10,234 matches
-
din portul vechi. Încă mai trăia prietenul lui Faulques, septuagenarul călugăr Georges, care, sedus pe loc de Olvido, Îi arătase cripta bisericii lui medievale, unde zăceau - cu chipurile din piatră desfigurate cu ciocanul când orașul căzuse În mâinile turcilor - statuile cavalerilor cruciați. A doua zi, ea primise botezul focului pe șoseaua care ducea spre Nebatie: un atac cu elicoptere de artilerie israeliene, o rachetă trasă Într-un automobil cu mai-mari de-ai Hezbollahului, un bărbat fără picioare care ieșise târâș din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ce concidență. Când eram mic, mama Îmi cânta un cântec. Ceva despre legile ori Înlănțuirile legate de hazard. Din vina neglijenței, s-a pierdut un cui, din vina cuiului - o potcoavă, din a potcoavei - un cal, din a calului - un cavaler. Și, la sfârșit, din vina tuturor acestora a căzut un regat. Faulques s-a ridicat, scuturându-și pantalonii. - Întotdeauna a fost așa, dar se uită. Lumea n-a știut niciodată atâtea despre ea și natura ei ca acum, dar nu
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
deschisă - soarele intra acum pe ea, luminând interiorul turnului de la intensul dreptunghi auriu care se târa lent pe dușumea - pe lumina picturală, roșiatică, Îndepărtată, a vulcanului În erupție situat mai la stânga, de cealaltă parte și pe câmpul de luptă unde cavalerii se Înfruntau În lănci ori așteptau clipa intrării În luptă. Între aceste două lumini, În fund și sus, În culori răcite cu straturi de albastru și cenușiu și cu voalări albicioase care accentuau efectul de distanță, se Înălțau turnurile din
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ducea la femeia violată și la copil, și o alta care constituia scheletul șirului de fugari. Și, cu toate acestea, totul atât de liniștit. Privirea observatorului se Îndrepta Întâi spre Hector și Andromaca, luneca firesc până la câmpul de luptă, printre cavalerii care luptau sub vulcanul indiferent, și, după ce trecea printre ravagiile războiului, se oprea la copilul mort și la copilul viu, cel din urmă victimă și totodată viitor călău propriu - numai copiii morți nu erau călăii de mâine. În ciuda cruzimii lor
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
adevărat, B. a fost crescut de Veniamin Costache, mitropolitul Moldovei. El l-a trimis la învățătură la „Sf. Sava”, în București, numindu-l apoi într-o slujba la Mitropolie. Ulterior, a primit ranguri boierești. În 1831, era mare vornic și cavaler al unui ordin rusesc. Încă din școala, în 1827, semnând Iancu Nicolae Moldovean, a transpus din grecește Culegere de înțelepciune de Dimitrie Dârvari și, după Nicolae S. Piccolos, românul lui Bernardin de Saint-Pierre, Paul și Virginia. Traducerea, întregita de notele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
rol ce tinde spre zero. Rămân astfel valabile literar avântul tineresc al acțiunii, primele întâmplări legate de socializarea individului în formare, ingeniozitatea, prietenia, curajul salvate de perisabilitate prin atemporalul lor. Succesul Cireșarilor (compus în cele din urmă din cinci volume: Cavalerii florii de cireș, Castelul fetei în alb, Roata norocului, Aripi de zăpadă și Drum bun, Cireșari!) printre adolescenții mai multor generații a fost enorm, comparabil numai cu cel al romanului Toate pânzele sus de Radu Tudoran. Trilogia în alb (Premiul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286210_a_287539]
-
contemplă propria declasare. Fascismul său, virulent și persistent, e Încercarea disperată de a depăși și de a anihila atât valorile burgheziei, cât și pe cele ale proletariatului. Elitismul său e unul de extracție mitologică, Întrupat În silueta hieratică a unui cavaler nordic pierdut În cețurile septentrionale. „Nebunia” lui Drieu e transcrierea greșită a unor idealuri preluate pe cale livrescă. Om de cabinet, În fond, el fantasmează dramatic, apelând la memoria culturală a unui individ pentru care descoperirea teutonismului a echivalat cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pentru că ar fi controlat comerțul dintre Marea Baltică și Marea Neagră care se scurgea în acele vremuri pe Nistru. O altă cale de comerț dorită de unguri era Dunărea și mai departe Marea Neagră unde exista o țară a valahilor pe care trebuiau cavalerii teutoni să o aducă la ascultare. Cam așa stăteau realitățile neamului nostru la est de Carpați. Precizarea acte-lor că țara brodnicilor era vecină cu cumanii la vest, arată că teritoriul în partea de nord a Moldovei unde locuiau brodnicii între
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
zăpadă” înspre cumani. Aceștia pătrund în partea răsăriteană a Carpaților și realizează fortificații militare pe partea dreaptă a Siretului pentru împiedicarea atacurilor cumanilor care erau foarte curioși să privească în ograda vecinilor. În anul 1222 regele Andrei ll întărește privilegiile cavalerilor teutoni și spune să extindă expansiunea răsăriteană pînă la ,,hotarele brodnicilor și Dunăre” adică acești brodnici erau sigur în est undeva alături de cumani cum spune în alt hrisov. Cumanii așezați alături de români nu au format niciodată o structură de tip
