20,435 matches
-
teritorial al viitorului său aliat ! Intențiile rusești s-au văzut clar când, declarând război Porții, la 12 aprilie, armata rusă a intrat pe teritoriul românesc înainte de ratificarea de către Parlamentul român a Convenției româno-ruse de la Livadia. Protestele guvernului român față de acest abuz rusesc n-au fost luate în seamă. Angajamentul Rusiei de a apăra statu-quoul teritorial al României, luat prin Convenția de la Livadia a fost încălcat. Victoria asupra otomanilor - a cărei obținere se datora și acțiunii militare a României - a fost folosită
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
cu Rusia, prin teritoriul românesc și prin porturile de la Marea Neagră, are un corespondent perfect în motivația - formulată de U.R.S.S. peste aproape șapte decenii - a menținerii coridorului românesc pentru legătura cu trupele sovietice din Austria... România a protestat contra acestor abuzuri ale „aliatului” său din războiul contra Porții otomane. Răspunsul Cancelariei imperiale ne amintește din nou vremuri apropiate zilelor noastre: dacă România nu e de acord cu hotărârile țarului, „Majestatea Sa va ordona ocuparea țării și dezarmarea armatei române”!: se întâmpla
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de ruși și nu numai atât, ci se dedaseră la jafuri și tot felul de violențe în satele românești, dar nu aceste chestiuni se puneau acum în discuție, ci imunitatea diplomatică al căreri scop era de a proteja de orice abuz pe cei care beneficiau de ea. Însărcinat de colegii mei să-i răspund lui Lenin și să justific cererea noastră, am refuzat categoric să discut dacă românii sau rușii sunt răspunzători de acea agresiune. Am argumentat doar chestiunea imunității diplomatice
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
oarecum clandestin sau pe triburi și localități. Odată din pricina carenței de autoritate, de carismă, și a doua oară din cauza difuzării/ tirajului revistelor și a interesului pentru ele. Cred că Uniunea Scriitorilor sau Academia sau amândouă ar trebui să facă un abuz de funcții și să acorde licențe ori atestate pentru critici. Și, în funcție de calificativul de pe aceste atestate, fiecare să aibă în dreptul numelui, asemeni sorturilor de coniac, cinci stele sau trei ori una ori niciuna. Nu prea văd o altă soluție pentru
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
condiția ca cei din urmă să-și limiteze câștigurile. Continuarea este demnă de orice manual propagandistic: „capitaliștii” s-au dovedit incapabili să-și respecte cuvântul și de aceea a devenit necesară aplicarea imediată a legilor economice care să le limiteze abuzurile. Ședința s-a încheiat în nota mobilizatoare, cu accentuarea nevoii de atragere a unor noi membri în partid. Ceferiștii, „oameni muncitori și cinstiți”, apăreau drept candidații ideali, care nu aveau nevoie să fie ținuți sub observație, ei putând fi lesne
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
când mă chema la județ, când știam de seara că mâine trebuie să fiu la ora de..., undeva la întâlnire, sau anunțam - mâine nu sunt în fabrică și e altcineva în locul meu - erau niște treburi. Da’ n-am făcut niciodată abuz să spun că eu sunt domnu’ dracu’ ! Nu eram domnu’ dracu’ [râde]. Eram un coleg, eram un coleg dintre ei, care a avut sarcina sau ghinionul, cum vreți s-o luați, să fiu în fruntea lor. Dar am avut un
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
cât și mănăstirii Fâstâci (com. Cozmești, jud. Vaslui). Așezându-se pe moșia ce aparținea mănăstirii Frumoasa, au întemeiat Novacii Bulgari. Bulgarii au venit nu numai din sudul Dunării, ci și din sudul Basarabiei, după anexarea provinciei de către Rusia (1812), din cauza abuzurilor noi administrații. Ei vor trece Prutul după 1828, stabilindu-se la Huși, în zona cartierului Plopeni și cea mai mare parte a cartierului bulgar. De asemena, bulgarii de la Leova, Comrat și regiunile învecinate s-au îndreptat spre orașul Huși și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
deșugubinelor, în special din a doua jumătate a secolului al XVI-lea. Aveau în subordine slujbașii fiscali și dregătorii locali, cum ar fi podvodarii, globnicii, deșugubinarii și olăcarii. Definitivau impunerea la impozite și anchetau reclamațiile împotriva agenților fiscali bănuiți de abuzuri. Ei au avut un rol important și în întocmirea actelor pentru transferul de proprietăți din orașe sau din satele situate în apropiere. Împreună cu dregătorii aleși ai orașelor (șoltuzi și pârgari), cu diferiți locuitori și cu alți slujbași, dădeau mărturii privind
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de imoralitate, iar gloaba pentru răscumpărarea „vinii” s-a plătit înaintea episcopului, a șoltuzului, a pârgarilor și a altor „oameni buni și bătrâni”, ce fuseseră martori, după dreptul cutumiar. Judecata Episcopiei nu era întotdeauna „dreaptă și curată”, iar zvonurile privind abuzurile clerului au ajuns și la urechile domnitorului. Antioh Cantemir (1695-1700, 1705-1707) îl admonesta, în plin Divan, pe episcopul Varlaam de la Huși: „Popo! Ce nu giudeci dreptu când îți vin cărțile mele? Ți-oiu rade pletele!”. Nu știm cum vor fi
