10,048 matches
-
smochinul (și nu mărul) este pomul cunoașterii binelui și al răului din Paradis. Adam și Eva și-au acoperit goliciunea cu frunză de smochin (și nu cu frunză de viță-de-vie). Frunza de smochin, trilobată în vârful ei, foarte asemănătoare cu crinul regal din emblema regilor Franței, figura un principiu masculin și falic. Fructul smochinului (smochina) era asociat mamelei și figura un principiu feminin, iar combinația frunzei și a fructului, răspândită în vechea cultură ebraică, simboliza îmbinarea celor două principii opuse și
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
de scriitor bisericesc. Pentru el, condeiul era un puternic mijloc de convertire a sufletelor, de înnobilare a lor. A colaborat cu articole și poezii la majoritatea revistelor catolice din țară: Viața, Lumina creștinului, Unirea, Cultura creștină, Vestitorul, Observatorul, Flori de crin. A scris și în calendarul AGRU, care apărea la Cluj. A compus și a publicat în toată țara cărți și broșuri religioase; multe dintre acestea au fost tipărite la editura mănăstirii greco-catolice de la Drăgești (întemeiată de dânsul, împreună cu părintele Dominic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
cheltuielile de întreținere și de educație. Hua fetele-flori purtau nume ale căror sintagme exprimau delicatețea și expresivitatea florilor. Frumusețea și delicatețea feminină erau simbolizate de orhidee, frumusețea inaccesibilă era asociată trandafirului, puritatea era asemănată lotusului, frumusețea și mândria erau asociate crinului, frivolitatea era asociată florii de piersic, erotismul diversificat era asemănat daliei. Frumusețea feminină era nu numai obiect al admirației și al plăcerilor erotice, era și un bun de schimb în comerț. De aceea curtezane chinezoaice frumoase și tinere, destinate să
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
frumusețea chipului tău. Îl iubim pe el,/Lunaxe "Luna" șmasculin În egipteanăț ca un copil/ Pentru care toate ființele dansează/Implorând, se adună În fața lui/Pentru ca el să le cerceteze inimile/ Mlădițele vin la el pentru a deveni frumoase/ Iar crinii se bucură de el. Nu trebuie să ne mire nici faptul că până și Înțelepții În Îndrumările lor au despre divinitate o concepție diferită de cea a bătrânului Ani, care era Încă atât de precaut și atent la tradiție. Amenemope
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fiecărei vieți cade în afara alegerii noastre, noi nu avem același elan al depășirii și aceeași intuiție a posibilului, nu ne putem fixa și atinge țeluri la fel de dificile. - Această inegală distribuție a libertății este premisa îndepărtată a maladiilor de destin. Spre deosebire de „crinii câmpului“ și „păsările cerului“, care nu se pot abate de la țelul care le-a fost fixat - singurul pe care au să-l împlinească -, omul se poate amăgi, poate aprecia greșit, poate rata și poate trăi visând necontenit triumfuri interzise. Căci
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
mare durere când aștern pe hârtie aceste desfrânări sinistre. Comunismul a îmbolnăvit atât de crud sufletul bietului român năucit încât ascuțimea minții lui parcă s-a stins iar aprigul lui braț, pieptul lui călit de fier și sufletu-i de crin nu mai înfrânge codrii și nu mai supune munți. Țăranul nu mai este rugătorul de altădată, care parcă la dangătul de clopot, când ajungea pe ogor, îngenunchia, făcea semnul crucii, apoi răsturna brazda până la apusul soarelui când iar îngenunchea și
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
lumière nous attendons, cependant qu'au bonheur nous empruntons des souffrances, de l'eau de jouvence clăire. (Leș parents) (Miclău, 1978 : 487) Prin toate erele ce prund fierbinte, turmentat! Subt toate sferele se zămislește neîncetat. Prin toate erele răsfăț și crini, vis canibal. Prin toate sferele extaz de seve, vertical. (Prin toate erele) (Blaga, 2010 : 397) Par toutes leș ères quel gravier brûlant, agité ! Sous toutes leș sphères Ne cesse de germer. Par toutes leș ères Délices et lys, rêve *cannibal
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
