16,963 matches
-
Editura Univers Enciclopedic și la Editura Universității din București. La Institutul European publică acum primul său volum de critică în limba română. Lidia Vianu, Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado (c) 2011, Institutul European Iași, pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. P. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com; www. euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României VIANU, LIDIA Literatură contemporană britanică
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
decât o mică neînțelegere cotidiană. Un băiețel pupă o fetiță la școală și dintr-odată totul ia amploare națională. E pur și simplu anormal. Încă din 1982, Lessing s-a dezis de interpretările feministe ale textelor ei, a respins feminsimul academic, a declarat că niciodată nu va fraterniza cu cele care luptă pentru "zilele luminoase când afurisiții de bărbați vor dispărea". În America, i se pare scriitoarei, situația e extrem de gravă: Feminismul a devenit o religie cu dogme și biserici. Nu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
politizează cu exasperare tocmai fiindcă nu mai scrie așa de intens. Se spune de asemenea că s-a scris despre Pinter mai multă literatură critică decât despre oricare alt autor contemporan (lucru discutabil, având în vedere că în prezent critica academică cea mai puternică pentru moment nu scutește pe nimeni). Se menționează ades că a pătruns în programele universitare și acest lucru i-a adus o sporire a popularității. Să ne amintim că Joyce își dorea, la vremea lui, să producă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
mă entuziasmează la fel de tare ca traducerile ori poezia americană. E ciudat că o cultură mai globalizată și mai efemerizată decât cea britanică a izbutit să păstreze locul poetului ca mandarin. Nu vreau să spun prin aceasta că prefer poezia moartă, "academică"! Mă gândesc doar la rolul operei. N-avem nici aria de extindere continentală. În operele noastre, în loc de ambiție există un soi de miniaturizare defensivă a preocupărilor și posibilităților. O mare mândrie pentru Anglia este caracterul ei cosmopolitan: dacă iei metroul
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
opțiunii de acest fel a tinerilor, la destinul lor profesional, la evaluarea șanselor lor de a face ceva util în viață. Mulți oameni de vază ai acestei țări au fost psihologi cu licență universitară, unii dintre ei cu înalte competențe academice și beneficiind de recunoaștere mondială. Din păcate, destinul profesional al altora a fost marcat de suferințe, nu de puține ori dramatice, și acești oameni s-au pierdut printre cei cu licență în alte discipline profesionale. Aici, însă, trebuie specificat faptul
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Acest nou raționalism a susținut progresele realizate în cunoașterea științifică și culturală a vremii, a asigurat dobândirea autonomiei, ca discipline de sine stătătoare, a domeniilor actuale de cunoaștere științifică. Altarul credinței într-un Atotputernic s-a completat cu un for academic al cunoașterii și culturii științifice, și totul s-a clădit în leagănul evlavios al credinței creștine. Începând din epoca Renașterii, cauza psihologiei s-a înscris pe o nouă orbită rațională. Ea este, cu adevărat, încă firavă, însă suficient de coerentă
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
adevărurile de până atunci (R. Descartes), de a le identifica în reflexia unei monade (W. Leibniz), etc. Pe această cale, psihologia își va găsi drumul alături de alte domenii de cunoaștere științifică și culturală, într-un altar de acum cu autoritate academică, un adevărat for superior de gestionare a destinelor oamenilor, a ceea ce aceștia pot să reflecte și să gândească în mod conștient. Fundamentele raționale perfecționate au avut ca efect apariția și, pe urmă, diferențierea ramurilor de bază de astăzi ale psihologiei
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
însemnat și epuizarea originilor ei istorice străvechi, a celor mitologice, panteiste, scolastice, renascentiste actualmente implicite. Nu există nici o exagerare în aprecierea că în orice decizie sau aviz psihologic de astăzi se află inclus un cuantum cât de mic de autoritate academică. Istoric, tot în această fărâmă se află inclusă o mică parte din ceea ce, anterior, a fost doar cauza profesională a unui șaman vrăjitor, a trimisului unui Atotputernic și a puterilor sale divine, a unui spiritualist ocult, etc.; exagerată ar fi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
psihologilor. De astă dată este vorba de trecutul ei istoric, inclusiv cel mai recent, universal și național, când evenimente cu profund conținut psihologic, care generează pasiuni imense în parlamentele naționale și internaționale, îi găsesc pe psihologi îndreptați spre alte probleme, "academice". Cu atât mai mult cu cât evenimentele istorice recente și chiar unele mai îndepărtate se raportează la aceleași suferințe ale oamenilor, perpetuate peste generații, față de care psihologia s-a distins cu greu ca o experiență socială în plus, ca un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
