10,854 matches
-
sunt invitați să asiste la proiecția operei Puterea Destinului de Giuseppe Verdi. Mă instalez comod într-un scaun și mă cufund în atmosfera ce o degajă tragismul destinului dostoievskian. Turul nocturn al Vienei, cu zumzetul străzii, cu jocul fantastic al fântânilor arteziene, cu cafenele și restaurante intime, cu terase gălăgioase ale consumatorilor de bere, nu se poate încheia mai providențial decât în Prater și la Turnul Dunării. Praterul era în timpul împăratului Ferdinand I (1403) un parc al castanilor pe care Iosif
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
tragice ce au locuit câțiva ani în palat se numără arhiducelui Franz Ferdinand, victima atentatului de la Sarajevo (1914). Astăzi, palatul adăpostește importante colecții de artă medievală, barocă și modernă. Trecem prin fața Palatului Schönbrunn cu celebrele grădini, pavilioane, galerii de artă, fântâni, terase, săli de spectacole. Timpul nu ne permite să staționăm decât câteva minute pentru fotografii... Părăsim Viena pentru a ne înscrie pe ruta Linz-Salzburg Bad-Reichenhall. Pe autostradă trafic intens, se circulă cu peste 100 km/h. Peisajele se derulează cu
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Antoinette. Din 1795 se va numi Place de la Concorde, fiind dominată de Obeliscul egiptean de la Luxor (23 metri înălțime), un masiv bloc de piatră, cântărind 230 tone, primit în dar de regele Ludovic Filip (1831) de la Mohamed Ali, suveranul Egiptului. Fântâna centrală, opera lui Jacques Ignace, impresionează prin cele opt statui ce simbolizează orașele Strasbourg, Lille, Lyon, Marseille, Bordeaux, Nântes, Brest, Rouen. O altă piață tot atât de celebră este Place de la Vendôme și grandioasă coloană din bronz cu scene care ilustrează victoria
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Lateral se găsesc două importante edificii: National Gallery și Biserica St. Martin. Scuarul Nelson este un punct de referință în centrul Londrei, populat de mii de turiști, care fac un scurt popas pentru a privi jocul zglobiu al apei în fântânile arteziene și zecile de porumbei prietenoși care așteaptă puține semințe de la trecători. Dacă Palatul Buckingham este locul grandioaselor ceremonii și Westminster-ul centrul vieții politice, Picadilly Cyrcus este inima Londrei culturale. Ziua, piețele cartierului Soho sunt pline; noaptea rondul pietonal în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Orania (secolul al XVI-lea). Leopold I a adus unele modificări clădirii în secolul al XIX-lea, în manieră franceză, fiind redecorat după modelul Versailles-ului. De asemenea, parcul din jurul palatului (480 ha) a fost organizat în acest sistem cu fântâni arteziene, pavilioane și statui. Palatul de Justiție (1883), considerat cel mai impunător din Europa, cu o suprafață de 26.000 m2, are o cupolă grandioasă și patru statui reprezentative: Justiția, Îndurarea, Puterea și Dreptatea. Edificii impunătoare adăpostesc Academia de Arte
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Salome Alt (secolul al XV-lea), distrus (1818) și refăcut, mai păstrează doar scara exterioară. Grădinile Mirabbel, opera lui Fischer van Erlach (1690), ne încântă și relaxează prin simetria rondurilor cu flori și a arborilor prin susurul apei din grațioasele fântâni arteziene și grandoarea statuilor. Mai hoinărim câteva ceasuri prin parcurile și piațetele frumosul Salzburg, facem fotografii, înregistrări video, cumpărăm ilustrate și câteva partituri. Ultimele zile sunt un adevărat maraton turistic pe autostrada europeană Slazburg- Viena- Budapesta-Arad-București. POSIBILE CONCLUZII La sfârșitul
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