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
19; Nicu Caranica, Requiem pentru un „filosof”, „Destin” (Madrid), 1971, 21-23; Nicolae Florescu, Întoarcerea proscrișilor, București, 1998, 188-192; Virgil Ierunca, Trecut-au anii..., București, 2000, passim; Theodor Cazaban, Eseuri și cronici literare, București, 2002, 105-109; Ileana Corbea, Nicolae Florescu, Resemnarea Cavalerilor, București, 2002, 9-32; Manolescu, Enciclopedia, 42-43. N.Fl.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285314_a_286643]
-
devine, după evenimentele din 1989, director al aceluiași institut și profesor (până în 2001) la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași. Este ales membru corespondent al Academiei Române (1991), doctor honoris causa al mai multor universități (Alba Iulia, Galați, Suceava, Constanța), e Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor, oferit de Republica Franceză (1995), decorat cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer (2000). Face parte din Comisia Internațională de Istoriografie, Asociația Istoricilor Europeni, Asociația Istoricilor Americani, Societatea Internațională pentru Studiul Timpului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290760_a_292089]
-
independent de realitățile de bază. Un om politic prea curînd secerat, un creștin, un prieten". René Papoin, consilier municipal și secretar al Federației socialiste din Mayenne, îl descrie pentru Laval Demain ca pe un militant pasionat și sincer, "eu-ropean convins, cavaler, respectîndu-și adversarul de bună-credință, idealist, sentimental, luptător pentru eliberarea omului de toate servituțile sale. Ziarul Ouest-France îi laudă umanismul și activitatea în favoarea țărilor subdezvoltate: "...Ti-nerilor le plăcea verva lui caustică și entuziasmul, alții îl apreciau în primul rînd pe lansatorul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
celor doi se compune din mici povestiri, scrise la persoana întâi, din perspectiva celor doi protagoniști, complicate prin includerea în ramă a unor alte povestiri. Este de-a dreptul captivantă relatarea aceluiași episod - clasica ciocnire dintre un el grăbit și cavaler și o ea încărcată de pachete, la ieșirea dintr-un magazin - din două perspective opuse, cum sunt cea feminină și cea masculină. Romanul are farmecul unei povestiri polițiste bine scrise, dar și al unui romance în cheie simbolică; reîntâlnirea din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285587_a_286916]
-
înțelegem mai bine de ce și astăzi, mai mult decît oriunde în lume, intelectualul francez are un cuvînt greu de spus în viața cetății (vezi cazul recent și aiuritor al filosofului Bernard-Henri Lévy, transformat peste noapte în senior al războiului și cavaler al dreptății universale, declanșînd, practic, intervenția militară din Libia, forțînd mîna președintelui Sarkozy, care apoi i-a stîrnit pe ceilalți parteneri din coaliția internațională!) Și unii și alții ambiționează să lase o urmă adîncă în istoria evoluției unui spirit aparte
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
doi. Sub acest raport, avantajul este, cel puțin în ochii mei, de partea dumneavoastră. Dar îl veți pierde în ceea ce privește logica. Căci, deoarece mergeți ca și el, cu spatele întors la Proprietate, nu este decât o glumă faptul că pozați în cavalerul acesteia. Este o inconsecvență pe care domnul Billault a știut să o evite. Dar, vai! Numai pentru a cădea, și el, într-o tristă logomahie! Domnul Billault este prea luminat pentru a nu simți, măcar de o manieră confuză, pericolul
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
păstori, necromanți, bătrâni eremiți. Obsedat de ideea miturilor, Asachi a luat în mână cronicile moldovene și a dat materiei ei sens picaresc. În Dragoș totul este fabulos. În Cumania mică, în cetatea Romidava, stăpânește Haroboe, om fioros, nu mai puțin cavaler, cum îl arată coiful. Deși tătar, Haroboe este "cuprins de un simțimânt necunoscut până atunce" la vederea Brandei, mireasa trimisă de Domnul din Misia pentru fiul lui Dragoș. Toate peripețiile în jurul acestei călătorii sunt ariostești. De notat sanctuarul Dochiei, păzit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
unde stă închisă Ileana. La Suceava dăm de un colosal gotic, peste temelii de "adîncă antichitate". Mazepa în Moldova dezvoltă, nu fără simț poetic, tema fugii cavaline tratată de Byron, în Rucsanda Doamna cazacul Timuș e văzut ariostește ca un cavaler frumos "îmbrăcat în zea strălucită", cu purtări dintre cele mai curtenești, iar nu cu fire "de heară", cum îl știm din cronici. Evident, Rucsanda îl iubește. VASILE FABIAN BOB De la Vasile Fabian Bob (1795-1836) au rămas puține versuri, dintre care