îndeosebi dacă o face din rațiuni ideologice, de mentalitate. Este știut că asemenea restricții au existat, instituite, uneori amplificate, din inițiative personale, în perioada dictaturii, a sistemului totalitar. A fost atunci o perioadă care a deformat creația științifică și ținuta academică a multor psihologi, din care cauză se vorbește de o simptomatică problemă de memorie socială, mai precis de pierderea ei. De exemplu, reținerea cu care încă se vorbește de perioada relativ recentă, când psihologia la noi în țară a fost
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
vieții sale de fiecare zi. Aducerea și reproducerea experimentală în laborator a fenomenului psihic a fost o reușită, dar față de rezultatele studiilor de acest fel, interesele s-au multiplicat considerabil. Acestea au încetat să se mai rezume doar la cercul academic restrâns al metafizicienilor din marile centre universitare sau de cultură, spre a se extinde la tot ceea ce se întâmpla în noile centre urbane, ca succes și reușită personală în realizarea profiturilor economice, în obținerea de avantaje sociale, ca sănătate fizică
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
celelalte țări socialiste cunoașterea psihologică s-a extins și dezvoltat considerabil, cu toate că, în următoarele decenii, pavlovismul devenise, din păcate, o ideologie de stat. Sub influența acestui curent, însă, în condiții social-istorice total vitrege, statul susținea financiar înființarea unor noi instituții academice, cercetarea psihologică se reprezenta cu succes în țară și în afară prin cercetători talentați, ca A. Uhtomski (1875-1942), L.S. Vâgoțki (1896-1934), A.N. Leontiev (1903-1979) ș.a., contribuțiile lor se afirmau la congresele internaționale de psihologie, activitatea lor era recunoscută în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Freud n-a fost de la început conștient de toate dificultățile pe care le va întâmpina odată cu deschiderea frontului de lucru al înființării viitoarei discipline a psihanalizei. Specializat din studenție pe maladiile sistemului nervos, a găsit o documentație săracă în mediul academic și de învățământ vienez. Din depărtare s-au răspândit până la el strălucirea și renu-mele profesional ale lui Charcot, la care și-a propus să ajungă pentru un studiu de documentare. Obține în acest sens o bursă viageră, cu care ajunge
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
oameni. 5.2. Consolidarea și diferențierea psihanalizei Psihanaliza propusă de Freud corespundea unei perspective investigative atractive și interesante, dar care, asemenea multor altor inițiative asemănătoare, putea fi la fel de bine să fie dată uitării mai înainte de a se fi născut. Mediile academice vieneze oricum erau ostile acestei idei, care deschidea o poartă spre intimitatea sufletească a vieții sexuale a oamenilor, pe care biserica creștină abia reușise s-o încorseteze. Era un drum spre sufletul omului opus celui de încreștinare deschis de Philon
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
sumbră, uneori fără perspectivă de viitor. Sunt domenii de mare actualitate, cu probleme arzătoare, prezente în multe din situațiile de conflict de astăzi, în societăți aflate în tranziție, când respectivele probleme psihologice sunt părăsite sau ignorate de cei cu competență academică. Sunt situațiile în care în mod regretabil problemele respective cad pe mâna unor impostori, aflați în afara istoriei, sunt abordate speculativ, fără nici o deontologie profesională. Nu în ultimul rând, problemele de corupție, de exemplu, cu care România este consemnată la Comisia
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Colecția ACADEMICA 221 Seria {tiin]ele AmericaAStudiiStudii media Mădălina BOȚAN este lector universitar doctor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative, Facultatea de Comunicare și Relații Publice, unde predă cursuri de mass-media și istoria comunicării. Subiectele sale de interes sunt efectele
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
5: Modelul de tip "activare în cascadă"/ 69 Figura 6: Actorii spațiului public / 83 Figura 7: Mass-media și rolul acesteia ca mediator politic / 86 Cuvânt-înainte Cartea de față reprezintă o îmbinare fericită între teoria relevantă dedicată efectelor media și cercetarea academică riguroasă. Autoarea se oprește asupra unui fenomen deosebit de pregnant și cu consecințe care se fac resimțite tot mai acut la nivelul spațiului public românesc mediatizarea excesivă a certurilor și conflictelor politice. Abordarea este cea a cercetătorului nepartizan, care încearcă să
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