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
dreptului de judecată a bisericii: a constatat încălcarea prevederilor Conciliului de la Trento (1545-1563) de către unii tineri ce nu avuseseră asistența preotului la căsătorie și a pedepsit un tânăr, care și-a amenințat părintele bătrân. A raportat Vaticanului ceea ce considera un abuz al episcopului român, care voia să convertească la ortodoxism („ad suum Schisma”) un român crescut în religia catolică, și a plecat, sperând că se va întoarce prin aceste ținuturi. Plecarea episcopului Marco Bandini de la Huși a însemnat dispariția acelor conștiincioase
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
pentru Principate. Populația, fără deosebire de religie, din orașul Huși și din satele învecinate, din ținutul Fălciu și din întreaga Moldovă, era obligată să întrețină soldați din armata rusă. Această armată jefuia vistieria țării, iar ofițerii și soldații comiteau nenumărate abuzuri în casele românilor, unde erau găzduiți. Nu e de mirare, deci, că în mai multe rânduri, raportorii catolici anunțau Vaticanul că locuitorii din Huși s-au retras din oraș în zonele din preajmă, în păduri ori în sate, departe de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
locuitorii de la sate „să are și să semene cât mai mult”, mai ales în ținuturile „ce au mai multă câmpie” (Tecuci, Covurlui, Fălciu, Tutova, Iași) și să nu ia oamenii de la muncile agricole, pentru judecăți; să se reducă la minimum abuzurile. Obligațiile față de stat erau ridicate și insuportabile. Peste 1/3 din recolta obținută de țărani era cedată stăpânilor de pământ și statului. Documentele consemnau „necontenitele jalbe ale lăcuitorilor”. Anual, peste 50.000 de oi (tunse) erau date turcilor, pe bază
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
manifesta deschis veleitățile de a ieși din starea de inferioritate și de a prelua sau măcar de a participa la viața politică. Semnalăm unele aspecte social-economice: fiscalitatea excesivă (creșterea impozitelor, agravarea obligațiilor de plată etc.), ca urmare a condițiilor interne, abuzurile aparatului de stat, adăugate celor exercitate de proprietari și arendași. La 28 ianuarie 1820, negustorii din Huși au trimis o jalbă Vistieriei prin care cereau să fie scutiți de unele obligații în bani („banii ajutorniței”). Se arăta că s-au
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
de Vistierie, în octombrie 1849, s-a dovedit că locuitorii târgului Huși erau încărcați și obligați să plătească în plus darea pentru 173 oameni. De asemenea, erau siliți să achite și suma de 100 lei pe an, ca urmare a abuzurilor și delapidărilor comise de autoritățile fiscale. Consecințele ce puteau decurge din situația disperată în care se găseau locuitorii, puși în imposibilitatea de a plăti birul fugarilor și al celor înscriși de două ori în catagrafie, a determinat Vistieria, în cursul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
XVIII-lea, se accentuează destrămarea societății feudale. Atelierele manufacturiere din centrele urbane din Moldova și Țara Românească se dezvoltă. Se dezvoltă comerțul intern și extern. Situația burgheziei în formare, ca și a maselor țărănești, era profund afectată ca urmare a abuzurilor aparatului fiscal și administrativ fanariot. Din această cauză aveau loc tulburări și frământări orășenești la București, Ploiești, Roman, Huși, Bârlad și în alte localități. Proprietarii moșiilor pretindeau dijmă și clacă în creștere, iar pentru casele și locurile din vatra târgurilor
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
fapt, invocând „ingerințe și mituiri”, guvernul le-a anulat și a organizat noi alegeri la 20 decembrie, când a fost ales deputat de Fălciu, N. Costachi. Atitudinea demnă a lui Anastasie Panu a avut urmări deosebite. Acuzat de nereguli și abuzuri produse în timpul alegerilor, a fost destituit din funcția de președinte al Tribunalului, arestat și dus la Galați. Anaforaua Sfatului Extraordinar din 7 august 1847 relata „neregulile” săvârșite la Fălciu de către aga Anastasie Panu. Documentul relevă „neorînduielile și sumețiile ce s-
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
soldățească: borș și mămăligă”. Rezultatele alegerilor din ținuturile Fălciu și Neamț au fost confirmate, în cele din urmă, de către domnitorul Mihail Sturdza la 15 noiembrie 1847. Deputatul Lascăr Rosetti, fiind eliminat din Adunarea Obștească, a protestat pe lângă consulatul rus împotriva abuzului. În plină desfășurare a revoluției de la 1848, Anastasie Panu scria din Huși, la 4 iulie 1848, lui Lascăr Rosetti, care se afla atunci la Cernăuți, exprimându-și regretul că nu poate fi împreună cu ceilalți revoluționari. Despre situația din Moldova și
