KorAP: Find »[drukola/base=absență & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...400 401 402 ...1726 >

43,150 matches

Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

să aducă înapoi persoana dorită, copiii intrau în al doilea stadiu disperarea și deveneau tăcuți. Dacă, în final, copiii nu erau reuniți cu protectorii, intrau în cel din urmă stadiu: detașarea. În această perioadă copilul își reia activitatea normală, în absența protectorilor, căpătând adeseori independență. Pe baza acestor observații s-au delimitat trei stiluri de atașament, ce reprezentau natura interacțiunii dintre protector și copil: * atașamentul securizant, în care protectorul este sensibil și răspunde nevoilor acestuia; * atașamentul evitant, în care protectorul este

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
incert, șovăielnic, al părinților față de proprii copii. Copilul este îngrijorat de fiecare dată când părinții pleacă de acasă, în fața inconsecvenței reacțiilor acestora la semnalele lui, șovăie și el în explorarea lumii din jur și resimte ca pe o amenințare orice absență părintească, orice parțială indisponibilitate a unuia dintre părinți la exigențele pe care le impune. c. foarte nesigure sau ambivalente: datorită lipsei unei relații normale între părinți și copii și îndeosebi lipsei totale de afectivitate, de dragoste părintească, în perioada cea

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

de producție a căror natură specifică ne obligă să gândim articularea lor cu structurile economice. Astăzi, amploarea noilor procese de reglare economică ne incită să revenim la chestiunea economiei în antropologie, care a traversat disciplina cu momente de apogeu și absențe periodice și simptomatice. Faptul că economicul trece în prezent drept un discurs preponderent care acoperă o realitate probabil la fel de hegemonică reprezintă un fel de impuls de a reanaliza diversele elaborări antropologice cărora le-a dat naștere și de a căuta

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
curente ale sociologiei economice care renaște astăzi sub impulsul lui Mark Granovetter 27, economia este privită ca un spațiu de interacțiuni și de tranzacții care-i egalizează fictiv pe agenții unui joc în care politicul se remarcă prin strania lui absență. Încastrarea câmpurilor se dovedește astfel extrem de redusă în plan conceptual tocmai în momentul în care se prezintă ca finalitate. Globalizarea economică, punând capăt tiersmondismului a cărui dezvoltare era unul din pivoți și dezvăluind o hegemonie a modelelor capitaliste de producție

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
implantare a întreprinderii în toate domeniile, îndemnându-l astfel, la rândul lor, pe etnolog spre analiza raporturilor sociale în întreprindere. Ansamblul acestor perspective de antropologie "exotică" pune în evidență faptul că întreprinderea a fost remarcabil distinsă în prezența și / sau absența ei simptomatică -, fiind în același timp înțeleasă încă dincoace sau dincolo de realitatea ei proprie: în efectele, consecințele, rezultatele ei asupra mediilor sociale date sau, dimpotrivă, în condițiile de înflorire, insuficiențele, lacunele ei. De aceea, ea a rămas subordonată problematicilor centrale

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
și pe segmentarea ierarhică a societății. Dacă ele semnalează cu putere influența întreprinderii, aceasta din urmă rămâne însă îndepărtată, cu unele excepții, în virtutea poziției contingente pe care o ocupă în cadrul problematicilor. Decupajul ei latent, prin atenția prioritară acordată categoriilor inferioare, absența aproape completă a studiilor etnologice ale nivelurilor ei superioare, ignorarea frecventă a straturilor ei de mijloc, arată la un alt nivel că întreprinderea în globalitatea și complexitatea ei pare aici oarecum eludată. Ancheta etnologică în întreprindere Aceste itinerarii hexagonale și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
business anthropology" care să recomande fără niciun fel de ironie antropologilor să se înscrie în finalitățile întreprinderilor doritoare să-și ralieze serviciile specialiștilor în "identități etnoculturale" cu scopul unei mai mari eficacități interne și delocalizate. Dacă ne putem felicita pentru absența unui asemenea curent, putem în schimb să ne punem întrebări în mod retrospectiv asupra raporturilor de rară proximitate și de frecventă distanță față de întreprindere puse în scenă de antropologii francezi. Ceea ce a fost desemnat drept "cultură a muncitorilor" a modelat

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
apărut din mișcarea independentistă, dă naștere unui proces de cogestiune a întreprinderii cu directorul ei originar din Bangladeș, împărtășind aceleași idealuri. Vor rezulta de aici o cartă excepțională, privilegiind drepturile lucrătorilor statutari și defavorizând cadrele, modalități inedite de promovare, o absență a grevei, remarcabilă în această țară, pe o durată de douăzeci de ani, o angajare surprinzătoare în producția și viitorul întreprinderii, inclusiv în perioade naționale foarte sensibile. În 1992, multinaționala se retrage din această țară pentru a se concentra asupra

