10,287 matches
-
una bogată și variată în specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești, crustacee, melci, moluște și insecte), dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" (anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de: urs brun ("Ursus arctos"), cerb ("Cervus elaphus"), capră neagră ("Rupicapra rupicapra"), căprioară ("Capreolus capreolus"), mistreț ("Sus scrofa"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), pisică sălbatică
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
abaterea de la traseele marcate, camparea în locuri neamenajate, poluarea cu resturi menajere, poluare fonică), braconajul, pășunatul haotic, exploatările forestiere ilegale ce duc la suprimarea unor habitate, arderea vegetației, distrugerea unor exemplare din flora spontană, capturarea ilegală a unor specii din fauna sălbatică a sitului, recoltarea abuzivă a fructelor de pădure și a ciupercilor, extinderea anexelor gospodărești și practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete) ce perturbă liniștea arealului În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
județului Argeș. Mediul de viață din bazinul superior al Vâlsanului a fost afectat de prăbușirea în apă a unei halde de steril de mină situată pe mal, fapt care a dus la deteriorarea calității apei, cu influențe negative asupra întregii faune acvatice. Profesorul Bănărescu a constatat în 1988 o schimbare profundă a aspectului râului Vâlsan, în sensul în care patul albiei, de obicei acoperit cu pietre, bolovani și nisip, era acoperit în totalitate de un strat de noroi. Inginerul A. Georgescu
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Tribul Romanichthyini include 2 genuri: "Zingel" cu 3 specii ("Zingel zingel", "Zingel streber" și "Zingel asper") și "Romanichthys" cu o singură specie ("Romanichthys valsanicola"): Aspretele este în prezent considerat o specie cu cel mai mare risc de dispariție din toată fauna piscicolă europeană. Aspretele are o raspandire extrem de redusa, fiind in pragul extinctiei. Efectivul aspretelui în momentul când a fost descoperit era mic. În perioada 1958-1966 aspretele era mai abundent în râul Argeș decât în râul Vâlsan. Abundența maximă era în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru conservare în Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile nr. 1964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integranta a rețelei
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea la aproximativ 70 de kilometri distanță în aval), pentru construcția
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
bizonului american a ajutat să se concentreze ideile conservaționiștilor și popularizarea preocupărilor lor. În 1916 a fost fondat National Park Service de către președintele american Woodrow Wilson. Naziștii au avut elemente care erau de sustinere pentru drepturile animalelor, grădinile zoologice și fauna sălbatică, și a luat mai multe măsuri pentru a asigura protecția lor. În 1933, guvernul a adoptat o lege stringentă de protecție a animalelor. Mulți lideri NSDAP, inclusiv Adolf Hitler și Hermann Göring au fost susținători ai protecției animalelor. Câțiva
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
substanțe chimice în mediul înconjurător, fără a înțelege pe deplin efectele lor asupra ecologiei și sănătății umane. Cartea a sugerat că DDT-ul și alte pesticide pot cauza cancer și că utilizarea lor în agricultură a fost o amenințare la adresa faunei sălbatice, în special pentru păsări. Îngrijorare a opiniei publice ce a rezultat, a condus la crearea Agenției Statelor Unite pentru Protecția Mediului în 1970, care a interzis, ulterior, utilizarea agricolă a DDT-ului în SUA în 1972. Utilizarea limitată a DDT
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă un afloriment (abrupt în versantul râului Supan, afluent de dreapta al Trotușului), unde în masivul stratelor de rocă (argile, gresii, nisipuri) s-au descoperit importante depozite de faună constituită din resturi fosilizate cu cochilii de anghilă de mare ("Conger conger") și gasteropode.
