10,591 matches
-
acestei specii. Păduchele se regăsește pe bondari, pe albinele melifere, și într-un număr mai mare pe mâtci (Smith 1978). A fost introdusă din Europa în Statele Unite cu primele familii de albine melifere trimise. se comportă ca o comeseana a albinei Apis mellifera. Trăiește pe corpul albinelor și le fură mâncarea din gură. Braula se hrănește cu lăptișor regurgitat de către matcă. Se poziționează în așa fel încât să poată "gâdilă" matcă pentru a-i provoacă vomă (regurgitarea lăptișorului de matcă administrat
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
bondari, pe albinele melifere, și într-un număr mai mare pe mâtci (Smith 1978). A fost introdusă din Europa în Statele Unite cu primele familii de albine melifere trimise. se comportă ca o comeseana a albinei Apis mellifera. Trăiește pe corpul albinelor și le fură mâncarea din gură. Braula se hrănește cu lăptișor regurgitat de către matcă. Se poziționează în așa fel încât să poată "gâdilă" matcă pentru a-i provoacă vomă (regurgitarea lăptișorului de matcă administrat de albinele din suita). Al doilea
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
mellifera. Trăiește pe corpul albinelor și le fură mâncarea din gură. Braula se hrănește cu lăptișor regurgitat de către matcă. Se poziționează în așa fel încât să poată "gâdilă" matcă pentru a-i provoacă vomă (regurgitarea lăptișorului de matcă administrat de albinele din suita). Al doilea mod de hrănire a Braulei este acela de a participa direct la hrănirea mâtcii de către albinele din suita. Stând pe capul mâtcii, fură din hrană ei în timpul transferului de la albine la matcă. Indiferent de modul de
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
poziționează în așa fel încât să poată "gâdilă" matcă pentru a-i provoacă vomă (regurgitarea lăptișorului de matcă administrat de albinele din suita). Al doilea mod de hrănire a Braulei este acela de a participa direct la hrănirea mâtcii de către albinele din suita. Stând pe capul mâtcii, fură din hrană ei în timpul transferului de la albine la matcă. Indiferent de modul de acțiune, prezența Braulei în stup duce la subalimentarea mâtcii. Acest lucru are ca efect debilitarea mâtcii și scăderea pontei. Există
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
regurgitarea lăptișorului de matcă administrat de albinele din suita). Al doilea mod de hrănire a Braulei este acela de a participa direct la hrănirea mâtcii de către albinele din suita. Stând pe capul mâtcii, fură din hrană ei în timpul transferului de la albine la matcă. Indiferent de modul de acțiune, prezența Braulei în stup duce la subalimentarea mâtcii. Acest lucru are ca efect debilitarea mâtcii și scăderea pontei. Există diferențe în bibliografie cu prvire la daunele pe care Braula coeca le provoacă. Există
Braula coeca () [Corola-website/Science/307948_a_309277]
-
de la sate, au hramul Sf. Ilie. Potrivit tradițiilor, de se manâncă, pentru prima dată, roada nouă de mere și de struguri, nuci și alune. Sf. Ilie este considerat și patronul apicultorilor: în această zi, la sate, apicultorii recoltau mierea de albine, activitate cunoscută sub denumirea de "retezatul stupilor". este ocrotitorul Forțelor Aeriene Române.
