10,585 matches
-
agenda femeilor \: violența domestică" Din răspunsurile femeilor și ale bărbaților se conturează diferențe de gen în privința rolului statului, al instituțiilor care ar trebui să se ocupe de fenomenul violenței domestice. Figura 5. Cine ar trebui să se ocupe de violența domestică? Și femeile și bărbații consideră că violența domestică ar trebui reglementată mai ales în spațiul public, de către instituții special create și de autoritățile locale. Cu toate acestea, ceea ce îi diferențiază este rolul pe care femeile și bărbații îl acordă statului
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
ale bărbaților se conturează diferențe de gen în privința rolului statului, al instituțiilor care ar trebui să se ocupe de fenomenul violenței domestice. Figura 5. Cine ar trebui să se ocupe de violența domestică? Și femeile și bărbații consideră că violența domestică ar trebui reglementată mai ales în spațiul public, de către instituții special create și de autoritățile locale. Cu toate acestea, ceea ce îi diferențiază este rolul pe care femeile și bărbații îl acordă statului și familiei: în timp ce bărbații consideră că statul ar
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
inferioare. Rolul statului crește în cazul femeilor, în funcție de vârstă: femeile peste 60 de ani consideră în mai mare măsură că acesta ar trebui să reglementeze violența în cuplu (19,1%). Figura 6. Cine ar trebui să se ocupe de violența domestică? Pe de altă parte, rolul familiei crește în cazul femeilor odată cu educația: mai ales femeile cu educație superioară consideră că violența în cuplu este o problemă familială(20%) (vezi figura 6). Figura 7. Cine ar trebui să se ocupe de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
de altă parte, rolul familiei crește în cazul femeilor odată cu educația: mai ales femeile cu educație superioară consideră că violența în cuplu este o problemă familială(20%) (vezi figura 6). Figura 7. Cine ar trebui să se ocupe de violența domestică? Dimensiunile etnică și de gen Statul este perceput cel mai puțin ca fiind principalul responsabil de către etnicii maghiari (9,8% bărbați, 6,1% femei), rolul familiei fiind considerabil mai important pentru bărbații maghiari (19,6%, în comparație cu 4,1% femei) și
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
cu 14,3% bărbați). Dintre toate categoriile de populație, indiferent de etnie și de gen, pentru femeile de etnie maghiară, instituțiile special create au cel mai important rol în reglementarea violenței în cuplu (42,9%) (vezi figura 7). Perceperea violenței domestice ca pe un fenomen privat poate fi și un indicator al distanței dintre stat și femei. În România, statul a jucat un rol important (și continuă să o facă) în determinarea poziției femeilor și a bărbaților pe piața muncii, în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femeilor nu prea își găsesc loc pe agenda politică a avut și are un impact care nu trebuie trecut cu vederea. Pe de o parte, o intervenție minimalistă (reflectată, de exemplu, în asigurarea cadrului legislativ și instituțional pentru reglementarea violenței domestice) nu este suficientă, pe de altă parte, statul paternalist care a intervenit în sfera economică (de pildă, prin politici de redistribuire) a avut consecințe negative pentru femei prin adâncirea asimetriei dintre veniturile femeilor și ale bărbaților 1. Statul pentru femei
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
instrumente de lucru sensibile la gen și, nu în ultimul rând, printr-o lectură a documentelor elaborate de instituțiile xe "Uniunii Europene"Uniunii Europene în cadrul cărora egalitatea de șanse este un principiu central. Interese comune și nuanțe/particularități specifice Violența domestică afectează mai ales femeile (și copiii), iar intenția mea nu este să ofer cifre statistice care să susțină afirmația, deoarece ele există deja1, sau să ofer detalii despre formele pe care le îmbracă acest fenomen, cauze etc., ci să extrag
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
deoarece ele există deja1, sau să ofer detalii despre formele pe care le îmbracă acest fenomen, cauze etc., ci să extrag implicațiile care reies din răspunsurile femeilor și ale bărbaților. Este îmbucurător faptul că atât de mulți cetățeni susțin căviolența domestică ar trebui reglementată de instituții special create 2, de autoritățile locale sau de stat, însă este îngrijorător deoarece mai ales femeile (majoritar victime în urma violenței în cuplu) consideră că familia ar trebui să aibă un rol mareîn rezolvarea violenței în
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
un rol mareîn rezolvarea violenței în cuplu. Așa cum am afirmat, femeile par să considere fenomenul unul privat și „rușinos”, mai ales cele cu studii superioare și de etnie rromă, care ar trebui ascuns, ținut în continuare în sfera privată. Violența domestică este un fenomen care le afectează pe femei și care creează un interes comun (diminuarea, combaterea ei), însă în urma unei analize efectuate în interiorul grupului de femei în funcție de etnie și educație au reieșit trăsături specifice femeilor cu studii superioare și celorde