variate Agenda setting Media fixează ordinea importanței evenimentelor sociale Schematizarea realității sociale Efecte asupra sistemelor de valori, credințelor Tabelul 5: Caracteristicile principalelor paradigme și modele dedicate efectelor comunicării de masă 4.1.1. Fluxul comunicării în două trepte Primele cercetări academice întreprinse de Paul Lazarsfeld (1944/2004) etichetate ca "administrative" au pornit de la studii empirice folosite în general în sprijinul guvernului și al instituțiilor mass-media. Astfel de cercetări au stabilit că mesajele de campanie nu servesc la schimbarea opiniilor, ci la
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
Experimentele coordonate de autorii americani au examinat în primul rând efectele pe care știrile de televiziune le au asupra opiniei publice. Concluzia lor generală faptul că știrile TV influențează în mod semnificativ opinia publică a stârnit numeroase controverse în lumea academică, în cadrul căreia natura și proporțiile efectelor televiziunii erau foarte disputate în anii '90. Nu toată lumea este însă "afectată" în mod similar de efectul de agendă. În experimentele de la Stanford, persoanele care aparțineau unor grupuri sociale afectate în mod direct de
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
evaluările pe care oamenii le fac atunci când iau o decizie. Indiferent de modul în care au fost definite, proliferarea cadrajelor ca subiect de cercetare în științele comunicării este evidentă. Termenul de "cadraj" a devenit mult mai des întâlnit în articolele academice din ultimul deceniu decât termenii de agenda setting sau priming. Autorul David Weaver (2007), într-un studiu aprofundat dedicat evoluției celor trei modele teoretice, a cuantificat articolele care le-au fost dedicate în ultimii patruzeci de ani. Folosind cea mai
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
termenii de agenda setting sau priming. Autorul David Weaver (2007), într-un studiu aprofundat dedicat evoluției celor trei modele teoretice, a cuantificat articolele care le-au fost dedicate în ultimii patruzeci de ani. Folosind cea mai mare bază de date academice din SUA, Weaver (2007) a identificat o creștere spectaculoasă a studiilor dedicate framing-ului în ultimul deceniu; o creștere modestă a studiilor dedicate priming-ului și o stagnare evidentă a studiilor despre agenda setting, după cum ilustrează graficul de mai jos: Figura 4
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
informației de structura economică a societății și abordarea "culturalistă", care insistă asupra influenței sistemului simbolic, a culturii, asupra conținutului jurnalistic (Schudson, 2003). Abordările mai sus amintite se află însă în contradicție cu o altă perspectivă sociologică, deosebit de fertilă în mediul academic francez. Bazându-se pe lucrările lui Pierre Bourdieu, sociologii care fac parte din acest curent consideră că profesia jurnalistică trebuie privită în termeni de "câmp jurnalistic" adică un mediu autonom, care are propriile legi și este definit prin poziția sa
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
relații publice care s-au specializat în crearea de evenimente publice, crescându-le potențialul de a deveni știri de presă, radio sau televiziune. 5.2.4. Selecția știrilor Cercetarea referitoare la filtrarea informațiilor (gatekeeping) a fost unul dintre primele demersuri academice dedicate jurnalismului în Statele Unite. Cercetările despre gatekeeping ("păzirea porților") au văzut "porțile" (gates) ca pe niște coduri prin care profesioniștii permit sau împiedică intrarea unor informații într-un anumit sistem dat. David Manning White (1950) a fost primul care a
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
au un impact mult mai mare. Importanța media în cadrul campaniilor electorale a mutat miza jocului politic din culisele puterii în câmpul vizibilității mediatice, unde politica devine un spectacol în sine. Însă, dacă mass-media, așa cum o demonstrează decenii întregi de cercetare academică, nu face decât să întărească în rândul votanților anumite credințe partizane preexistente, cât de util este un astfel de demers? Și de ce cresc, în continuare, bugetele de media prevăzute în campaniile electorale, dacă influențele media sunt atât de modeste? O
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
politică actuală. Dacă ne gândim la impactul cumulativ pe care îl au expunerile repetate la conflictele din știri, cinismul și nivelul scăzut al încrederii în politică nu mai sunt deloc surprinzătoare. Generalizarea rezultatelor obținute (dincolo de universul controlat al unui experiment academic) la nivelul întregii populații este, de asemenea, un subiect care ne-a preocupat. În privința eșantionului folosit, numărul mare de participanți (N = 617) considerăm că ne permite să extrapolăm rezultatele la nivelul întregii populații tinere cu studii superioare din România. Am
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]