Sfântul Ilie () [Corola-website/Science/308426_a_309755]
-
încercarea de a fi eliminat prin zdrobire sau zgârieturi. Strângerea cu putere între degete, este, în mod normal, insuficient pentru a ucide un purice. Este posibil să îl elimini prin lipirea/prinderea individuală cu bandă adezivă sau cu ceară de albine topită (sau "ceară de brânză"), sau prin rularea bruscă a acestuia între degete pentru a-l anihila, strivindu-l apoi cu unghiile. De asemenea, puricii pot fi înecați în apă și nu pot supraviețui contactului direct cu insecticizii împotriva puricilor
Purice () [Corola-website/Science/308458_a_309787]
-
1 mai 1891), tablou ce a fost vândut în anul 1925 cu suma de 250.000 lei. Alexandru Guran a publicat și nuvele în „Familia“ lui Iosif Vulcan din Oradea, de asemenea zeci de articole de cultură generală în ziarele “Albina” din Viena, “Concordia”„ din Budapesta și “Luminătorul”„ din Timișoara. S-a bucurat de aprecierea regelui Carol I cât și de prietenia Mocioneștilor, a episcopului Ioan Popasu și a lui Vicențiu Babeș. Recunoscut pentru simțul său artistic, el a fost delegat
Alexandru Guran () [Corola-website/Science/307431_a_308760]
-
faraonului Den menționează sărbători religioase și ceremonii ; în timpul lui se pare că s-a celebrat sărbătoarea "sed" a reînițineririi faraonului. Tot de la el s-a adăugat la numele faraonului și un alt titlu : "nswt bit "cel al trestiei și al albinei"" planta simbolizând Egiptul de Sus, iar albina Egiptul de Jos.După Den a domnit fiul său Adjib (numit în listele lui Maneton, Miebis) care pentru prima dată în istoria Egiptului, numele de domnie al acestuia a fost asociat cu apelativul
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
în timpul lui se pare că s-a celebrat sărbătoarea "sed" a reînițineririi faraonului. Tot de la el s-a adăugat la numele faraonului și un alt titlu : "nswt bit "cel al trestiei și al albinei"" planta simbolizând Egiptul de Sus, iar albina Egiptul de Jos.După Den a domnit fiul său Adjib (numit în listele lui Maneton, Miebis) care pentru prima dată în istoria Egiptului, numele de domnie al acestuia a fost asociat cu apelativul ""cei doi zei"" (Horus-Egiptul de Jos, Seth-Egiptul
Istoria Egiptului Antic () [Corola-website/Science/302979_a_304308]
-
Albinele sunt insecte zburătoare, clasificate în cadrul superfamiliei Apoidea din cadrul subordinului Apocrita, care mai conține viespile și furnicile, care se hrănesc cu nectarul florilor (ca sursă de energie grație conținutului de zaharuri) și cu polen (ca sursă de proteine, folosit mai mult
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
Astfel polenul pe care în mod inevitabil îl pierd în deplasarea lor de la o floare la alta este important pentru plante deoarece o parte din polen cade pe pistilul (structura reproductivă) altor flori din aceeași specie, ducând la polenizarea încrucișată. Albinele sunt, de fapt, cele mai importante insecte polenizatoare și interdependența între ele și plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și interdependența între ele și plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți. Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
plante fac din acestea un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți. Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
un excelent exemplu al unui tip de simbioză cunoscută sub numele de „mutualism”, o asociere între organisme diferite care este avantajoasă pentru ambele părți. Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
avantajoasă pentru ambele părți. Pe de altă parte unele specii de albine produc miere din nectar. Albinele de miere și albinele fără ac adună mari cantități de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se găsește în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic. Multe albine sunt
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
de miere, caracteristică ce este exploatată de apicultori, care recoltează mierea pentru consumul uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se găsește în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic. Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
uman. Albinele sunt răspândite pe întreg globul, făcând excepție cele mai înalte altitudini, regiunile polare și unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se găsește în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic. Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
unele mici insule oceanice. Cea mai mare diversitate de specii de albine se găsește în regiunile calde, aride sau semiaride, America de Sud și Mexic. Multe albine sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
sunt negre sau gri, dar altele sunt galben deschis și roșii. Durata de viață a albinei lucrătoare, depinde de gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de viață a trântorilor este între
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
gradul de uzură ca urmare a activităților intense desfășurate de aceasta (creșterea puietului și activitatea de cules nectar și polen). Astfel albinele eclozate în sezonul activ (din primăvară, martie până vara, în jurul lunii august) trăiesc numai 40 de zile pe când albinele eclozate toamna trăiesc până în primăvara viitoare, când se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de viață a trântorilor este între două și opt săptămâni și variază în funcție de sezon (activ sau perioadă de repaus) și de zona geografică. Matca este
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
se face schimbul de generații (6-9 luni). Durata de viață a trântorilor este între două și opt săptămâni și variază în funcție de sezon (activ sau perioadă de repaus) și de zona geografică. Matca este cea mai longevivă dintre membrii familiei de albine putând trăi până la 8 ani (este însă eficientă economic doar un an-doi, după care trebuie schimbată), este activă pe toată perioada vieții putând depune 1500-2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore în luna iunie. În această perioadă
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
an-doi, după care trebuie schimbată), este activă pe toată perioada vieții putând depune 1500-2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore în luna iunie. În această perioadă de pontă intensă regina este atent îngrijită și bine hrănită de albinele din suita sa. În familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere. Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
pe toată perioada vieții putând depune 1500-2500 și chiar 3000 de ouă în 24 de ore în luna iunie. În această perioadă de pontă intensă regina este atent îngrijită și bine hrănită de albinele din suita sa. În familiile de albine care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere. Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite. Multe specii de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
care mor iarna din cauza lipsei hranei, matca este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere. Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite. Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică ("Trigona minima") cu lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]