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
societății”. Cere instrucțiuni în legătură cu arestatul Niculae Popovici. Rezoluția ministerială recomanda eliberarea deputatului pontaș: „de sub arest, pe chizășie că nu se va mai abate la asămine urmări, făcându-se cunoscut că pentru a doa oară se va da sub giudecată criminală”. Abuzurile de care se făcea vinovată administrația din Moldova, în preajma alegerilor pentru Adunarea ad-hoc, au fost semnalate și de consulul francez Victor Place. La 11 mai 1857, el trimitea o telegramă contelui Alexandre Walewski, ministrul de Externe al Franței, în care
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la orașul și portul Galați”, ulterior fiind reintegrat în cadrele armatei și înaintat în mod excepțional la gradul de maior. În timpul alegerilor pentru Adunarea ad-hoc (1857), în calitatea pe care o avea, Alexandru Ioan Cuza s-a arătat indignat de abuzurile comise împotriva unioniștilor. Revoltat de falsificarea alegerilor de către caimacamul Nicolae Vogoride, și-a dat demisia din funcția de pârcălab de Galați. Unioniștii au obținut victoria în noile alegeri, iar Alexandru Ioan Cuza a fost avansat la gradul de colonel (august
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
construcțiilor; b. Secțiunea iluminatului; c. Secțiunea lucrărilor publice; 5. Serviciul de stare civilă; 6. Serviciul de contencios. Nu este greu de imaginat cum arăta Hușul după război, la fel ca întreg teritoriul ce fusese ocupat de armate străine. De exemplu, abuzurile armatei ruse au fost semnalate Ministerului de Interne de primarul N. N. Tiron, în Raportul nr. 713 din 20 ianuarie 1919: „în timpul staționărei în localitate a diferitelor trupe și servicii auxiliare, ca și în timpul întoarcerei pe front, a adus comunei Huși
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
însă abia peste un an, când s-au ridicat „mahalagii” din Huși. În legătură cu viața grea a țăranilor din județul Fălciu, în 1907 și înainte de acest an, despre relațiile încordate dintre țărani și proprietari sau arendași, despre apăsătoarele învoieli agricole, unele abuzuri și revolte care ajungeau până la crimă, cităm din Raportul procurorului Tribunalului Fălciu, Constantin Cozma, din 19 iunie 1907, adresat Procurorului General: „Pentru aducerea la îndeplinire a ordinului d-voastră nr. 4004 din 7 iunie 1907, relativ la plângerea adresată d-voastră
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
la muncă, dar n-a fost ridicat, căci el s-a opus aratând că datorează bani, nu muncă. Nu s-a întrebuințat violență contra lui. Chestiunea rezultării raporturilor dintre locuitori și arendași este pur civilă și nu se pot stârpi abuzurile decît prin o serioasă administrație comunală și prin legi noi”. Tensionarea relației dintre țărani și arendași sau proprietari a alimentat temerea că în primăvară va izbucni o răscoală. Scrisoarea de mai jos, datată Huși, 10 martie 1907, subliniază tensiunea existentă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
nu a mai atins Cuba, navigând până la gurile Orinocului și în apropierea coastelor Panama și Honduras. Avea să fie arestat, împreună cu fratele Bartolome, în Española, cu ocazia celei de a treia călătorii, de către noul administrator regal, Francisco Bobadilla, acuzat de abuzuri și proasta gestionare a bunurilor Coroanei și trimis în lanțuri în Spania. La 7 iulie 1503, redacta suveranilor "Scrisoarea din Jamaica", în care se plângea de nerecunoștința celor din jur față de el și marile sale servicii aduse Coroanei: "Am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
Spania, Morgan este adus în Anglia, judecat pentru jaful din Panama, și a petrecut doi ani în Turnul Londrei. În 1674, regele Carol al II-lea îi acordă titlul de "Sir" și-l numește viceguvernator al Jamaicăi destituit ulterior pentru "abuz de putere"! În anii când Sir Henry Morgan își trăia viața îndestulată de proprietar pe enorme plantații în Jamaica, se năștea John Rackham (1680), numit și "Calico Jack", pentru că purta pantaloni de bum-bac raiați (pânza denumită calico!). De la 1705 își
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
provincie, la Santiago de Cuba, Puerto Principe, Santa Clara, Cardenas, Matanzas, Cienfuegos. La 1868 se publică "Regla-mento para las funcciones de toros en Isla de Cuba'' Regulament pentru luptele de tauri în insula Cuba -, cu scopul "de a preveni orice abuz ce ar putea dăuna ordinii publice"! De obicei coridele se organizau cu prilejul sărbătoririi patronilor orașelor, a sosirii unui înalt demnitar, sau cu scopul adunării de fonduri. La 10 februarie 1847, la Cienfuegos, se organizează o coridă cu ocazia vizitei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]