsători cu ea. La douăzeci și patru de ani i se va dărui primul său fiu și Diavolul va sosi, cu picioarele lui, să tulbure apa. Nu e prea distractiv. Uneori
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
o șustă c-un responsabil), pentru a-și aproviziona întreaga gospodărie (bineînțeles, la preț de restaurant de lux) cu măsline, cașcaval, ness sau cu oricare alt produs delicat. Cu dezlegarea de a transporta în strada Perone întregul purcoi de haleală, închiriind un taxi. Papașa, la volanul taxiului oprit, pândea, prin vecinătățile Casei de Comenzi, să vâneze vreun barosan și-o vânase pe Gabi, escrocînd-o și oferindu-se s-o ajute să-i descarce marfa direct prin debaralele din Perone. Stăpâna plătind
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
225 CEI ȘAPTE REGI AI ORAȘULUI BUCUREȘTI Adoua. Impunător, dur, englezit (dacă nu chiar englez), apretat, distant, aristocrat, surâzând, cu pieptul bombat de-o multitudine de îndeletniciri sportive sau militare, într-o redingotă ce nu provenea de la un magazin de închiriat redingote. Într-o redingotă, în ceva foarte strâmt, ce făcea, ca de durere, cele două mustăți să i se răsucească în sus și să-i sară-n afară, precum două gheare de mâță ieșind din pernițe. Mustățile, în furculiță, de
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
fost bătrîn!... 230 DANIEL BĂNULESCU fie antrenat personal, în această tevatură turistică, Adevăratul Pontif a fost substituit de o dublură profesionistă. - Cine era tipul? - Aa, se obținuse un angajament cu un actor de o anumită notorietate în epocă: Douglas Fairbanks. Închiriat de peste Ocean, crepuscul de carieră, pareză a brațului drept, întreținînd permanent iluzia că-și binecuvânta, din belșug, apropiații. Ia-l de pe vapor, rade-i mustățile de papițoi, deghizează-l, lipește-i, cu clei, tiara papală, dezobișnuiește-l să mai înjure
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
peste ea tocmai la baia publică, unde se spăla și plângea. Cică ăla, care-și adusese tot timpul și alte femei, sfârșise prin a-i da, celei mai noi dintre ele, papucii. "Foarte bine", zic automat și mă pregătesc să închiriez omașină. "Nu - urlă ea - că i-a dat târâturii ăleia papucii ca să aibă grijă de ei". "Să aibă" aprob eu și mă străduiam s-o scot de acolo. "Nu-nțelegi? strigă ea. I-am promis că-i scrie și-un
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
răspundea cu o grimasă. Toți oamenii din încăpere râdeau stânjeniți, iar Alison a trebuit să reziste tentației de a înhăța cuțitul lung de cincisprezece centimetri care fusese uitat lângă tort. — El e singurul tip pe care îl șitu să-și închirieze verighetele! i-a dat David înainte, așteptând ca râsetele să se stingă pentru a-și continua discursul cu glume complet neoriginale, care-l făcea pe Luca să pară un Lothario 1 cu victime multiple și o etichetă cu „Next2“ prinsă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
rapid, după care James o să fie liber să facă după cum poftește. Deci, casa aia splendidă o să-ți rămână numai ție? a întrebat-o Susan surâzând cu nostalgie. — Nu. I-am spus că poate să și-o țină. Eu mi-am închiriat un apartament cochet și nu vreau decât o mică sumă de bani - atât cât să mi-ajungă vreo doi ani, până mă pun, din nou, pe picioare. Julia a suflat o șuviță de păr care-i aterizaze în ochi. —O să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
o mică sumă de bani - atât cât să mi-ajungă vreo doi ani, până mă pun, din nou, pe picioare. Julia a suflat o șuviță de păr care-i aterizaze în ochi. —O să-mi deschid propria agenție de PR. O să închiriez firmelor personal temporar pentru evenimente de amploare. Cunosc domeniul ăsta ca pe propriul meu buzunar, așa că mi se pare că e decizia cea mai logică. —Uau! Fiona a ridicat din sprâncene. —Pari foarte stăpână pe tine. Și chiar n-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
