15,033 matches
-
în construirea ofertei turistice din mediul rural. Dar, în identificarea și delimitarea zonelor etnografice se urmărește și prezența mai semnificativă a câtorva elemente ca arhitectura populară, un anumit tip de casă, o instalație tehnică populară, centru artizanal, o piesă de costum, tip de ceramică etc.ca și frecvența unor tradiții etnoculturale, dar și nivelul de concentrare în teritoriu a acestora. Coroborate cu mediu social- istoric și ambiental aceste elemente etnofolclorice pot contura produse agroturistice distincte ca "parcuri tematice etnofolclorice" sau "eco-muzee
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
grotescă absurditate, anume ca un om ca Ladima să se sinucidă din pricina unei femei atât de vulgare ca Emilia, mie mi se păru destul de explicabil.” (C. Petrescu, Procust, 364), „Veneau spre mine, pe dig, un bărbat și o femeie, în costume de baie, cam de aceeași vârstă, mijlocie.” (G. Bogza, 429), „Amândoi, tatăl și fiul, se așază sans façon la masa mea.” (I.L. Caragiale, II, 157), „Cum mă credeam urmărit de nenoroc și de piază rea, și mi-era teamă să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
32; Caraș-Severin - 44; Harghita - 52. structura etnică (recensământul din 1992): români - 89,4%; ma ghiari - 7,1%; țigani - 1,7%; germani - 0,5%; ucraineni - 0,3%. structura pe medii (1998) populația urbană - 55%; populația rurală - 45%. POPULAȚIA 73 Copii în costume populare românești Creșterea efectivului populației urbane s-a datorat unor factori cum sunt: sporul natural al populației orașelor; atragerea unui număr însemnat de persoane din mediul rural, îndeosebi ca urmare a mecanizării lucrărilor agricole; trecerea unor localități rurale în categoria
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai ales, durează cel mai mult. Îți trebuie, mai întâi, o documentare foarte serioasă și abia apoi te gândești cum să faci punerea în spațiu și timp a întâmplărilor, cum să găsești starea, așa încât să nu te împietezi de ambient, costume etc. „Peripețiile Alisei...”, de exemplu, am reluat-o de trei ori, de fiecare dată crezând că am găsit tonul cel mai potrivit, dar constatând, în primele două cazuri, că altceva îmi doream. Afinitățile dumneavoastră au ca țintă îndeosebi basmul cult
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
etc.; Panainte Sava, cojocar, confecționează sumane, cojoace mari și mici, bundițe, căciuli; Bogatu Vasile, dogar și tâmplar, face butoaie, căzi, găleți, porți, garduri, paturi, mese, scaune; Farcaș Marița, confecționează bidinele și pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
pensule din iarbă uscată. La Miclești predomină realizarea de costume populare, activitate în care se remarcă Bulai Maria, Simionescu Liliana, Diaconu Elena, Ursu Adina, Câmpanu Maricica, Irimia Sonica, Dascălescu Costel. Directorul Căminului cultural este un artist popular multilateral: confecționează fluiere, costume populare, sculptează, pictează. Meșterii populari din Muntenii de Sus se grupează astfel: țesătoare de covoare, carpete, prosoape - Ciulei Tudorița, Târnoveanu Ioana, Nechita Frârina, Neacșu Virginia, Maxim Aglaia, Vartolomei Maricica; confecționeri căciuli - Arcăleanu S. Iancu, Agafiței Ion, Voduț Ion, Agafiței Vasile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
spetează și în poduri, prosoape de bumbac; Sprivac T. Maria, covoare alese în spetează cu motive geometrice și florale deosebite; Burghelea Anica, prosoape țesute, covoare alese în spetează; Huhulea Maricica, prosoape țesute din in și borangic, fețe de masă cusute, costum popular de bărbat (cămașă, bârneață, fustă, pantalon); Huhulea Constanța, covoare alese, carpete cusute; Grigoruță Maria, prosoape țesute din bumbac și borangic, covoare țesute în spetează, cămăși cusute cu motive florale; Palade Ileana, covoare alese în poduri și spetează, fețe de
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
clasa Școlii Populare de Arte, înființată în 1985. Satul Pogonești, din comuna cu același nume, prezintă o serie de particularități benefice pentru cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cultivarea artei populare. Aici este unul dintre foarte puținele locuri din județul Vaslui în care s-a conservat costumul popular autentic. El se remarcă prin bogăția ornamentelor de pe ii și încărcătura de elemente geometrice de pe fote, prin frumusețea sobră a costumului bărbătesc confecționat din suman. Pogoneștii sunt, în general, o zonă care cunoaște o spectaculoasă vitalitate, în sensul conservării și cultivării țesăturilor de interior. într-o lucrare dedicată acestui domeniu, Melania Ostap (12) remarca, în primul rând, ștergarele, care pot fi
