10,571 matches
-
șăitău=teasc din lemn care se folosește la stors uleiul din semințe de dovleac, cu ajutorul:sacului de pănura, penelor și a maiului; șubi=țesături din lână, aba, pănură din care se confecționează: șube, ciaoreci,cergi, desagi, străiți, laibere, lăibăruțe; sârbituri=țesături din in ori cânepă făcute la războiul de țesut; șărămpău= șanț mai mărișor făcut de regulă de torenții ploilor repezi ori de roțile carelor împedicate; șciofârnog= ființă cu defecțiuni la unul ori mai multe picioare; șubă cu căpeñeag=șubă (palton
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
miel sau pălărie cu boruri largi. Încălțămintea erau opincile la marea majoritate, iar cei mai înstăriți purtau cizme și bocanci - acestea formând portul bărbătesc. Portul femeiesc se compunea din poale din pânză, catrințe țesute din lână sau stofă din aceeași țesătură, prinsă în brâu cu o „lorineață” țesută, cămașă din pânză albă cu șire cusute sau țesute, pieptar din blană de miel cu „zăgărea”, suman din pănură neagră sau cojoc. Pe cap purtau năfrămi groase de lână țesute sau croșetate, iar
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment important este atunci când socăcița aduce o găină împodobită cu struț, pe care urmează să o
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Iarna ocupația de bază era îngrijirea animalelor în grajduri (hrănire, adăpare și curățire) și transportul gunoiului de la animale cu carele sau săniile pe terenurile cultivabile, pe holde. În cursul iernii femeile torceau cânepa sau lâna și țeseau la războaie pânzele, țesăturile din cânepă și lână, precum și covoare, pături, pricoițe, stroițe, desagi, etc. În general acestea erau activitățile economice ale sătenilor, comune de altfel, dar cu anumite nuanțări specifice tuturor locuitorilor de la sate care aveau ocupația de bază creșterea animalrlor sau agricultura
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fuse, care erau confecționate din lemn de păr sau brad. Accesorii pentru transportat hrana, la locul de muncă, erau folosite: - < spene> un coș rotund sau dreptunghiular, purtat de femei pe cap pentru dus mâncarea caldă la câmp, - traiste confecționate din țesături frumos colorate, - desagi care se purtau pe umeri, etc. În scopul măsurării cerealelor se folosea ,mierța”, un vas cilindric din lemn de cca. 25 litri. În Livadia în secolul XX trăiau două familii de origine rromă, cu numeroși copii, care
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de cânepă pentru țesut. Procesul de prelucrare al lânii utiliza după tuns ciubere și troace pentru spălare, în continuare lâna era uscată și pieptănată pentru obținerea ,caierelor”mari, iar la final se torcea pentru obținerea firelor de lână utilizate la țesături. Operațiile pregătitoare țesutului erau: urzitul (pe cuie de lemn bătute între stâlpi), învălitul urzelii pe sulul războaielorde țesut, năditul cu ițele și spata, în final țesutul la război. Produsele obținute prin țesut erau: covoare, desagi, straițe pentru merinde, ștergare, pături
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se purtau flanele și laibăre. Flanelele-,sfetărele” erau confecționate din lână, cu sau fără mâneci, fiind purtate la muncă și la sărbători. Laibărele erau confecționate din pănură albă sau gri fiind lungi până la brâu. Lenjeria de corp era confecționată din țesătură de cânepă sau bumbac ( mai recent) și în special de sărbători. Cămașa era largă și lungă, cu poala despicată în părți sau nu, asemănătoare portului dacilor de pe columna lui Traian. De asemenea cămașa scurtă cu mânecă largă se purta peste
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
asemănător pantalonilor, fiind ajustate pe picior și prevăzute la partea de jos cu vânări pentru a fi legate de picior sub genunchi. Cămașa și izmenele de lucru erau confecționate în totalitate din fire de cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
genunchi. Cămașa și izmenele de lucru erau confecționate în totalitate din fire de cânepă, iar cele de sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
sărbători erau țesături lucrate la război din „urzeală" cu fire de bumbac și beteală cu fire de cânepă. Pantalonii (cioarecii) erau confecționați din țesătură de lână, făcută la războiul din gospodăria proprie. Localnici mai vârstnici purtau cioareci pe picior din țesătură albă sau sură. Iarna bunicii noștri purtau peste aceste haine,șube, niște tunici, țesute tot în casă, lungi până la glezne (ca un palton, cu aspect impunător, sculptural). Șuba albă (suman) de iarnă, specific regiunii Hunedoara era înfundată până la gât, fără