apusean și zdrobirea inhibițiile feudale. Metropola, abia trezită din vălurile dulci ale nopții, surâde în lumina primelor raze de soare care-i mângâie gingaș turnurile poleite ale catedralelor și palatelor, creștetul arborilor seculari și petalele florilor parfumate, cheiurile romantice și fântânile grațioase. Prefer o plimbare matinală pe cheiurile Nevei când forfota străzii nu devine obositoare până la Călărețul de Aramă, uriașul bloc de granit pe care se înalță statuia ecvestră a lui Petru cel Mare, opera sculptorului francez E.M.Falconet, inaugurată, la
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
cu capiteluri aurite, basoreliefuri. Impresionează prin grandoare Sala Tronului, Sala de recepție cu sofisticate stucaturi, plafoane pictate, candelabre uriașe de cristal, pavamente colorate, Cabinetul de lucru, împodobit cu panouri pictate din lemn de stejar. Parcul, organizat în stil versailles-ez, are fântâni arteziene, grote, pâraie, podețe, pavilioane de o rară frumusețe, statui, alei cu arbori seculari, unde și-au adus contribuția mari sculptori, aparținând școlii naționale (F.Șcedrin, F.I.Șubin, I.P.Mar-tos). În celebrul domeniul Țarskoe Selo s-a construit cel mai
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
și Fiziologie (1926) ș.a. Cinematografia daneză a fost încununată cu premii internaționale (Oscarul, în 1988, pentru filmul Le Diner de Babette și Palme d’Or, în 1992, la Cannes cu filmul Les meilleures intentions). COPENHAGA REGALĂ În Piața Primăriei admir Fântâna Dragonului unde tineri, copii, turiști poposesc câteva minute pentru suplețea construcției și jeturile de apă reconfortantă; Columna și statuia celebrului scriitor H.C.An-dersen. Imortalizez pe peliculă forfota din Rädhuspladsen și grăbită mă îndrept spre Christiansborg, palat situat pe insula Slotsholmen
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
bat în continuare stânca înnegrită de vânturi, iar soarele, înainte de apus, își trimite darnic ultimele raze pe chipul fragil al Micuței Sirene. Părăsim portul, luminile s-au aprins și viața metropolei daneze intră într-un nou curs. Mă opresc la Fântâna Gefion, opera sculptorului Anders Bundgard, măreț monument în bronz ce ilustrează originea legendară a Insulei Seeland. De aici pornim spre Parcul Tivoli, înființat în 1843, după model parizian, de industriașul Georg Carstensen. Numele sugera însă vestitele grădini ale localității Tivoli
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
satului Boghiceni, acestea ""urmînd semnili hotarului Boghicenilor după suretul di hotarnică... di la Stefan Voiedov din velet 6997 (1489), ghenarie 9"". Printre semnele de moșie menționate figurează și toponimele existente la acea vreme: Fața Călmățuiului, Zăpodia. Moșia Oii, Valea Socilor. Fîntîna Mare. Capui Mladenului, Ruptura, Cuibul Breahnii, Mlădineștii, Dumbrava, Trifenii (căruia i se zice acum Pașcan); Moșia Chetroșeni (a mănăstirii Bărboiu), Prăvalu, movila Petricăî, Moșia Mîrzeștilor, Piscul Nant, Șleahul cel Mare. Unele dintre aceste nume topice s-au păstrat în vorbirea
Boghiceni, Hîncești () [Corola-website/Science/304348_a_305677]
-
copiilor, femeilor și bărbaților sunt așezate în partea superioară pe lespezi de piatră, expuse acvilelor. Păsările răpitoare le mănâncă carnea și în puțin timp rămâne doar scheletul. Atunci soarele le usucă și apoi resturile sunt semi-pulverizate și aruncate într-o fântână specială la baza turnului. De acolo împinsă de apă ajunge în mare. Tinerii parsis cred că această practică care poate fi veche de 8mii ani, trebuie să dispară. Unii gândesc că fără acest ritual această religie nu va mai fi
Zoroastrism () [Corola-website/Science/304336_a_305665]
-