Strate tip pentru „Formațiunea de Supan” () [Corola-website/Science/328448_a_329777]
-
completare de către ciclurile naturale ale anotimpurilor, creând astfel un echilibru de mediu. Este parte a acestui principiu afirmația că atât timp cât natura poate reînvia an de an, atât timp cât biomasa poate supraviețui în propriul ecosistem, atât timp cât motivele de reproducere a speciilor de faună și avifauna sunt sigure, atât timp cât nu există nici o eroziune și biomasa se menține, natura este doar utilizată (nu exploatată). La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
de reproducere a speciilor de faună și avifauna sunt sigure, atât timp cât nu există nici o eroziune și biomasa se menține, natura este doar utilizată (nu exploatată). La baza acestui principiu stă presupunerea că există o graniță fragilă care este traversată atunci când fauna, care eco-fertilizează flora, care susține solul, care susține dealurile, nu mai este acolo. Eroziunea, colmatarea rețelelor de drenare și inundațiile sunt rezultatul utilizării resurselor naturale peste un nivel de la care nu mai este cale de întoarcere (point of no return
Principiile urbanismului inteligent () [Corola-website/Science/333498_a_334827]
-
pe o suprafață de 7,40 de hectare. Aria protejată "Tăul fără fund" este inclusă în situl Natura 2000 - "Băgău" și reprezintă o arie naturală de interes peisagistic (ochiuri de apă, lacul și zona împrejmuitoare, turbării) ce adăpostește floră și faună specifică mlaștinilor. În arealul rezervației este semnalată prezența mai multor specii floristice (arbori, arbusti și ierburi), printre care stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn pufos ("Betula pubescens"), păducel ("Crataegus monogyna"), roua-cerului ("Drosera rotundifolia") sau moșișoare ("Liparis
Tăul fără fund de la Băgău () [Corola-website/Science/330004_a_331333]
-
este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriul județului Brașov. Aria naturală se află în partea sud-estică a județului Brașov, pe teritoriul administrativ sud-estic al orașului Săcele
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Fraxinus excelsior") și salcie ("Salix L."). La baza desemnării sitului se află trei specii de amfibieni enumerați în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) și aflați pe lista roșie a IUCN; astfel: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"). Alte specii faunistice (mamifere, păsări, reptile, amfibieni, pești) semnalate în sit: vulpe (Vulpes vulpes), jder (Martes
Aninișurile de pe Tărlung () [Corola-website/Science/330019_a_331348]
-
Bucșani este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Dâmbovița, pe teritoriul administrativ al comunei Bucșani. Aria naturală se află în partea central-estică a județului Dâmbovița, pe teritoriul nord-estic al satului
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
desemnării sitului se află tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"), un amfibian aflat pe lista roșie a IUCN și protejat la nivel european prin "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de fauna și floră sălbatică).
Bucșani (sit SCI) () [Corola-website/Science/330026_a_331355]
-
Tufărișuri alpine și boreale". La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Printre speciile faunistice protejate aflate în arealul sitului se află: ursul brun ("Ursus arctos", ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și tritonul carpatic ("Triturus montandoni"), toate aflate pe lista roșie a IUCN, căprioară ("Capreolus capreolus") sau
Pădurea Glodeasa () [Corola-website/Science/330465_a_331794]
-
gamă variată de amfibieni, reptile și pești. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: șopârla de câmp ("Lacerta agilis"), năpârcă ("Natrix natrix"), ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata"), broasca roșie de munte ("Rana temporaria", broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo
Văile Brătiei și Brătioarei () [Corola-website/Science/330484_a_331813]
-
foarte rare sau endemice pentru regiunea Munteniei. La baza desemnării sitului se află câteva specii floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care: miruță ("Anchusa officinalis"), "Alyssum caliacrae" specie endemică pentru România, coșaci ("Astragalus vesicarius"), capul-șarpelui ("Echium rubrum"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic (cu specii de "Allium saxatile", "Allium moschatum", "Allium albidum ssp. albidum"), hajmă păsărească
Stânca Tohani () [Corola-website/Science/330480_a_331809]
-
râuri, lacuri, pajiști, pășuni, păduri de foioase și terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiune continentală; ce conservă habitate naturale de tip: "Pajiști stepice subpanonice" care adăpostesc plante xerofile cu specii de colilie ("Stipa stenophyla") și păiuș ("Festuca valesiaca") și protejază faună de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
de amfibieni și reptile, pești și fluturi. La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), printre care reptile și amfibieni cu specii de: broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), buhai de baltă cu burta roșie ("Bombina bombina", specie considerată ca vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN); și pești: avat ("Aspius
Râpa Lechința () [Corola-website/Science/330493_a_331822]
-
naturale de tip: "Tufărișuri de foioase ponto-sarmatice", "Vegetație de silvostepă eurosiberiană cu Quercus spp" și "Vegetație forestieră ponto-sarmatică cu stejar pufos"; și protejează o gamă variată de floră (stejar, stejar brumăriu, stejar pufos, păducel, porumbar, alun turcesc, măceș, scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]
-
scumpie) și faună rară. La baza desemnării sitului se află mai multe specii faunistice și floristice enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: reptile și amfibieni cu specii de: năpârcă ("Natrix natrix"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca verde ("Rana esculenta"), broasca râioasă brună ("Bufo bufo") sau broasca de pământ ("Pelobates fuscus"); lepidoptere
Pădurea Gârboavele () [Corola-website/Science/330496_a_331825]