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
foarte solidă), este menționată necesitatea de a alcătui echipe și grupuri de reflecție pluridisciplinare pentru a explica fenomene precum: științele inginerești, ergonomie, sociologie, economie, științele juridice, medicina muncii, științele gestiunii. Niciun moment, antropologia nu este evocată printre disciplinele posibile: o absență care, încă o dată, confirmă faptul că etnologia este fie redusă la specializarea în "alteritate" din care sunt eliminate preocupările industriale, fie este marginalizată și închisă printr-o împărțire a rolurilor din care nu-i revin decât firimiturile folclorului și tradiției

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
atât mai apte pentru constituirea unui spațiu de expertiză cu cât se prezintă drept orientată și, deci, îngustă. Practica descriptivă în care constă valoarea acesteia pe o piață a științei în proces de consolidare este subordonată atunci unei logici tehnocratice; absența unei atitudini critice și a unei încadrări metodologice a câmpului de anchetă duce la o repliere asupra categoriilor cognitive ale actorilor în funcție de mișcările ideologice conjuncturale. Declarate o vreme drept dogma inconturnabilă a antropologiei, falsele evidențe ale "privirii de la distanță" sunt

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ale "privirii de la distanță" sunt pe de o parte inversate și fetișizate, iar pe de alta lichidate fără altă formă de proces. În niciunul din aceste cazuri, nicio direcție științifică precisă nu vine să le înlocuiască. Confuzia orientărilor științifice și absența cadrului teoretic general sunt fără drept de apel favorizate de fragmentarea câmpurilor de cercetare și de explozia obiectelor, puțin compatibile cu o antropologie care pare a conserva o ambiție de totalizare. Incertitudinile care decurg de aici se traduc prin inflația

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
o antropologie lipsită de perspective, cât și sociologia americană derivată din Școala de la Chicago sau diversele curente ale sociologiei franceze care se inspiră mai mult sau mai puțin direct de la aceasta din urmă. Ea induce confuzii oportune care maschează deseori absența unei problematici în spatele invocării evazive a originii disciplinei. Pare totuși bine stabilit (și, în perioada recentă, sociologii o recunosc mult mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
acestor 195 000 de persoane, nu mai pare a fi decât o chestiune de organizare, de creștere a prețurilor de cumpărare și mai ales de ameliorare a mijloacelor de comunicație, toate probleme de ordin "tehnic", teoretic ușor de rezolvat. Prin absența celor două teme, o întreagă formă de dezvoltare pe care au cunoscut-o nenumărate regiuni din Lumea a Treia se dovedește imposibilă: proprietatea funciară înseamnă interiorizarea la nivelul satului a unui conflict de clasă, asupra căruia nu vom insista. Această

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ele de cele obișnuite? Au ferestre: în fiecare cameră există câte o fereastră, destul de strâmtă, de altfel. Trebuie oare să conferim vreo semnificație acestei apariții a ferestrelor? Oamenii cu care am vorbit despre acest fenomen le asociau invariabil cu vrăjitoria. Absența ferestrelor permițând o protecție mai eficace împotriva acțiunilor nocturne ale vrăjitorului, prezența lor este semnul unei anumite dezinvolturi, mai exact, al unei provocări la adresa puterii acestuia. Caracterul "simbolic" al ferestrei este dat de îngustimea unora dintre ele (20cm x 20cm

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
terenul pierdut. În general, fiecare plantator tinde în mod clar să-și izoleze plantația. În cazul primei zone, asistăm la o reorganizare a unui teren deja existent: nu vom intra în jocul complex al relațiilor interindividuale care presupun prezența sau absența gardului. Totuși, tată și fiu, frați de sânge își păstrează parcelele care alcătuiesc o singură fâșie; îndată ce înrudirea a doi vecini eludează familia elementară, apare materializarea limitei. Iată tabelul cu numărul arborilor de cafea pentru cei 23 plantatori din Okelataka

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
să fie ceva mai temperate. Totuși, nici în organizarea lor oarecare, nici în derularea lor specifică, aceste activități agricole nu comportă vreo structură internă rațională. Așa se face că acești oameni muncesc puțin și prost. Lipsa de implicare și ineficacitatea (absența de productivitate) se dovedesc a fi cele două obstacole esențiale aflate în calea unei încercări oarecare de dezvoltare. Cum să fie puși oamenii la muncă? Iată întrebarea cel mai des formulată. Școala tehnică pare a fi cea mai potrivită pentru

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
plasează în afara oricărei obligații: nicio încorsetare în vreo schemă impusă, nicio nevoie care să pună sub semnul întrebării supraviețuirea lucrătorului. Plantatorul de arbori de cafea din Okelataka e liber, în sensul cel mai deplin al termenului, iar această libertate explică absența de dinamism din activitatea sa (acest dinamism calitativ și cantitativ). Această practică industrială nu e susținută decât printr-un consum monetar specific ce pune în joc nu nevoile vitale, ci nevoile de prestigiu. Ea se situează la nivelul vieții colective

