10,368 matches
-
Cătălina-Dorna, Sfânta Cătălina-Dorna (mag. Kzyentkatolnadorna), cătun și apoi sat de sine stătător, compus din cătunele Cătălina și Dorna, cunoaște prima atestare documentară în 1320, printr-un act în care este menționat și satul vecin, Sărata. Un cătun cu nume similar, atestat documentar prin 1800, Cătălina, Cătălin, ung. Koltókatalin (cca. 1800 - Kolto-Katalin, 1839 - Katelinfalva, Katelina), se află în apropiere de Somcuta Mare și a fost contopit cu satul Coltău . În documentele medievale și moderne, satul Cătălina al comunei Panticeu este numit pe
Comuna Panticeu, Cluj () [Corola-website/Science/299562_a_300891]
-
generații: copii născuți în familiile sărace, sau care nu le pot asigura din alte motive decât sărăcia o alimentație echilibrată și sănătoasă, au la vârstă adultă o capacitate intelectuală mai redusă decât copii care beneficiază de ele. Este un fapt atestat și că privarea totală și îndelungată de alimentație, cum are loc de exemplu cu ocazia unei "greve a foamei" îndelungate, produce o deteriorare ireversibilă a sănătății individului supus unui astfel de regim, asta în ciuda unei rezistențe înnăscute remarcabile a individului
Foamete () [Corola-website/Science/299590_a_300919]
-
zece țări. Se estimează că au mai rămas doar 20-25 de animale în Munții Pirinei, pe o porțiune cuprinsă între Franța, Spania și Andorra, și în jur de 85-90 de animale în Asturia, Cantabria, Galicia și Leon. În Belarus este atestata o populație de cca. 120 de exemplare. În Grecia și Ucraina au mai rămas câte aproximativ 200 de urși, în Slovenia sunt în jur de 500-700, în Slovacia numărul urșilor este estimat la 600-800 de animale, în Bulgaria există o
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
habitatul unei populații însemnate de urși - 4.500-5.000 de urși (cu 70 de urși în Norvegia, cca. 700 în Estonia, în jur de 1.600 în Finlanda și 2.500 de animale în Suedia). Cea mai numeroasă populație este atestata în România - 6.000-6.300 de urși bruni, conform datelor din 2014. În afara statelor menționate, în Europa se mai găsesc efective în Polonia, Cehia, Balcanii de sud-vest, cât și partea centrală a Italiei. Aici numărul de urși bruni este foarte
Urs brun () [Corola-website/Science/299726_a_301055]
-
factori au determinat fenomenul răspândirii grupurilor umane pe Glob: schimbările geo-climatice, progresul tehnologic, capacitatea de adaptare a omului etc. Dintr-o zonă restrânsă (Etiopica, valea Omo și Hadar; Kenya, Koobi, Faro; Tanzania, Oldoway), între 1.800.000 - 900.000 este atestată o prezență generalizată a omului în întreaga Africă, Asia de Sud și, respectiv, Europa de Sud (Franța, Spania, Italia). Până la nivelul cronologic al paleoliticului superior, spațiul locuit se extinde și la nordul Europei (Olanda, Germania de Nord) și Extremul Estic al Siberiei
Antropogeneză () [Corola-website/Science/299070_a_300399]
-
Se bănuiește că la Ațel exista încă din secolul al XIII-lea o biserică, pentru că episcopul Petru din Alba Iulia l-a așezat în 1283 pe decanul Walter din villa Echellini (Ațel) în fruntea listei preoților din Capitulul de Mediaș. Atestată documentar din anul 1283 cu denumirea , cu referire la un anume "Walterus decanus de Villa Echelini", și făcea parte din "Terra Medies". Denumirea germană ortografiată "Hetzeldorf" datează din 1423. În anul 1466 a obținut din partea regelui Matei Corvin "ius gladii
Ațel, Sibiu () [Corola-website/Science/299102_a_300431]