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
la Epureni. ELEMENTE DE INDUSTRIE CASNICĂ Satul românesc tradițional, văzut mai întâi prin construcțiile sale modeste de locuit, impresionând, însă, prin echilibrul proporțiilor și încadrarea în peisaj, își dezvăluie, totuși, adevărata frumusețe prin bogăția și varietatea țesăturilor, folosite la confecționarea costumelor sau pentru ornarea interioarelor. Funcționalitatea practică și cea estetică coexistau într-o simbioză perfectă, tulburată doar de intruziunea deseori neinspirată a unor tendințe de modernizare, fenomen generalizat în contemporaneitate. Necesitățile vieții de zi cu zi, dar și un simț aparte
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
casnice, obligatorie pentru cea mai mare parte a populației. Cumpărarea de produse străine o întâlnim rar în trecut (numai la marii boieri) dar, așa cum o dovedesc foile de zestre, și în familiile acestora se folosesc piese de interior sau de costum comune cu cele din sate. De timpuriu au existat și instalații pentru realizarea materiilor textile. în anul 1631, de exemplu, este menționată o piuă de bătut sumane pe apa Similei, la Pătrașcani, actualmente localitatea Alexandru Vlahuță. Călătorii străini erau, și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
nucă sau a prescurelor. La pânza de borangic alesăturile se executau și cu bumbăcel colorat, cu mici motive geometrice (chiticul, bobușor, rățișoara). Aceste elemente decorative, precum și ogururile și cheițele folosite la tivirea și încheierea diferitelor părți componente ale cămășilor, confereau costumului popular o distincție deosebită. Din aceleași pânzeturi, dar cu accente de culoare adăugate la țesut (prin învrâstare, alesătură cu spetează și alesătură pe rost, cu acul), se confecționau și piesele tradiționale (ștergare, fețe de masă, prostiri) cu funcții utilitare și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cromatică, realizându-se vrâstele prin bumbacul vopsit cu calacan. Acesta este înlocuit, acum, prin fibră sintetică. Tot pentru înfrumusețare pot fi combinate fire de diferite grosimi (bumbac subțire și sacâz), alesul printre sau peste fire, alesul legat, alesul cu acul. Costumul popular, cândva răspândit în întreg județul Vaslui, s-a conservat actualmente integral doar în anumite zone, în rest fiind cunoscut prin anumite piese sau prin reconstituire. Subliniem, totuși, o mare varietate datorată, și ea, unor condiții istorice specifice. Zona noastră
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
de Sus, Muntenii de Jos, Rafaila, iar cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
cei de origine ucraineană la Dumești, Văleni, Brăhășoaia, Corbu etc. Să mai amintim pe cei din Muntenia, așezați la Ivești și Pogonești. Această realitate istorică s-a reflectat direct în problematica legată de costumul popular. în aspectul său feminin predomină costumul cu fustă, specific Moldovei. Aici remarcăm mai întâi cămașa femeiască croită cu mâneca din umăr în variante (pentru zilele de lucru din cânepă, pentru sărbători din lână țigaie sau borangic), cusute cu roșu și negru sau albastru cu negru, ca
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
neagră și găitane de lână, în diferite culori, pe marginea tivului. în zilele de lucru se purtau fuste în culori naturale ale lânii, cu țesătură simplă sau având și vrâste albe sau roșii la poale. O altă piesă caracteristică pentru costumul popular femeiesc este pestelca, purtată peste fustă de lână. Pestelcile sunt de o mare varietate, ne oprim numai asupra celor de la Pogonești, observațiile fiind valabile și pentru Ivești. Aici sunt bogat împodobite fie prin alesătură de mână (motivele rățișoară, puiul
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
și cromatică, pestelcile de la Pogonești și Ivești prezintă asemănări cu unele catrințe din Muntenia, Oltenia sau cu pestelcile purtate de femeile aromâne. De altfel, în zonă, se folosește termenul de „catrență”, în timp ce în restul Moldovei prin catrință se înțelege fotă. Costumul bărbătesc reia multe din trăsăturile generale ale portului femeiesc. Cămășile se împart în: croită de-antregul; cu platcă; cu fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