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889

la bază fermentația alcoolică, proces complex ce se desfășoară într-o serie de faze bine definite, implicând formarea mai multor produse intermediare importante și interacțiunea mai multor sisteme enzimatice, proces în care celulele de levuri, pentru a-și realiza, în absența aerului, energia necesară, transformă zaharurile în alcool și 2CO . Fermentația alcoolică este un proces de oxido reducere anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic al levurilor, glucidele sunt metabolizate în etanol și 2CO produse secundare și o cantitate de energie

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
condiții aerobe (la 2CO și OH 2 ) furnizează celulei de drojdie cantitatea maximă de energie. În lipsa oxigenului, producerea de energie per moleculă de zahăr este mică, astfel încât în condiții anaerobe fermentația zahărului duce în primul rând la formare de etanol. Absența oxigenului nu este singura condiție care duce la fermentația alcoolică; o concentrație mai mare de zahăr în prezența oxigenului poate duce de asemenea la apariția fermentației. O concentrație de glucoză în exces de 5% inhibă total sinteza enzimelor respiratorii și

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
efect al glucozei sau efect prin catabolit asupra nivelelor funcționale ale unei varietăți de enzime mitocondriale și componente ale lanțului respirator. Mecanismul represiei prin catabolit, studiat azi în mai multe laboratoare, nu este clarificat. Ceea ce este bine stabilit este că absența zaharurilor rapid fermentescibile tinde să slăbească mașinăria respiratorie chiar în condiții de aerobioză, ducând la o situație mai mult sau mai puțin similară cu cea a drojdiilor crescute în anaerobioză. Indiferent de interpretare, mecanismul represiei prin catabolit are o importanță

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
urmează: 3 + în cazul în care cultura dezvoltată acoperă complet liniile; 2 + când liniile observate prin transparența culturii apar sub formă de benzi difuze; 1 + pentru situația în care benzile ca atare se disting, dar cu marginile neclare și pentru absența dezvoltării (Van der Walt, 1970). Fermentarea glucidelor este un test utilizat de toți cercetătorii din microbiologia vinului și se bazează pe proprietatea levurilor de a fermenta diverși hidrați de carbon, în funcție de complexul enzimatic specific fiecărei specii. Proprietatea de a fermenta

IZOLAREA ŞI IDENTIFICAREA UNOR SPECII DE LEVURI FOLOSITE ÎN BIOTEHNOLOGIA VINULUI by MIHAELA CIOCAN (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1308_a_1889]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

angajare instituțională este (foarte) redus. Climatul închis În climatul închis, managerul și profesorii își desfășoară activitățile mai mult din obligație. El se caracterizează prin rutină, prin lipsă de interes și de implicare, prin stări de frustrare și de suspiciune, prin absența cooperării și a respectului (reciproc). Este un climat încurajat și conservat de către managerii autoritariști, inflexibili, rigizi, aroganți și de către profesorii apatici, intoleranți, îngâmfați, autosuficienți și lipsiți de angajare. Pe scurt, atât cultura organizațională, cât și climatul organizațional influențează într-o

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
a structurii existenței umane ("ceea ce este necesar fără ornament"), lipsa de confuzie, consistență logică internă. Lipsa de efort. Este valoarea care se referă la ușurința de realizare și satisfacția deplină a acțiunilor, "perfecțiunea și frumusețea funcționării sistemului", armonizarea întregului și absența tensiunilor, eliminarea dificultăților. Jocul. Este valoarea-necesitate ce presupune umorul, veselia, exuberanța, viziunea optimist-deschisă, respectarea regulilor evoluției dezvoltării și perfecționării. Autoîmplinirea. Aceasta semnifică maturitate, autonomie, autodeterminare sau viața după propria lege, măsură interioară, identitate de sine, transcederea condiționării exterioare și a

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
neadecvate. Este greu de presupus că în condițiile în care un participant (sau ambii/ ceilalți participanți) au comportamente antisociale/compromițătoare, de aroganță, de sfidare, de minciună și de ipocrizie, de egoism supărător pot să existe relații omenești de durată. Totodată, absența sau nivelul nesatisfăcător ale unora dintre competențele sociale 10 pot genera relații conflictuale, precum: • capacitatea de a acorda gratificații; • capacitatea de a acorda sprijin; • empatia; • capacitatea de cooperare; • capacitatea de autodezvăluire. h. Violența este o altă sursă a relațiilor conflictuale

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
sau de a evita contextele conflictuale. Potrivit lui I. Oglev și Vl. Russev (2005), există următoarele categorii (pp. 123-124): a. Demonstrativii. Se caracterizează prin năzuința de a fi mereu în centrul atenției, de a se bucura de succes. Chiar și în absența oricărui motiv/oricăror motive pot ajunge la conflict, pentru ca măcar în felul acesta să fie în centrul atenției. b. Rigizii. Această categorie de oameni se remarcă prin ambiție, printr-o înaltă autoapreciere. Ei știu și nu doresc să ia în

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]