une vieille bannière. " (La mănăstire/Au monastère) (Miclău, 1978 : 223). Quand leș termes appartiennent à la confession orthodoxe, leș traducteurs leș adaptent aux rigueurs du milieu cible : par exemple, le terme " prescura " est traduit par " du pain bénit " (Ursul cu crin/L'ours au lys) (Miclău, 1978 : 395). Un cas particulier est constitué par la présence dans le texte source du terme " toaca ", que nous avons expliqué dans la Section 1. 1. 2. 2. du Chapitre V comme une planche de
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
traduit par " le puy " (Trezire/Réveil) (Miclău, 1978 : 411). Par contre, le syntagme " țara de sus ", qui fait allusion à la Bucovine, région historique qui se situe au nord de la Moldavie, est traduit par " le nord du pays " (Ursul cu crin/L'ours au lys) (Miclău, 1978 : 395). La perte de la référence historique et culturelle est inévitable. Le terme " rariște ", qui signifie " clairière ", est traduit parfois par le substantif générique " bois ", ce qui mène à un changement sémantique : " în rariște " " au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
375, Plaja (Plage), p. 379, Seara mediteraneană (Soir méditerranéen), p. 381, Hotar (Frontière), p. 383, Vraja și blestem (Charme et blasphème), p. 385, Cerească atingere (Contact céleste), p. 389, La cumpăna apelor (Au partage des eaux), p. 391, Ursul cu crin (L'ours au lys), p. 395, La curțile dorului (À la cour du mystère), p. 403, Anno domini (Anno domini), p. 405, În preajma strămoșilor (Auprès des aïeux), p. 407, Corbul (Le corbeau), p. 409, Trezire (Réveil), p. 411, Sătul minunilor
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 118.) 852 Lucian Blaga, Cântăreți bolnavi (Chanteurs malades), apud Francis Coffinet, " Le noir sous le temps ", în L'ontologie de la souffrance chez Lucian Blaga, op. cît., p. 17. (Texte source : " Străbatem amurguri/cu crini albi în gură./ Închidem în noi un/sfârșit sub armura. ". V. Lucian Blaga, Operă poetica, op. cît., p. 170). 853 Lucian Blaga, Noi, cântăreții leproși (Nous, leș chanteurs lépreux), apud Charles Carrière, " Le chanteur lépreux ", în Leș marches insoupçonnées, op.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
îl s'agit surtout de tirets à fonction purement ornementale, décorative, ce qui n'altère pas la signifiance. V. Lucian Blaga, La mănăstire (Au monastère), Un om s-apleacă peste margine (Un homme se penche sur le bord), Ursul cu crin (L'ours au lys), La curțile dorului (À la cour du mystère), Poetul (Le poète), Ardere (Combustion), Cântecul brumelor, urmelor (La chanson des frimas, des traces), Lângă un fluture (Auprès d'un papillon), în Poemele luminii/Leș poèmes de la lumière
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
unor teme mitologice precum în cazul tabloului Căsătoria sfântului Gheorghe și a prințesei Sabra (1857) ca și în cazul picturii Ecce Ancilla Domini (1850) unde invazia albului dematerializează, creând o atmosferă ireală, potențată de faptul că îngerul care-i aduce crinul, însoțit de Sfântul Duh preschimbat în porumbel, pare să leviteze deasupra podelei. Temele morbide nu lipsesc din pictura sa, care dobândește o tensiune tragică, urmare a sinuciderii primei sale soții, Elizabeth Siddal, în 1862, din cauza unei supradoze de laudanum, eveniment
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
au fost reproduse cu o abundență risipitoare și combinate în permutări interminabile. Motivele florale au oferit un teren comun, pe care ambele culturi se puteau întâlni. Acuarele victoriene cu primule și violete, buchete mici de trandafiri, clopoței au cedat locul crinilor și florilor soarelui, care erau deja popularizate de către prerafaeliți, precum și crizantemelor, bujorilor, florilor de cireș și bambusului"137. Mai mult, în câteva din picturile lui Whistler sunt inserate obiecte decorative japoneze, evocând astfel discret o modă și un gust pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și care reproduce pictura murală a bisericilor ortodoxe. Aparentul caracter istorist, arheologic, intră în contrast cu figura împărătesei Theodora, care acaparează prim planul scenei. Într-o atitudine de devot, cu chipul îndreptat spre cer, împărăteasa ține în mâinile împreunate un lujer de crin care se desface simbolic în trei flori. Lumina care cade pe acest chip extatic contrastează cu obscuritatea frescei din fundal, menită unui rol decorativ. Este o modalitate prin care acest revival este integrat artei occidentale sub semnul simbolismului, pe care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
