65,754 matches
-
mai întâlnite sunt nevrozele, psihopatiile, alcoolismul, psihozele endogene; Grupa de vârstă cuprinsă între 41 și 50 de ani se caracterizează prin: aceleași interese sociale ca și ale grupei precedente; factorii cu acțiune morbigenetică sunt identici cu cei de la grupa anterioară; afecțiunile psihice care apar sunt legate de climateriu la femeie, nevroze, psihoze endogene sau tulburări psihice de tip preinvolutiv; Grupa de vârstă cuprinsă între 51 și 60 de ani se caracterizează prin următoarele: interese psihosociale legate de criza de involuție (menopauză
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de involuție (menopauză și andropauză), precum și de perspectiva pregătirii retragerii din activitatea profesională; factorii cu acțiune morbigenetică sunt de ordin psihosocial și au legătură cu retragerea din viața socială și profesională, precum și cu opoziția față de presiunile generațiilor mai tinere etc.; afecțiunile psihice cele mai curente sunt nevrozele, tulburările psihice și preinvoluție, depresiile, stările fobic-anxioase; grupa de vârstă cuprinsă între 61 și 70 de ani se caracterizează prin: interese psihobiologice legate de involuția generală a organismului, ieșirea din sfera activității profesionale, îngustarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de ani se caracterizează prin: interese psihobiologice legate de involuția generală a organismului, ieșirea din sfera activității profesionale, îngustarea câmpului de preocupări și al relațiilor interpersonale; factorii cu acțiuni morbigenetici care acționează sunt dezadaptarea socială treptată, însoțită de izolarea persoanei; afecțiunile semnalate sunt nevrozele, depresia, stările fobio-anxioase, stările obsesive, ASC, psihozele de involuție; grupa de vârstă peste 70 de ani se caracterizează prin: interese biologice limitate la procesele de involuție ale individului, cu circumscrierea câmpului de interese la propria persoană, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ale individului, cu circumscrierea câmpului de interese la propria persoană, în centru aflându-se îngrijirea fizică pentru menținerea vieții; factorii cu acțiune morbigenetică sunt legați de procesul de involuție cu consecințele sale: izolarea individului, singurătatea, cu pierderea interesului pentru viață; afecțiuni psihice legate de ACS și demențe senile. Se desprinde din cele de mai sus concluzia că fiecărei grupe de vârstă îi corespund anumite caracteristici, care sunt legate atât de starea de sănătate mintală, cât și de boala psihică. Acest aspect
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
între 21 și 30 de ani îi corespund următoarele tulburări psihice: nevroze, psihopatii și conduite deviante de tip sociopatic, toxicomanii și alcoolism, schizofrenie și PMD etc.; grupei de vârstă cuprinse între 31 și 40 de ani îi sunt caracteristice următoarele afecțiuni: alcoolism, toxicomanii, psihopatii și conduite deviante sociopatice, stări reactive, nevroze, paranoia etc.; grupei de vârstă cuprinse între 41 și 50 de ani îi corespund următoarele: alcoolism, psihopatii, stări reactive, nevroze, paranoia, conduite aberante; grupei de vârstă cuprinsă între 51-60 de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aceasta a conceput copilul; dorința femeii de a avea sau nu copii; sănătatea fizică și psihică a viitoarei mame; anturajul familial, social și profesional al femeii; modul de alimentație al gravidei, utilizarea de alcool, cafea, tutun, droguri, medicamente etc.; eventualele afecțiuni intercurente (infecțioase, toxice, traumatisme, boli psihice etc.), care pot afecta cursul sarcinii; eventualele tratamente urmate de femeie în cursul sarcinii, care pot avea efecte asupra copilului; încercările nereușite de întrerupere a cursului sarcinii. O atenție deosebită trebuie acordată momentului nașterii
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