fustă croită separat. Ele erau lungi până sub genunchi și se purtau cu ițari și suman sărăduit. Și aici întâlnim ornamente, motive și folosirea pânzei de lână țigaie în situații deosebite. în zona Pogonești Ivești originalitatea apare și în domeniul costumului bărbătesc, compus din pantalon de dimie (suman), cămașă scurtă și leibărică. Țesăturile de interior prezintă și ele o mare varietate tipologică și funcțională, în rândul lor înscriindu-se ștergarele, fețele de masă, fețele de pernă, prostirile, pichirile, velințele, lăicerele, țolurile
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
prin acțiune și cuvânt. Toate acestea se pot realiza cu ajutorul păpușilor Bi-BaBo. Păpușa Bi-Ba-Bo are ca strămoș clasica păpușă de bâlci, este un Bi-Ba Bo simplu care se îmbracă direct pe mână, cu un cap rigid de care este prins costumul. Păpușa prinde viață atunci când este luată pe mână, se mișcă, vorbește și poate lua atitudini expresive, sau poate face gesturi care sugerează reacții la replicile altor personaje. De asemenea, mânuitorul trebuie să fie mereu atent să-și controleze poziția păpușii
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
care să-i corecteze mersul (din această cauză refuză să stea încălțată). începând din clasa I, și ea a participat, în mare parte, la toate activitățile extracurriculare desfășurate cu clasa (amintite la Leo), în plus, a participat la concursul „Parada costumelor din materiale reciclabile”, unde și-a îndeplinit și dorința de a dansa cât de cât, a jucat, și ea, în scenetă la festivalul „Izvoare limpezi” de la Oșești, în rolul de martor la proces, a participat cu strigături la „Ritmurile tinereții
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
mijloacelor de exprimare a mesajelor: mimico-gesticular, pantomima, demonstrația profesorului, verbalizarea etc.; procurarea sau alcătuirea, de către profesor sau chiar de către elevi a recuzitei: decorul, mijloacele, materiale necesare jocului dramatic, folosirea măștilor, a unor povestitori, a muzicii, a dansului, a luminilor, a costumelor etc. Copiii și tinerii deficienți de auz manifestă o înclinație deosebită pentru jocul epic și pentru jocul dramatic, lucru constatat mai ales cu prilejul serbărilor școlare. In timp ce jocul epic este bazat pe gest, jocul dramatic poate fi un
Ad-Studium Nr.3 by Asociaţia Naţională a Profesorilor pentru Elevi cu Deficienţe de Auz VIRGIL FLOREA () [Corola-publishinghouse/Science/788_a_1651]
-
fructe coapte. Mă aflu în parc. Fără să-mi dau seama, s-a înserat și m-am gândit să urmăresc cum se lasă amurgul violet de toamnă. Priveam în jur și-mi închipuiam că întreaga natură prezenta un spectacol cu costume și figuri mozaicale. Vântul jalnic lăsa-n ramuri câteo melodie tristă de toamnă. În fundul parcului, doi plopi apăreau în siluete, iar un greier cânta venirea serii. Și ca un sfârșit, își făcu apariția ultima rază a soarelui palid care își
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
așezate în trepte din ce în ce mai înalte spre margini, pentru ca spectatorii, uimiți de spectacol, să nu piardă nimic din reprezentație. A dispărut și cântecul fanfarei, însufleșind programul și marcând momentele mai importante. Au plecat și clownii cei caraghioși, mereu veseli, îmbrăcați în costumele lor pestrițe și cu bulinele lor roșii în loc de nas. Nu mai vedem nici trapeziștii îndrăzneți care au cucerit înălțimile cupolei, făcând fel de fel de exerciții, ținându-ne cu sufletul la gură. Zburdau ținându-se de aparate cu ușurință, ca și cum
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
invitau să privești miracolul naturii. Crăiasa Iarnă s-a gândit să-și pună coroniță de steluțe argintii și să plece în caleașca ei la plimbare. Curând începe să ningă. Copacii cercelați cu flori de gheață, se fălesc în noul lor costum de iarnă. Un tablou fantastic mi se arată dinaintea ochilor ; o săptămână mai târziu, pe strada mea, au început să treacă săniuțe. Casele își schimbaseră cușmele de toamnă cu altele noi și albe, iar prispa ogrăzii era împodobită cu ghirlande
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
mici (Munții Stânișoarei, Munții Tarcăului) și depresiuni subcarpatice (Cracău - Bistrița); • Tabloul etnografic și etnofolcloric al Văii Bistriței. Prezintă importanță prin particularitățile specifice din această zonă. În acest sens sunt mărturie uneltele expuse la lucrări diverse în gospodărie, piesele ce compun costumul popular, arta țesutului, arta de decorare a metalelor, a lemnului, a pietrei și a oslui. Caracteristicile pentru această zonă sunt tipurile de case diferite pe cursul mijlociu și inferior al Bistriței. Ele sunt construite în cea mai mare parte din
PROFILUL GOSPOD?RIEI ??R?NE?TI ?I A SATULUI NEM?EAN DIN ZONELE CU POTEN?IAL AGROTURISTIC by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83109_a_84434]