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
cămașă întru-na sau întreagă”, corespunde vechiului port românesc de pretutindeni. În trecut era numai de cânepă, pentru îmbrăcămintea din zilele de lucru, ulterior odată cu apariția bumbacului au devenit mixte sau numai din cânepă. Lenjeria de corp „poalele" era constituită din țesături de bumbac cu cânepă sau numai de cânepă, la fel și pentru cămașă de corp folosită în cursul iarnii. Mai târziu (primele decenii a secolului XX ) au pătruns din comerț cămăși confecționate numai din ,jolj”-bumbac. Peste poale și cămașe
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos colorată, - strimfli - ciorapi de lână, - strujac - saltea pentru pus în pat umplută cu paie, - sucală ( vârtelniță ) - ustensilă pentru pregătirea firului de țesut, - șerpar - chimir, - știompi - borne de piatră sau lemn, - tălpigă - componentă a războiului de țesut, - thebe - unelte casnice
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
ingenioasă combinație între tradiție și inovație. Camera de sărbătoare sau „casa mare” cum este numită aici în Somușca, iese în evidență prin multitudinea de obiecte ce se găsesc în interiorul acesteia și bunul gust cu care sunt rânduite. Se întâlnesc aici țesături de o valoare artistică remarcabilă ce denotă măiestria celor care le-au lucrat. Privit în ansamblul său, portul popular din Somușca se integrează costumului tradițional românesc. Costumul popular de aici iese în evidență prin cromatica specifică, prin gama largă de
Somușca, Bacău () [Corola-website/Science/300701_a_302030]
-
vânzării unei vite și 50 de bani pe zi de la negustorii ambulanți din târg. La început veneau negustori turci și greci, numiți corocari, care își transportau mărfurile pe spinarea cailor. Turcii aduceau de vânzare: pistoale, pânză de bumbac, numită „Bogasiu”, țesături turcești din păr de capră numită pânză „Hasa”, desagi, trăiști, inele și cercei iar grecii aduceau cuțite cu teacă, brice țărănești și altele. Nici italienii nu se lăsau mai prejos, ei aducând cele mai fine cuțitașe cu prăsele de os
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
lui Vida este "mitologică", și cupinde elementele cele mai arhaice ale folclorului maramureșean, în mijlocul căruia a trăit și a creat. Vida întreprinde constant un foarte rodnic efort de cercetare și aducere la lumină a mitologiei populare, colorând-o cu o țesătură simbolică în operele ""Omul apelor", "Omul nopții", "Omul pădurii", "Priculiciul minei", "Solomonarul", "Odihna"", etc. Pe această linie se înscrie și grupul statuar de la Moisei, precum și ansamblul intitulat Sfatul bătrânilor, amplasat în fața Palatului Administrativ din Baia Mare. În ""Monumentul de la Moisei"(1966
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
cu colaje. Însă în acest caz lucrarea nu se mai poate considera o acuarelă pură. Anumite texturări se pot obține prin stropire, realizată prin acționarea cu degetul a perilor unei perii dure, de exemplu o periuță de dinți, tamponare cu țesături îmbibate cu vopsea sau prin zgâriere cu vârfuri ascuțite, perii de sârmă sau hârtie abrazivă. Cu hârtie abrazivă se poate încerca și răzuirea culorii, dar în zona respectivă hârtia se scămoșează și zona va diferi de celelalte. Stropirea cu substanțe
Acuarelă () [Corola-website/Science/300773_a_302102]
-
mișca, trasă de doi boi. În valea Bicilor ( a taurului communal ), pe versantul cultivat, s-ar afla un izvor, simetric cu izvorul Popii (Laza Miron, a Vuchii) Ocupații: Agricultură, cultivarea cerealelor: grâu și porumb. Cultivarea cânepii pentru producerea firelor necesare țesăturilor din cânepă(trama) și a celor din cânepă și bumbac (misir) Creșterea animalelor: vite cornute, pentru tracțiune, carne și lapte și caii, pentru tracțiune. Oile erau în număr mic și mai mult pentru carne. Din bătrâni se știe că erau
Sânmartin de Beiuș, Bihor () [Corola-website/Science/300864_a_302193]
-