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
plus și minus educațional) creează percepții comune. Violența împotriva femeilor este și o oglindă în care se reflectă relațiile de putere dintre femei și bărbați, iar în condițiile depolitizării ei, fenomenul apare ca fiind privat. Înainte de activitatea feministelor radicale, violența domestică era un fenomen situat în afara granițelor politicii, pentru că se petrece în casă, în sfera privată. În sfera privată,statul nu are ce căuta, potrivit separației public-privat. Familia, cuplul nu sunt o școală a dreptății și, argumentează feministele liberale, lumea publică
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
sunt o școală a dreptății și, argumentează feministele liberale, lumea publică a guvernării trebuie să își asume o mai mare responsabilitate față de nevoile și interesele considerate tradițional ca fiind private. În România, lipsa politicilor, a inițiativelor instituționale privind combaterea violenței domestice a fost adesea criticată de organizații neguvernamentale. Reacția minimală a statului fie pare să respecte dihotomia public-privat, fie masculinizarea românească a politicii ia în considerare doar interesele construite după chipul și asemănarea sa. Este posibil ca intervenția minimală a statului
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
doar varietatea alegerilor/preferințelor lor. Din acest motiv, xe "Hakim"Hakim consideră că lipsa de stabilitate 1, angajament și dedicație a unor femei în ceea ce privește activitatea lor profesională reflectă în mod corect comportamentul pe piața muncii a celor pentru care activitățile domestice/viața personală sunt prioritare. xe "Hakim"Hakim arată că, dacă măsurăm în ore de lucru și nu în numărul de locuri de muncă deținute, gradul de implicare a femeilor pe piața muncii nu a crescut după cel de-al doilea
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
an poate să revină în activitatea profesională cu normă întreagă, dacă i se permite să își alcătuiască singură programul de lucru). Experiența de muncă joacă, de asemenea, un rol important în ceea ce privește stimularea schimbărilor privind activitatea profesională și repartizarea/diviziunea sarcinilor domestice (xe "Crompton"Crompton, xe "Harris"Harris, 1998, p. 127). Cele două autoare prezintă, bazându-se pe o cercetare a orientărilor profesionale ale femeilor în timp, modul în care trecerea de la un stadiu al carierei la altul (de la munca cu jumătate
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
a orientărilor profesionale ale femeilor în timp, modul în care trecerea de la un stadiu al carierei la altul (de la munca cu jumătate de normă la cea cu normă întreagă) poate fi facilitat de un model egalitar de distribuție a sarcinilor domestice, dar poate chiar produce un astfel de model în cuplusau în familie. Astfel, cele două autoare conchid că preferințele pot modela opțiunile/alegerile profesionale, însă nu le pot determina în totalitate. În acest context, teoriile feministe recente insistă pechestionarea validității
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
acest context, apare și se dezvoltă perspectiva conform căreia un obstacol fundamental în calea creșterii (cantitative și calitative) a implicării femeilor pe piața muncii rezultă din persistența rolurilor tradiționale de gen care conduc la asumarea de către femei a majorității sarcinilor domestice (apariția copiilor într-un cuplu adâncește diviziunea de gen a muncii domestice), acest lucru ducând, la rândul său, la efecte negative asupra carierei profesionale 2. Corolarul acestui fapt este că, atunci când femeile decid să maximizeze cariera profesională (fapt care necesită
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în calea creșterii (cantitative și calitative) a implicării femeilor pe piața muncii rezultă din persistența rolurilor tradiționale de gen care conduc la asumarea de către femei a majorității sarcinilor domestice (apariția copiilor într-un cuplu adâncește diviziunea de gen a muncii domestice), acest lucru ducând, la rândul său, la efecte negative asupra carierei profesionale 2. Corolarul acestui fapt este că, atunci când femeile decid să maximizeze cariera profesională (fapt care necesită investiție de timp sau resurse), acest lucru se petrece în detrimentul deciziei de
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
privesc atât cariera, cât și viața personală, fără a maximiza pe nici unul dintre acestea. Observația că problematica reconcilierii este una ce comportă implicații economice (pierderi din cauza numărului mare de femei inactive sau a performanței lor, diminuată ca urmare a îndatoririlor domestice), sociale (situația precară a familiilor monoparentale formate, în marea lor majoritate, din capi de familie femei) și demografice (scăderea numărului nașterilor) a dus în unele cazuri la chestionarea modului în care familia și genul sunt interpretate politic în societățile moderne
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