-
de la locuitori despre bunătatea 'țării de dincolo de păduri' unde stăpânea un blac, anume Gelou... Și s-au luptat cu înverșunare și fură învinși ostașii ducelui Gelou și mulți dintre ei uciși, iar mai mulți fură prinși. (...)" Gelou rămâne primul voievod atestat al Transilvaniei A fost urmat de Tuhutum, Horca și Iula (Geula sau Gyula). La aproape 70 de ani după moartea lui Gelou, fostul voievodat al acestuia era condus de Iula (Jula sau Geula) care era independent. Iula era pomenit în
Gelou () [Corola-website/Science/299104_a_300433]
-
ruteni (0,1%) și una de polonezi (1,35%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (55,2%), dar existau și romano-catolici (34,25%), mozaici (7,35%), evanghelici\luterani (2,8%) și greco-catolici (0,4%). Localitatea Frasin este atestată documentar pentru prima dată în anul 1850, ca având pecete proprie în limba română. Dacă în anul 1785 Frasin era pomenit ca un cătun, aparținând administrativ de satul Stulpicani și având o populație preponderent românească, după anul 1800 este consemnat
Frasin (oraș) () [Corola-website/Science/299256_a_300585]
-
de Conservare-Restaurare a Patrimoniului Cultural (1975). Până la începerea lucrărilor de renovare, în aripa de nord-est a palatului se află sediul Bibliotecii Județene „Gheorghe Asachi” (1920). De-a lungul timpului, în zona respectivă a orașului, s-a dezvoltat ansamblul Curții Domnești (atestata documentar începând cu 1434). În 1806 - 1812, prințul Alexandru Moruzi construiește un impunător palat în stil neoclasic. Afectat de incendii, Palatul Domnesc va fi refăcut de prințul Mihail Sturdza în 1841 - 1843. După Unirea de la 1859 și mutarea capitalei la
Palatul Culturii din Iași () [Corola-website/Science/299819_a_301148]
-
-lea a încheiat o tranzacție cu "greavul Bozouch, fiul lui Inok" (Inok era numele pe care popoarele turcice le dadeau vlahilor), din satul Bazna, care se afla pe Valea Morii, dar mai spre vest, către localitatea Boian. Localitatea Bazna apare atestată documentar în 18 februarie 1302. Prin actul autentic încheiat la acea dată capitulul Episcopiei de Oradea, ca loc de adeverire, a confirmat că greavul Bozouch a donat localitatea denumită Bazna către capitulul Episcopiei Catolice de Alba Iulia: "Villa Bozna vocata
Bazna, Sibiu () [Corola-website/Science/299828_a_301157]
-
din anul 1930, din cei 2.906 locuitori ai Floreștiului, 1.655 s-au declarat greco-catolici (56,9%), 1.003 romano-catolici (34,5%), 161 reformați (5,5%), 47 ortodocși (1,61%), 28 mozaici (0,96%) și 12 de alte confesiuni. Atestata documentar din 1272, comuna are o vechime mult mai mare, descoperirile arheologice certificând aici așezări umane din neolitic. În perioada română localitatea se află pe drumul de legătură al castrelor române de la "Napoca" (Cluj-Napoca de astăzi), respectiv "Ăla Siliana" (actualul
Comuna Florești, Cluj () [Corola-website/Science/299863_a_301192]
-
o origine slavă. Caracterul traco-dacic al costobocilor este sigur și după Mullenhoff, care afirma că costobocii nu sunt slavi deoarece în acea perioadă (sec. ÎI e.n.) slavii nu se aflau în acea zonă. Costobocii sunt creatori culturii Lipită, o cultură atestata arheologic care este prin excelență dacica. O inscripție descoperită la Romă (Muratori 1039) atestă și un rege numit Pieporis al acestui trib dacic. „D. M. Ziai Tiati fil. Dacae uxori Piepori regis Coisstobocensis Natoporus et Drilgisa aviae cariss. b. m.