studioul de montaj, Alice Îl ducea În brațe pe Nathaniel adormit până În patul ei. Când avea ocazia să-l țină În brațe altfel? Doar pentru scurt timp, cât e mic, numai cât e mic. Dar Nat nu a priceput că Închiriase paradisul pe termen limitat: curând a Început să se Întindă de-a latul patului, obligându-i pe părinții lui să doarmă la margini, ca-n sicriu. Când s-a născut Jacob, Alice l-a luat și pe el În pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
doar cât să am timp să văd cum fața lui Emily Începe să se umple de pistrui, dar acum cerul e de culoarea cositorului de la ploaie. Hotărâm să nu riscăm și să ducem copiii Înapoi la cabana pe care am Închiriat-o și care se află la câțiva kilometri de țărm. Ne ia aproximativ cincizeci de minute să-i scoatem din apă și să-i băgăm În mașină: cererile sunt Înlocuite de amenințări și când nu merg nici astea, recurgem la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
homuncul grăsun care face din baloane roz ca niște prezervative niște șoricari cu un aspect Îngrijorător de priapic. Desigur, Emily Își dorește de fapt o petrecere la piscină, dar nici nu se pune problema. Apa din piscina pe care o Închiriezi pentru astfel de ocazii e călduță, bogată În bacterii și, spre deosebire de alt fel de apă, nu e transparentă. În plus, ar trebui să-mi fac timp pentru un epilat inghinal cu ceară: refuz să mă expun dezbrăcată În public, Împreună cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
context În care acest lucru ar putea fi o revelație rușinoasă). Un castel săltăreț este... E un castel pe care-l umfli și pe care sari În sus și-n jos. Pentru ziua fiicei mele, trebuie să nu uit să Închiriez unul. Adică, nu durează nu știu cât, dar de obicei, până-mi aduc eu aminte, e prea târziu. —Ai un copil? Pare interesat, nu Îngrozit. —Doi. Sau cel puțin așa mi s-a spus. Nu petrec atât de mult timp cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
se târăște În sus pe scara fără balustradă, privind curios și vesel În abis. Există o tensiune mută Între cei care nu au copii și aceia dintre noi care suntem cocoșați de odrasle. Înainte ca Emily să se nască, am Închiriat o vilă lângă Siena cu Kirsty și Simon, iar relația noastră care se tot răcește e ocazional animată de amintirile din acea săptămână Însorită. Acum, eu și Richard, dacă socializăm, avem tendința s-o facem tot cu oameni cu copii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
cartonate de supermarket, aruncau priviri scrutătoare sub capote și roți de rezervă. — Trebuie să ajung la Marbella Înainte de cinci, i-am spus administratorului de la biroul de Închirieri, care privea fix la vehiculele oprite, cu seninătatea unui om pe cale de a Închiria ultima lui mașină Înainte de-a ieși la pensie. Blocajul ăsta de trafic pare c-o să dureze o veșnicie. — Calmați-vă, domnule Prentice. Se poate rezolva În orice clipă, cînd ăștia din Guardia o să-și dea seama cît sînt de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am fost la Înfățișare. — Acum ești aici. Asta-i tot ce contează. (Frank Își sprijini coatele pe masă, Încercînd să-și ascundă oboseala.) Cum a fost zborul? — A Întîrziat... Liniile aeriene au orar propriu, cu două ore În urma tuturor. Am Închiriat o mașină În Gibraltar. Frank, arăți... — N-am nimic. (Făcu un efort să se reculeagă și reuși să schițeze un zîmbet scurt, chinuit.) Și zi, cum ți s-a părut Gibraltaru’? — Am stat acolo doar cîteva minute. Curios locșor - coasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Prin contrast, Cementerio Protestante era un țintirim cu sol pietros albit de soare, complet izolat de lume (de parcă o moarte protestantă ar fi cumva ilicită), În care se intra printr-o poartă mică, Încuiată cu o cheie ce se putea Închiria de la căsuța portarului contra sumei de o sută de pesetas. Patruzeci de morminte, dintre care puține aveau piatră funerară, se aflau la poalele zidului din spate, În majoritatea odihnindu-se pensionari britanici ale căror rude nu-și permiseseră să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]