1989) consideră că persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii în familie poate fi explicată prin „supraviețuirea” modelului „capului de familie”, respectiv a perspectivei că bărbatul este cel care aduce venitul material în casă, iar femeia este responsabilă de munca domestică, neremunerată. xe "Okin"Okin (1989) arată că așteptările cauzate de socializare în legătură cu asumarea (implicită) de către femei a rolurilor de îngrijitoare, durata și inflexibilitatea zilei de lucru, diferența genizată de câștiguri predispun la o diviziune genizată a muncii, în care bărbații
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
în legătură cu asumarea (implicită) de către femei a rolurilor de îngrijitoare, durata și inflexibilitatea zilei de lucru, diferența genizată de câștiguri predispun la o diviziune genizată a muncii, în care bărbații sunt principalii aducători de venit, iar femeile, principalele responsabile pentru muncile domestice. Acest model tradițional a oferit (inițial) cadrul de fundamentare al principalelor instituții și mecanisme ale statului bunăstării, cum ar fi sistemele de educație, sistemele de asistență socială etc. (xe "Crompton"Crompton, xe "Harris"Harris, 1998, p. 132), dar a avut
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
familie (xe "Fraser"Fraser, 1994). Modelul care a dominat economiile de piață și pe cele socialiste (poate chiar într-o mai mare măsură) este cel al familiei cu două venituri. În acest context, persistența modelelor tradiționale de diviziune a muncii domestice acționează ca un impediment pentru activitatea profesională a femeilor, prin limitarea timpului disponibil pentru munca salariată (ducând la modele de ocupare part-time, retragerea definitivă sau temporară de pe piața muncii și la o investiție mai redusă în dezvoltarea capitalului uman) sau
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
care recompensează experiența pe piața muncii și timpul petrecut cu un angajator) și scăderea șanselor de promovare profesională (xe "Glass"Glass, xe "Riley"Riley, 1998). Femeile cu atitudini tradiționaliste cu privire la rolurile de gen (în special cu privire la îngrijirea copiilor și activitățile domestice) înregistrau o rată semnificativ mai ridicată de perioade de întreruperi ale activității profesionale după naștere decât restul femeilor intervievate în cadrul studiului realizat de xe "Glass"Glass și xe "Riley"Riley (1998, p. 1401). În SUA, arată autoarele, cea mai mare
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
reducerea șanselor pe piața muncii, dar poate rezulta și în practici de discriminare directă 1. În primul rând, lipsa politicilor de reconciliere afectează timpul petrecut pe piața muncii și nivelul de angajament al femeilor, prin modul în care structurarea muncii domestice (preponderent efectuată de femei) poate micșora timpul petrecut pe piața muncii, fie în termeni de investiție (educație, formare profesională etc.), fie în termeni de timp efectiv petrecut la lucru. În plus, relația dintre distanța de salarizare între sexe (respectiv veniturile
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
termeni de investiție (educație, formare profesională etc.), fie în termeni de timp efectiv petrecut la lucru. În plus, relația dintre distanța de salarizare între sexe (respectiv veniturile mai mici obținute de femei pentru muncă egală cu a bărbaților) și muncile domestice este recunoscută și de xe "Uniunea Europeană"Uniunea Europeană care, în 2005, recomanda, în vederea micșorării acestei diferențe, asigurarea de facilități de îngrijire a copiilor și a altor persoane dependente, ținând cont că acest tip de activități este preponderent îndeplinit de femei (Report
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
România: În comparație, în Suedia: Sursă: European Social Reality. Special Eurobarometer, februarie 2007, pentru persoanele care trăiesc cu un partener. Cercetarea Viața în cuplu (Barometrul de opinie publică, mai 2007) detaliază distribuția timpului alocat de femei și bărbați pentru muncile domestice (sau timpul care nu este petrecut pentru munca salariată și relaxare). Astfel, indivizii petrec în medie 25 de ore săptămânal cu muncile casnice, ceea ce reprezintă o medie de peste trei ore pe zi. Așa cum era de așteptat, având în vedere distribuția
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
femei. Așa cum vedem, în anul 2007, în România, femeile continuă să fie principalii responsabili pentru sarcinile gospodăriei, în detrimentul indirect al activității profesionale (sau al timpului liber), în ciuda faptului că, la nivel declarativ, familiile românești par a crede în împărțirea responsabilităților domestice, considerate la fel de importante ca și munca salariată, așa cum a arătat cercetarea Gen, interese politice și inserție europeană. Figura 2. Prin comparație cu munca din afara gospodăriei, remunerată, activitățile din gospodărie sunt...? (% din total respondenți) (Raport general al cercetării Gen, interese politice
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]