să ai de servi steluțele mele, și să fii însuți pătruns de lumină ca o stea strălucitoare. Atunci auzi doina lor. Doina răsună atât de dulce și ca din depărtare mare. Iar ele întindeau spre dânsul brațele lor, albe ca crinul. "Flăcău frumos! Fii al meu! Fii al meu! "Vino cu mine!" Așa se auzia din toate părțile. Ionel însă clătea numai din cap " Nu ne urî!" strigă una. Noi vrem să-ți facem orice plăcere, ca să-ți uiți valea pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
domnul Pallady ceea ce se întâmplă cu bestialitatea, care, îmbrăcată împărătește episcopal, evocă senzații libidinoase și năravuri. Se cunoaște că femeile domnului Pallady ar putea scoborî prea bine din cadrul lor în lume; cu bumbul țâței sâmburiu ca ametistele, cu floarea de crin ridicată către șolduri, concavitatea diafană a pântecului modelat frumos, proeminențele pieptului, n-ar isca nici pofte, nici trivial. Ar fi salutate aceste femei ca niște doamne auguste, care s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
s-ar îndrepta, tinere și albe, cu părul bronzat și buza puțin trandafirie, către biserică sau cimitir. Sunt lacrimi reținute în ochii plecați spre nuditate, și un dor mai mult monastic și mai mult feciorie în piepturile afectate de un crin sau iris"373. În cadrul esteticii decadente, lui Venus îi ia locul Venera. Prin raport cu nudul lui Pallady, o anumită similutidine, comandată nu de o directă influență, ci de o echivalență simbolică, o găsim într-un tablou mai puțin cunoscut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
are fața întoarsă în semiprofil către aceste flori. Există cu rol decorativ și un fel de tiv floral amplasat la nivelul superior al unei draperii-cortine care blochează aproape 4/5 din fundal, unde la limita vizibilității se pot observa niște crini, într-un colț. Opțiunea lui Khnopff scoate în evidență calele, flori pretențioase, cu o sugestie carnală. În ciuda grației, a albului veșmântului și a decorului-cadru, persistă o ambiguitate în ce o privește pe această femeie, care împiedică încadrarea ei în tipologie
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de sus a corpului este îmbrăcată într-o platoșă, în schimb, partea de jos se aseamănă unei rochii. Partea mediană este subliniată de un cordon-centură legat într-un nod feminin prelungit cu un fel de eșarfă. Două flori, probabil de crin, marchează acest nod decorativ. Animus și anima se află într-o armonie deplină în această ființă, a cărei indeterminare sexuală este fondatoare pentru natura sa celestă. Ca majoritatea pictorilor simboliști, Khnopff a reușit să pună în scenă o enigmă în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
modern este cea a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care constituie clasica ramă simbolistă din care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cel mai pur academism este caracteristic pentru o bună parte dintre pictorii români, precum Nicolae Vermont sau Ipolit Strâmbu. Etienne Azambre este ilustrativ pentru un anumit tip de simbolism pe filiera tematicii religioase cu influențe prerafaelite, precum în Fecioara cu crini (1893). Dacă pe Azambre, Seon și Luce, Bogdan-Pitești îi cunoștea prin intermediul saloanelor rozacruceene ale lui Péladan, Rochegrosse expunea constant la saloanele din Paris între 1883 și 1901, iar Bogdan-Pitești îl descoperea probabil acolo. Seon reprezintă o anumită direcție simbolistă, care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un contrapunct dramatic scenei exaltante de mai sus. Poezia care servește de libret imaginii relevă dimensiunea sa simbolic-rituală. "Sunt Adonai, la viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul, rândunica, lebăda, codobatura, pitpalacul, fluturii, albina, greierul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]