Costoboci () [Corola-website/Science/299920_a_301249]
-
pe teritoriul ce se numea Britannia. În mod surprinzător, există puține izvoare istorice care descriu Anglia romană. De exemplu, avem doar o singură frază care prezintă motivele pentru care s-a construit Zidul lui Hadrian. Chiar invazia claudină este bine atestată și Tacit a inclus în istoria lui revolta lui Boudica sau "Boadicea" din anul 61 d.Hr.. Spre sfârșitul secolului I, istoricii romani menționează doar fragmente deteriorate de informații din îndepărtata provincie. Prezența romană a fost când mai puternică, când
Istoria Angliei () [Corola-website/Science/299895_a_301224]
-
pentru oamenii din toate națiile", cât timp Biblia (Vechiul Testament) ne arată că interesul lui în ce-i priveste se reducea doar la a stârpi aceste nații de pe teritoriile lor ancestrale, pentru a face astfel loc evreilor. În plus, este fapt atestat că evreii adorau zeitatea lor națională fără a nega existența zeităților popoarelor vecine. Datele arheologice (sinagoga bet-alfa, printre altele) și de critică a textelor levantine (Biblia ebraică inlcusiv) sugerează că Iahve a fost asociat de cei care îl adorau cu
YHWH () [Corola-website/Science/298893_a_300222]
-
precum și pe toți bărbații din casa lui, inclusiv 100 de persoane care erau de proveniență străini (vv. 25-27). Noua orientare a vieții lui Abraam a fost exprimată - voit de Dumnezeu - prin schimbarea numelui patriarhului și a soției sale. Abraam (nume atestat documentar în Mesopotamia cu formele A-ba-am-ra-ma, A-ba-ra-ma, A-ba-am-ram; cu semnificația: „este din tata mare”, adică, ‚născut nobil’), se va numi Abraham m(cf. Gn 17,5), pe care nume Biblia îl interpretează: „Tatăl unei mari mulțimi de popoare” (probabil prin
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
O altă teorie, socotită fantezistă printre filologi, susține că numele său derivă de la cuvintele din limba dacică (nescrisă până in prezent) "molta" (adica, "multum" din latină) și "dava" (cetate sau apă "acva->ava->dava"), de la care ar veni numele (ne-atestat) de "Muldava" (vezi "Moldova" veche și nouă de la Dunăre). Bogdan Petriceicu Hasdeu și majoritatea filologilor și istoricilor români susțin că denumirile râului și principatului provin din termenul de origine germanică "mulde" (adică "scobitură", "carieră" sau "culoar de scurgere"), Moldova veche
Istoria Moldovei () [Corola-website/Science/297920_a_299249]
-
de vecini prin aceea că este unicul teritoriu cu populație de confesiune budistă (varianta budismul tibetan) din Europa. Rușii au adoptat în secolul al XVI-lea etnonimul turcic "kalmîc" ("kalmak", "kalmük"), care înseamnă „rămași; rămășițe”, de la tătari. El este însă atestat încă din sec. XIII și XIV. Rușii îi numeau în 1530 „tătarii kolmak”. Teritoriul kalmîcilor din aceeași epocă figurează pe o hartă în lucrarea "Cosmographia" (1544), de cartograful german Sebastian Münster, cu numele "Kalmuchi". Kalmîcii înșiși folosesc un etnonim propriu
Kalmâkia () [Corola-website/Science/298491_a_299820]
-
Trei Auguști și Cinci Împărați (Sănhuáng wǔdì - San-huang wu-ti) au fost suveranii mitologici ai Chinei în perioada cuprinsă între 2850 î.e.c. și 2205 î.e.c., adică timpul imediat premergător dinastiei Xia, prima dinastie atestată istoric. Cei Trei Auguști, deseori pomeniți și cu numele de cei Trei Suverani, erau semizei sau regi-zei care foloseau puterile lor magice în favoarea propriului lor popor, a cărei viață o îmbunătățeau. Datorită virtuții și puterilor lor supranaturale au viețuit incredibil
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