în căutarea a noi pământuri în Rusia și Crimeea. La început satul a fost amplasat pe malul stîng al rîulețului Glodeanca. Alături de acesta trecea un drum, numit turceasca. Și acum pe malul rîulețului de-a lungul drumului se află cîteva fîntîni din lemn, numite și pînă astăzi de localnici, fîntîni turcești. Așezarea satului pe niște deluri înclinate și nefavorabile din acest punct de vedere pentru agricultură ne spune de faptul că proprietarii lăsau pentru așezarea țăranilor săi iobagi pămînturile cele mai
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
La început satul a fost amplasat pe malul stîng al rîulețului Glodeanca. Alături de acesta trecea un drum, numit turceasca. Și acum pe malul rîulețului de-a lungul drumului se află cîteva fîntîni din lemn, numite și pînă astăzi de localnici, fîntîni turcești. Așezarea satului pe niște deluri înclinate și nefavorabile din acest punct de vedere pentru agricultură ne spune de faptul că proprietarii lăsau pentru așezarea țăranilor săi iobagi pămînturile cele mai rele. Întrucît pămînturile proprietarilor creșteau cu fiecare an, creștea
Glodeni, Moldova () [Corola-website/Science/304341_a_305670]
-
prieten Tinguely (care era deja și unul dintre întemeietorii și promotorii de vază a sculpturii cinetice) Nika avea să descopere o lume nouă - lumea miracolului formelor dinamice amplasate într-un spațiu activ. În colaborare cu el va crea mai multe „Fântâni“ (havuzuri) decorative celebre în diferite orașe ale Europei dar și primele sale performanțe obiectuale. Nu se știe însă, dacă Niki de Saint Phalle ar fi izbutit să „iasă din umbra“ predecesorilor și mai ales a colegilor de breaslă, dacă nu
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
prin mișcările și mai ales prin coloritul lor. Aduse la o esență simbolică, acestea ne invocă importanța și triumful ideii femininității iar artista vedea în ele nici mai mult nici mai puțin ca : „ ...predica unei epoci noi a matriarhatului“ 16 . FÂNTÂNI și PARCURI: Pe parcursul anilor 70-80 activitatea Nikăi de Saint Phalle se manifestă cu precădere pe două palere- acea a creării, împreună cu soțul ei, a unui ciclu de fântâni decorative și la elaborarea primelor proecte de grădini publice distractive numite Tarot-Park
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
mult nici mai puțin ca : „ ...predica unei epoci noi a matriarhatului“ 16 . FÂNTÂNI și PARCURI: Pe parcursul anilor 70-80 activitatea Nikăi de Saint Phalle se manifestă cu precădere pe două palere- acea a creării, împreună cu soțul ei, a unui ciclu de fântâni decorative și la elaborarea primelor proecte de grădini publice distractive numite Tarot-Park. Dintre havuzurile create de Nike pot fi îndeosebi marcate două opere de ansamblu: havuzul „Igor Strawinskyi“(1982-83) de lângă centrul Pompidou (fr. Centre national d’art et de culture
Niki de Saint Phalle () [Corola-website/Science/304402_a_305731]
-
importante încât unele dintre ele (cele numite „piyutim”) sunt cuprinse chiar în ritualul liturgiei. În după-amiaza ajunului (zilei imediat premergătoare) se obișnuiește să se facă „tashlih”, o aruncare de obiecte undeva lângă o apă (în lipsa acesteia este bine-venită și o fântână) ca astfel persoana să se elibereze de orice urmă de păcat. În seara dinainte (oarecum, echivalentul Revelionului european) - în mod tradițional - este consumat așa zisul seder Roș hașana, un prânz ritual în care se obișnuiește să se consume (alături de alte
Roș Hașana () [Corola-website/Science/304415_a_305744]
-
spre depozite și întreprinderile industriale și de comerț din oraș. În oraș sunt 4.167 case și apartamente. Din numărul lor total 2.271 sau 54,5% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă, care se alimentează din 10 fântâni arteziene. Restul caselor se alimentează din cele 195 fântâni publice din localitate. La sistemul centralizat de aprovizionare cu energie termică sunt conectate 29 case și 277 apartamente. Gazificarea orașului Cimișlia este în proporție de 85%. Primarul orașului Cimișlia este Gheorghe