Se dă femeii apa să o bea pentru a-i dezlega sarcina în cazul în care este legată. Curioase să afle dacă va naște băiat sau fată, femeile își ghicesc cu ,fușteii” de la război (cele două vergele care țin rostul țesăturii). La terminarea țesutului ies cu fușteii afară cu ochii închiși. Dacă la deschiderea ochilor vor vedea ființe de sex femeiesc se va naște fetiță, iar dacă vor vedea ființe de sex bărbătesc se va naște băiat. In același scop dacă
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
sărbătoare. Acest obicei pastoral are loc primăvara, atunci când oile sunt separate de miei. Măsurișul a devenit astăzi o manifestare de mare amploare, ce îmbină folclorul muzical-coregrafic cu tradiția într-un cadru natural de excepție. Toponimele sunt legate de: Costumele populare, țesăturile, culorile, broderiile sunt asemănătore cu cele din întreaga zonă a Meseșului dar și cu cele din apropiere, cum ar fi: Bistrița Clujul, Bihorul ori Maramureșul. Portul popular femeiesc este format dintr-un "spăcel" (ie) din pânză albă de cânepă, cu
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau unii locuitori acasă. O altă unealtă, folosită în gospodărie, era piua. Cu ajutorul acesteia se înveleau țesăturile de lână din care oamenii î-și făceau sumane și bernevigi. Locuri ce nu trebuie uitate; „Livadă, Via Mânăstirii, Iazul Călugărilor, Drumul Călugărilor, În Țarnă, La Plop, La Tei, Pruna, Poiana din Pruna, Gura Drumului, Cărarea Dorobanțului, În Poeană, În
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
În prezent, biserica este în stare bună de funcționare, anul acesta împlinind 128 ani de la prima sfințire, din 1877. Casa-muzeu Bilca, din zona etnografică Rădăuți, este reprezentativă pentru așezările din zonă. Interioarele sunt amenajate cu mobilier tradițional: polițe, laițe, blidare, țesăturile de interior (scoarțe, lăicere, grindărașe) înfrumusețând pereții din căsuță și din casa mare. Obiectele din lemn și ceramică, de uz casnic, completează inventarul casei. Gospodăria Bilca este completată cu șura și grajdul amenajate cu piese din inventarul gospodăresc. Casa a
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
află un observator seismic. Comuna este situată, în extremitatea de nord-vest a județului, la limita cu județele și , la poalele munților Vrancei în valea Putnei. Are case construite din bârne în stil tradițional acoperite cu șindrilă, cu interioare împodobite de țesături colorate. Tot în apropiere se află mănăstirea Lepșa care a fost înființată în 1869, dărâmată în 1927 și refăcută, din lemn, în 1936. Altitudinea este de deasupra nivelului mării. Este străbătută de șoseaua națională DN2D, care leagă Focșaniul de Târgu
Comuna Tulnici, Vrancea () [Corola-website/Science/301907_a_303236]
-
partea centrală se redau câte două, trei sau patru buchete de trandafiri ori lalele, dar aceasta depinde de lungimea covorului și mărimea acestuia. Se mai execută și covoare ce redau în geometrie stilizată flora ori fauna. O altă categorie de țesături, deși se produc în cantități mai mici, o reprezintă traistele, desagii, sacii și nelipsitele ștergare, ce asigură în totalitate nevoile țărănești. Traistele și desagii au la bază de obicei lâna. Ștergarul, elementul nelipsit din gospodăria țăranului, este realizat din fibre
Măriței, Suceava () [Corola-website/Science/301971_a_303300]
-
până la Budapesta sau chiar la Viena, de unde cumpărau ceasuri cu pendulă sau alte lucruri care le păreau ceva mai deosebite pentru săteni. Comerțul cu pânză a fost practicat de mănăștureni indeosebi după Primul Război Mondial, venind să suplinească lipsa de țesături și pânzeturi din magazine. În afara de valuri de pânză nouă, duceau spre vânzare și prosoape de bucătărie din pânză folosită. Veniturile erau modeste, dar binevenite într-o perioadă de mari lipsuri.
Comuna Mănăstireni, Cluj () [Corola-website/Science/300338_a_301667]
-
cu timpul proprietate feudală (domnească, boierească și apoi mânăstirească). Comuna Polovragi este cunoscută ca centru etnografic și istoric. Din punct de vedere al ocupațiilor tradiționale, Polovragiul este cunoscut ca zonă de practicare a pomiculturii, creșterea animalelor, artă populară tradițională (cusături - țesături, sculptură în lemn, cioplitură în lemn, împletituri), exploatarea și prelucrarea lemnului. Creșterea ovinelor și bovinelor continuă să reprezinte emblema locului. De asemenea trebuie remarcată poziția privilegiată din nordul Olteniei unde există cea mai mare concentrare de mânăstiri din țară, majoritatea
Comuna Polovragi, Gorj () [Corola-website/Science/300466_a_301795]