Spanger atrage atenția asupra a trei aspecte importante ale vârstei adolescenței: descoperirea propriului Eu; formarea unui plan de viață; penetrarea în diferitele domenii ale vieții. Descoperirea propriului Eu semnifică separarea și eliberarea adolescentului de familie și detașarea de obiectele de afecțiune ale perioadei copilăriei. Formarea treptată a unui plan de viață este legat de experiențele noi, de prieteni, de transformarea imaginației în proiecte de viitor. Penetrarea în diferitele domenii ale vieți se exprimă prin dezvoltarea vocațiilor, a aptitudinilor, întrebări, îndoieli legate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de tensiune psihică, a activității excesive, a oboselii, a infecțiilor; un regim de viață ordonat, evitarea toxicelor, alimentația adecvată; evitarea consumului de alcool, cafea, a abuzului de medicamente; deturnarea activității către preocupări practice, utile, plăcute, relaxante; prevenirea sau tratarea unor afecțiuni psihice concomitente (culpabilitate, damnație, ruină, izolare, persecuție, gelozie, crize pitiatice, tulburări afective, stări ipohondriace) prin crearea unei ambianțe plăcute, calme, protectoare și antrenante, cu caracter securizant, plimbări și călătorii. Criza de involuție la bărbat este mai puțin dramatică decât la
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și aspirații ale membrilor săi. Din acestea derivă o suită de caracteristici ale familiei: este un grup social caracterizat prin determinări naturale și biologice, singurul în care legăturile emoțional-afective și de consanghinitate au o importanță majoră; este grupul întemeiat pe afecțiune, condițiile juridice neintervenind decât pentru consolidarea legăturilor reciproce de înțelegere rezultate din unitatea de aspirații și scopuri; este cel mai mic grup social uman și cel mai necesar, anterior statului și oricărui alt grup social considerat în perspectiva cronologică a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pe interese lipsite de un suport afectiv pozitiv între partenerii cuplului marital, ruina economică, conflictele de natură materială, introducerea unor persoane străine în grupul familial, diferențele etno-culturale etc.; cauze psihologice: stările de tensiune în relațiile dintre soți, conflictele, lipsa de afecțiune, legăturile extraconjugale, actele de violență, diferențele temperamental-caracteriale între soți, tulburările psihice etc.; cauze datorate unor boli somatice sau psihice, unele cu risc de transmitere genetică, alcoolism, toxicomanii, perversiuni sexuale, sifilis, TBC, sinucideri, acte antisociale etc.; alte cauze: decesul unuia dintre
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupului familial; familii cu bolnavi psihic decompensați, a căror prezență alterează considerabil atmosfera, relațiile și comunicarea în interiorul familiei având repercursiuni negative asupra stării de sănătate mintală a celorlalți membri ai grupului; familii de tip psihopatologic parțial, caracterizate prin existența unor afecțiuni psihice la partenerii grupului marital și prin antecedente psihopatologice cu potențial cert ereditar în sens psihiatric; familii de tip psihopatologic complet, în care toți membrii grupului familial prezintă tulburări psihice. J.G. Howells, făcând o sinteză a aspectelor legate de tulburarea
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
pedepse care implică agresivitatea; violența structurală sau tipul de comportament caracteristic personalităților agresiv-impulsive, psihopaților explozivi-instabili, personalităților epileptoide, cu un mare potențial agresiv, care se descarcă asupra celorlalți membri ai familiei; violența patologică, specifică tabloului clinico-psihiatric și evoluției clinice ale unor afecțiuni psihice, de care individul nu este nici conștient și nici responsabil; violențele ocazionale, produse de alcoolici, toxicomani, personalități psihopatice decompensate, sociopați etc. violența nevrotică, ce apare și se dezvoltă treptat în familie ca urmare a unor situații tensionale și conflictuale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