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
oraș. În oraș sunt 4.167 case și apartamente. Din numărul lor total 2.271 sau 54,5% sunt conectate la rețeaua de aprovizionare cu apă, care se alimentează din 10 fântâni arteziene. Restul caselor se alimentează din cele 195 fântâni publice din localitate. La sistemul centralizat de aprovizionare cu energie termică sunt conectate 29 case și 277 apartamente. Gazificarea orașului Cimișlia este în proporție de 85%. Primarul orașului Cimișlia este Gheorghe Răileanu (PLDM), reales în iunie 2015. Componența Consiliului Local
Cimișlia () [Corola-website/Science/304420_a_305749]
-
Ciprian Porumbescu",condusă de dirijorul Viorel Leanca. Albumul conține melodiile : Cînd aud cucul cîntînd / Pe ulița satului / Trandafir crescut în fin / Ciobănaș de la miori / Mă duc Vineri pîn-la tîrg / Mîndruța,draga mîndruța / Maica măiculița mea / La armată merg feciorii / La fîntînă la răscruce / La umbră unui agud / Pe cel deal îndelungat / Cînd eram în sat odată / Sus pe deal,pe lîngă vie. În anul 1988 înregistrează al cincilea album cu Electrecord și Radio-Televiziunea Română,album ce conține 14 melodii ,intitulat " La
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
la răscruce / La umbră unui agud / Pe cel deal îndelungat / Cînd eram în sat odată / Sus pe deal,pe lîngă vie. În anul 1988 înregistrează al cincilea album cu Electrecord și Radio-Televiziunea Română,album ce conține 14 melodii ,intitulat " La fîntînă cu trei zale ". Acest album a fost înregistrat cu orchestrele "Rapsozii Botoșaniului" condusă de dirijorul Ion Cobila, si Orchestră " Radio-Televiziunii Române" condusă de George Vancu. Albumul conține melodiile : Asta-i jocul de pe la noi / Uite mîndră mea cea dragă / Sînt flăcău
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
George Vancu. Albumul conține melodiile : Asta-i jocul de pe la noi / Uite mîndră mea cea dragă / Sînt flăcău de la Vlădeni / Într-o Sîmbătă cu soare / Măicuța cînd mai făcut / Am trecut și eu prin viață / Vine-un nouraș de sus / La fîntînă cu trei zale / Cît îi Jijia de mare / Pentru tine mai Costine / Dealul de la răsărit / Cînd eram în sat odată / La casa din dealul mare / Pelinaș, frate peline. După Revoluție ,străbate principalele zone folclorice,din Moldova și Bucovina,pentru a
Ion Macovei (cântăreț) () [Corola-website/Science/304427_a_305756]
-
a trecut la reabilitarea Căminului Cultural „George Coșbuc” din Tismana căruia i s-a atribuit numele Casa de Cultură „George Coșbuc”. Intregul centru civic Tismana a fost modernizat, trotuarele lărgite, spațiile verzi extinse, în intersecție s-a amplasat o frumoasă fântână arteziană iar în jurul ei, prin panouri de semnalizare rutieră s-a semnalizat sens giratoriu. Tismana are o rețea de aducțiune și distribuție de 56 km, la care sunt racordate un număr de 2723 gospodarii și 70 agenți economici. Restul gospodăriilor
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
semnalizare rutieră s-a semnalizat sens giratoriu. Tismana are o rețea de aducțiune și distribuție de 56 km, la care sunt racordate un număr de 2723 gospodarii și 70 agenți economici. Restul gospodăriilor fiind alimentate prin hidrofoare cu captare din fântâni sau direct, din puțuri comune sau individuale. Rețeaua de alimentare cu apă este tehnic îngrijită de SC Stânjenelul SA bunul mers fiind asigurat de Consiliul Local Tismana. Acesta a definitivat în anul 2006, un proiect de extindere, reabilitare și modernizare
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]