pe Shaohao în locul Împăratului Galbăn. "Balada lui Chu" identifică în cei Cinci Împărați divinitățile punctelor cardinale: "Cartea Riturilor" pune în evidență o presupusă legătură între cei Cinci Împărați și cei Cinci Lignaggi: Din punct de vedere semantic, primul împărat istoric atestat a fost Qin Shi Huang, care a și inventat un nou termen pentru "Împărat" ("huangdi"), combinând titlul de "august" ("huang") și pe cel de "rege-zeu" ("di"). "Notă: nu trebuie să se confunde numele Huángdì «Împăratul Jaune» (sec. al XXVI-lea
Trei Auguști și Cinci Suverani () [Corola-website/Science/307299_a_308628]
-
Miceniana este cea mai veche formă atestată a limbii grecești, vorbită în zona principală grecească și în Creta între secolele XVI și XI î.Hr., înainte de invazia doriană. Este conservată în inscripții în Linear B, un sistem de scriere inventat în Creta înainte de secolul XIV î.Hr. Majoritatea acestor
Limba miceniană () [Corola-website/Science/307310_a_308639]
-
grecești nu poate fi explicată prin Teoria nodului sau a valului. Leonard Bloomfield scrie despre Teoria nodului: În Teoria nodului, o populație părinte, sau nod, vorbind o limbă strămoș al dialectelor ei, se presupune a fi existat și este, uneori, atestată. Nodul dialectelor grecești ar fi fost protogreaca, dar ea este reconstruită și nu este atestată. Cele mai puternice candidate pentru Teoria nodului sunt greaca estică și cea vestică, care au clase geografice diferite, recunoscute din antichitate. În Teoria valului, definită
Dialecte grecești () [Corola-website/Science/307344_a_308673]
-
sa, Ana, avea hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil“ și a fost închinată Mănăstirii „Schimbarea la Față“ din Muntele Sinai. Un document din 9 august 1586 consemnează faptul că hatmanul Melentie Balica era atunci mort, iar mănăstirea fusese deja închinată. Mănăstirea este atestată documentar pentru prima dată într-un hrisov din 10 aprilie 1587 prin care Petru Șchiopul dăruiește mănăstirii de la Muntele Sinai șase fălci de vie de la Cotnari ale hatmanului Balica. Mănăstirea zidită de hatmanul Balica a fost înfrumusețată de urmașul său
Mănăstirea Frumoasa din Iași () [Corola-website/Science/306552_a_307881]
-
din ramura lui Drăghici, biserica, ctitorie domneasca, devenind loc de înhumare a acestora. Curând după înhumarea lui Drăghici și a fiului său Constantin, va fi înmormântată la Comana, Maria, prima soție a vornicului Șerban Cantacuzino, cel de-al doilea ctitor atestat al mănăstirii. Alături de osemintele Ancăi, un alt mormânt, de dimensiuni mai mici, cuprinde rămășițele lui Mihail Pătrașcu, fiul Ancuței și al lui Pătrașcu Voievod, copil mort de ciumă în 1655, în regiunile căzăcești și reînhumat la Comana, probabil după 7
Mănăstirea Comana () [Corola-website/Science/306614_a_307943]
-
atestă anumite evenimente istorice, relația dintre ele fiind, evident, una intertextuală. Cititorul unui roman istoric este transpus imaginar într-o lume preexistentă conținutului textual citit, el „trăiește” conținutul imaginar al altor texte, acolo unde au existat „într-adevăr” anumite realități atestate documentar. Invers, autorul va cerceta mai întâi foarte atent cronici și documente, pentru ca apoi să scrie "romanul istoric" . Spre exemplu în romanul „Frații Jderi” de Mihail Sadoveanu este un roman istoric, deoarece evocă epoca istorică a lui Ștefan cel Mare
Roman istoric () [Corola-website/Science/306850_a_308179]
-
pelicule de diatomee de pe piele. Alte denumiri ale balenei albastre au fost și rorqualul lui Sibbald (după Sibbald, care a descris pentru prima oară specia), marea balenă albastră și marele rorqual nordic. Aceste denumiri nu se mai folosesc. Prima utilizare atestată a termenului de „balenă albastră” a fost în "Moby-Dick" de Melville, care o amintește doar în treacăt și nu o atribuie speciei în chestiune. Numele provine de fapt de la norvegianul blåhval, introdus de Svend Foyn la scurt timp după ce a
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]