membrii grupului familial. În sensul acesta se descriu următoarea gamă de tulburări: tulburări psihologice: dificultăți de comunicare, instabilitate emoțională cu iritabilitate și explozii de mânie, insomnii, depresivitate, fenomene isterice, anxietate; tulburări somatice și psihosomatice: boală ulceroasă, hipertensiune arterială, distonii neurovegetative, afecțiuni ginecologice și de dinamică sexuală, anorexie sau bulimie. tulburări de comportament social: separare sau despărțirea partenerilor, abandonul familial, relații extraconjugale, conduite de refugiu sau izolare (alcoolism, toxicomanii etc.). Atitudinea față de nevrozele conjugale trebuie diferențiată de la caz la caz, în funcție de caracteristicile
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
aglomerare urbană, poluare, zgomot, urbanizarea mediului natural, aspect haotic) și creșterea excesivă a populației (aglomerare umană, imigrație, populație fluctuantă, amestecul de populații etc.). În cazul patologiei orașelor, diagnosticul are totdeauna un caracter subiectiv. Se poate totuși stabili o listă de afecțiuni care interesează elementele constitutive ale orașului: pentru structuri - cataclismele naturale (cutremure, inundații, incendii) sau cele produse de om (războaie); pentru echipamente - rupturi de baraje, prăbușiri, alunecări sau înfundări de teren etc.; pentru localizările umane - formarea ghetourilor și a bidonvilurilor; pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
opteze pentru o rezolvare a impasului. E. Kübler-Ross a analizat „reacțiile persoanei” în situații-limită și a descris în acest caz existența a cinci faze obligatorii. Ea s-a referit la bolnavii cronici incurabili (leucemii, cancere) sau la persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și piardă vederea. Cele cinci faze descrise de E. Kübler-Ross sunt următoarele: a) faza de șoc la aflarea adevărului referitor la afecțiune; în acest caz, se produce o reacție automată de refuz, blocaj, negare; b) faza
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
s-a referit la bolnavii cronici incurabili (leucemii, cancere) sau la persoanele care, având afecțiuni oculare grave, ajung să-și piardă vederea. Cele cinci faze descrise de E. Kübler-Ross sunt următoarele: a) faza de șoc la aflarea adevărului referitor la afecțiune; în acest caz, se produce o reacție automată de refuz, blocaj, negare; b) faza în care persoana caută un vinovat, cauza care a produs acest fapt; c) faza de tatonări, de negocieri (poate „se va putea rezolva”, poate „vom face
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de suicid se poate incrimina o cauză patologică, restul de 80-85% din cazurile de suicid neavând o cauză patologică. Suicidul patologic este, de regulă, suicidul endogen, legat de o modificare de tip endogen a personalității, similară ca origine și dinamică afecțiunilor psihiatrice endogene. Caracteristic acestui tip de suicid este faptul că, înaintea producerii actului suicidar propriu-zis, apare un grup de simptome de alarmă, cu caracter de anticipație clinică (J. Suter), cunoscute sub numele de „sindrom presuicidar” (dispoziție tristă, descurajare, dezgust față de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de igienă mintală se dovedește a fi mult mai complexă, mai diversificată și mai grea decât simpla internare și tratamentul intraspitalicesc al bolnavilor. În plus, spitalele de psihiatrie nu tratează sociopații decât în situația în care aceștia prezintă decompensări sau afecțiuni psihice evolutive sau sunt trimiși pentru expertiză și tratament sub supraveghere de către instituțiile sociale de resort. Este mult mai greu, dar mult mai important, să previi decât să tratezi. Igiena mintală, prin măsurile de psihoprofilaxie pe care le recomandă și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să avem în vedere și impactul acestor variații asupra stării de sănătate mintală. Trecerea de la un „model sociocultural” la altul reprezintă o suită de factori stresanți, care dezechilibrează atât individul, cât și întregul grup de indivizi. Apar tulburări nevrotice, depresii, afecțiuni psihosomatice, conduite de refugiu patologic (alcoolism, toxicomanie), crize suicidare, conduite antisociale (vagabondaj, prostituție, violuri, crime etc.). Un tip de manifestări de genul „reprezentărilor colective” (L. Lévy-Bruhl), datorate unor forme de regresiune histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