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
batelle, ciuma e abominabilă, aducătoare de trăpas, lutt, turmente, e mortiferă, pictorul depinge mullieri, dame, donzelle, care sunt pline de bellețe, bellissime, dilecte, cu bellă capellură, amoroase, radioase, cu ochi langhizi ce merită un baciu, cu sâni care se gonflă. Cavalerul cu sabia appendută ia diffesa damei amate. Un popol risolut nu s'arrestă oricât de svînturoasă i-ar fi soarta și oricât de empiu nemicul. Cu travaliu, cu laboare, un popol ce jace risorge, căci Domnul e omnipotent și operele
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
afle pe oceanul în furtună, ori printre munți gigantici și cataracte. Femeia iubită e "tainicul Luceafăr", pentru care varsă "valuri de lacrime de sînge" cântând jalnic pe harfă. Gelozia e plină de "furie", ucigașă. Într-o baladă, doi strigoi de cavaleri, Oscar și Conrad, luptă noaptea pe ruinele unui castel. În alta, orientalistică, adversari pentru o femeie sunt Pașa Sali și Orland. Sihleanu aduce în poezie un temperament sangvin, furtunos, aristocratic și barbar totdeodată. Poetul se simte bine către piscuri și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cuiburi de vultur, castele în cețuri, vijelii groaznice, trosnituri de arbori, clătinări de stînci). De memorat lupta zmeiască între Conrad și Oscar, la lumina torțelor și a fulgerelor: Precum două vânturi ce din depărtare Unul către altul suflă cu turbare, Cavalerii ageri iute se pornesc; Armele lor crude crâncen se lovesc. Dar cum două valuri se izbesc turbate Și-napoi fug iarăși repezi, spumegate, Amândoi cu spaimă crunții acești frați Îndărăt se-azvîrlă palizi, sângerați. Sângele lor curge; ura însă crește; Privitorii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
nu prea sprintene, ale lui Mihai Teliman (1863-1902), printre care mai ales Moartea lui Dule. Bucovina dădu și un dramaturg în persoana lui Constantin de Stamati-Ciurea, în ale cărui Opuri dramatice găsim vodeviluri, mai degrabă naive. Basarabean, el e fiul cavalerului C. Stamati, dar rudă prin alianță cu Silvestru Morariu, mitropolitul Bucovinei. Interesante sunt amintirile-tablouri ale rădăuțeanului Emanoil Grigorovitza (1857-1915), specializat în imagini de viață evreiască: ovrei coșer strânși la micvă ori la merhaz ca să fie curați când își pun tivelul
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
primul poet bizantinist, precedând cu un deceniu pe Lucian Blaga. Preferința este de la început pentru poemul-panou ori gravură. Cutare poezie nu-i decât comentarul unei icoane primitive în tonuri tari, galben, albastru, roșu, negru, alta e un panou procesional (fecioare, cavaleri, copoi, ciute, fazani). Într-o baladă vedem un cal roșu și un oștean cu suliță de lemn. În alt loc un împărat cu ochi verzi și roșii trece pe uliți pline de rufe albe. Ca și Th. Gautier, Adrian Maniu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
serviciul străinilor; industrie de palavre; inept incapacitate intelectuală; lăcustă a visteriei; logomachie vorbărie, ascunde lipsa de principii; malonest mijloace necinstite, viclean, incapabil de a pricepe un adevăr; masă neagră de nulități; om politic pahiderm biped, clovn ridicol, semizeu efemer; patriot cavaler de industrie, coate goale, de meserie, persoană reversibilă; prăvălie de fraze, de principii; suplantare dominare a străinilor, distrugerea industriei naționale; xenocrație stăpânire prin furișare și înveninare ș.a. Polisemia este întreținută și de varietatea contextelor de utilizare a unor cuvinte polisemantice
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pe care le întâlnim la tot pasul în publicistica eminesciană. Jurnalistul valorifică virtuțile și potențialul semnificativ al alăturării unor cuvinte din registre stilistice distincte și din clase semantice antinomice: proletari ai condeiului, apucături administrative, grămădire la porțile privilegiilor, sfântul privilegiu, cavalerii cotului și ai calupului, roiul de albine vorbitoare, religii cosmopolite, pita lui Vodă, fizionomie fatală ș.a. Ironia devine în publicistica eminesciană una dintre armele retorice redutabile împotriva oportunismului politic și a tarelor clasei politice românești, oferind în același timp terenul
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Un cățel ca vai de el, București, 1968; Ritmuri române, București, 1969; Sonete mute, București, 1969; Traversarea nedreptății. Elegii și imnuri, București, 1970; Omul de rând, București, 1972; Ridică mâna și vei primi o floare, București, 1972; Poeme, București, 1973; Cavalerii porților albastre, București, 1973; Flori pentru sarea pământului, București, 1973; Alte bucurii pentru copii, București, 1975; Aventuri în Țara Motrului, București, 1975; Turnul timpului, București, 1978; Focuri și izvoare, București, 1978; Sunt pionier al României socialiste, București, 1979; Vaporul și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286477_a_287806]