facilitarea contactului și comunicării cu bolnavii, acțiuni comune cu familiile lor; această formă de psihoprofilaxie se identifică în mare măsură cu acțiunea terapeutică asupra bolilor psihice; c) psihoprofilaxia terțiară, având ca obiectiv convalescenții care necesită îngrijiri postcură, bolnavii psihic cu afecțiuni cronice sau incurabile, stările defectuale postprocesuale; acest tip de psihoprofilaxie urmărește recuperarea complexă a foștilor bolnavi psihic sau a persoanelor cu handicap psihic (deficienții de intelect, stările defectuale postprocesuale etc.); sunt institute forme de terapie ocupațională, milieu therapie, postcure sanatoriale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
care implică două elemente contradictorii: aspectul negativ, anxiogen, în cazul confirmării unui diagnostic sever cu un pronostic defavorabil; aspectul pozitiv, tranchilizant, în cazul informării unei acțiuni grave, dând bolnavului speranța pronostică a unui ajutor medical eficient și total în rezolvarea afecțiunilor respective. Un aspect important este legat de modul de comportare al bolnavului față de boală. În sensul acesta, trebuie eliminați factorii anxiogeni și tranchilizat bolnavul prin următoarele mijloace: încrederea în medic; inspirarea curajului; oferirea speranței; spulberarea îndoielilor; confirmarea optimismului prin rezultatele
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
biografia individului. Boala psihică, prin „imaginea sa socială”, stigmatizează individul, plasându-l în afara societății sau la marginea ei. Este o situație unică în medicină, similară poate numai cu „imaginea socială” a bolilor venerice (sifilisul, blenoragia), a SIDA sau a altor afecțiuni „jenante” (parazitozele, TBC-ul etc.). În orice caz, faptul de a fi fost internat sau operat pentru o boală somatică nu influențează practic cu nimic biografia individului. Se consideră un accident ca oricare altul; societatea îl compătimește pe bolnav și
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
fi readuși la spital de familie, de serviciile medicale din teritoriu sau de organele de ordine. Aceasta va conduce la agravarea inadaptării și repulsiei lor față de spitalizare, accentuând traumatismul spitalizării. A doua categorie o reprezintă bolnavii cronici, care suferă de afecțiuni psihice cu evoluție îndelungată, sau personalitățile cu defecte postprocesuale care sunt internate de multă vreme, de luni sau ani, în spitalele de psihiatrie, în special în unitățile profilate pe îngrijirea cazurile cronice, de tipul căminelor-spital. Acești bolnavi au pierdut de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
nepatologică, banală sau originală; patologică, asociind la simptomele reale simptome imaginare; sinistroză, constând din acuze subiective de nesinceritate, care însoțesc de regulă stările post-traumatice sau pe cele de postșoc emoțional, accidentele fără urmări etc. Simularea patologică constă în simularea unor afecțiuni, în special din seria tulburărilor psihice, după cum urmează: debilitatea mintală; stările anxioase și de panică; stările revendicative; tulburările de tip isteric (mitomanie, paralizii, tulburări de echilibru, tulburări de sensibilitate, crize pseudoconvulsive, tulburări de mers și echilibru, disfonii). Simularea tulburărilor psihice
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
ordin social sau economic, motiv pentru care sunt simulate bolile psihice sau deficiențele senzoriale, motorii sau mentale. Un alt motiv îl reprezintă aspectele medico-legale pure, legate de răspunderea penală, care poate fi atenuată sau pierdută în cazul stabilirii existenței unei afecțiuni psihice grave. Ca și în cazul bolilor psihice, și în cazul simulării lor se impun acțiuni de igienă mintală. Acestea, în primul rând, trebuie să depisteze falsul (simularea) de real (boală). În al doilea rând, trebuie să descopere cauzele care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]