12,214 matches
-
locuri, un comentariu autoreferențial. Noica ne tălmăcește ce spun Hermogenes, Cratylos și Socrate, personajele dialogului, dar, ca într-o oglindă sau ca într-un palimpsest, descoperim judecăți sau tot felul de estimări care trimit la suprafața și adîncimile limbii române. Filosoful de la Păltiniș s-a apropiat de limba noastră, pentru a-i relua o comparație, cu sfiala cu care se pare că se apropiau, în trecut, minerii de metalele pe care le scoteau din măruntaiele pămîntului. A respins pe cei ce
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
inedite ale lui Sextil Pușcariu, dar și a altor fișe inedite proiectate pentru edițiile Dicționarului Academiei, după cum (re)citește și comentează pe istoricii limbii, pe lingviștii români (Densușianu, Sextil Pușcariu), pe lingviștii europeni și nu numai de prim rang, pe filosofii care au dat măsura performanțelor în metafizica limbajului (Wittgenstein, Heidegger; nu eludăm, desigur, alți mari autori la care trimite Noica prin nenumărate din interstițiile comentariilor sale: Goethe, Nietzsche, Frobenius și Spengler, pe care de altfel i-am mai amintit). Vom
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spectacol deopotrivă filosofic, filologic și artistic, Noica pare să ia distanță și față de abordarea pozitivistă. Dincolo de înțelesurile sale imediate, un cuvînt poate sub-spune, supra-spune, juxta-spune varii lucruri pentru cel ce rostește, atitudine, spune Noica, specifică poetului și, în egală măsură, filosofului cînd sugerează, chiar prin licență, sensuri noi sau neconfirmate. Rațiune, comunicare și cuminecare Vorbind despre eroziunea unei culturi, despre secătuirea pe care un act de cultură o poate aduce limbii unei comunități, Noica invoca argumentele hegeliene ale aventurii pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cu spațiul public. Noica gîndea comunicarea sub codul eseului filosofic, într-un stil fermecător și punînd la lucru, în varii exerciții hermeneutice, metafizica, logica, știința, filosofia culturii, lingvistica, arta și literatura nu doar contemporană. Iar degradarea pe care o reclama filosoful de la Păltiniș nu era atît una a limbii (care se poate produce, e drept, pe duratele lungi ale istoriei, pentru a invoca o sintagmă a lui Fernand Braudel), cît mai degrabă a limbajului, adică a acelei părți din limbă care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
al cuminecării s-a petrecut în sat, în universul închis creat de femeie, în societățile oricît ar fi fost acestea de deschise și devenise ca și comunicarea ca atare tot mai lărgită în chiar societatea în care visa și scria filosoful. Pentru sensul restrîns al cuminecării, Noica apela, etimologic, la latinescul communicare și, prin latina ecleziastică, la înțelesul comun al noțiunii în orice limbă romanică: "de a se împărtăși de la, a se împărtăși întru ceva"71. Numai că astăzi, preciza el
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Noica limba cătunelor și bordeielor ca fiind falia fondatoare a spiritului rostirii noastre, căci "lumea viziunii noastre populare" este deopotrivă și "lumea de cuminecare". În jurul inșilor și a persoanelor umane, în jurul femeii, a satelor și cătunelor, "cuminecarea era legea", concluziona filosoful de la Păltiniș. Dar tot comunicarea era adulmecată de Noica, îndeosebi dinspre dîra lăsată de conjuncția dintre funcția ei tot mai importantă în viață și în organismul social, pe de o parte, și invazia tehnicului în sfera sa, pe de alta
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
și în organismul social, pe de o parte, și invazia tehnicului în sfera sa, pe de alta. De-ar fi să luăm numai cuplul de termeni apropiat-depărtat (la care am putea adăuga și pe depărtișor, pentru că lumea din care venea filosoful, deloc străină de a noastră, era cu siguranță una diminutivată) și vom avea două-trei cuvinte a căror hermeneutică l-a preocupat parcă obsesiv pe Noica, prin dramatismul pe care-l imprimă comunicării umane. Și alături de ele, cu aceeași forță de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acela te înțelege cu adevărat, acela te iubește cu adevărat. Celălalt, prea de-aproape, îți ține doar umbră. E timpul să nu ne mai ținem atîta umbră unii altora"76. (Chestiunea singurătății, sub forma singurătății comunitare, îl va urmări pe filosof în multe din reflecțiile făcute în perioada interbelică.) În însingurarea pe care o trăiește un popor, Noica descoperea o anume formă de naționalism 77. Judecățile sale erau elaborate la sfîrșitul deceniului patru al secolului trecut, un veac tensionat, pe care
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
deplasa către persoane care au un astfel de cod intelectual. Situația descrisă de Noica are, să recunoaștem, vizibile similitudini cu aceea de azi, cînd prostia a devenit tot mai epidemică și mai confortabilă pentru dialog și relații interumane. Argumentele tînărului filosof pentru un astfel de tropism al ființei umane nu erau chiar nesemnificative, cu toate că nu este atît de ușor să alcătuiești tabloul mental și caracterologic al persoanei vizate de Noica. Și asta pentru că prostul pe care-l pune sub fascicolul de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
În schimb, toți proștii sînt făcători de bine. Ferice de societatea care-i are!"83. Cum tot în grila unei asemenea abordări se va referi Noica la binomul inteligență-trăire în "Eseu despre Duminică"84, reflecții extrem de subtile în semnificații. Tînărul filosof era, ca și în alte eseuri cu încărcătură creștină, în (re)găsirea rostului religios (un înăuntru) al celei de-a șaptea zi a creației, sancționînd, exasperat, raționalismul excesiv care a golit de sensurile ei sacre și l-a făcut pe
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Duminică. Noica nu înceta să vitupereze, împotriva curentului, inteligența goală, cea care nu depășește etica (în ordine spirituală) și igiena (în ordinea vieții). Premisa însemnărilor lui Noica era de tot cunoscută: Ziua de Duminică este una sfințită. Omul contemporan, judeca filosoful, ar trebui să nu lucreze în acea zi pentru a se odihni și a-și lăsa propriul spirit să zburde, ci pentru a înțelege că e vorba de un răgaz pe care și-l îngăduie în așa-numita Zi a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
boală pe care o sesizase încă de cînd observa atent direcția în care se îndrepta gîndirea vremii sale: gata-făcutul, un hibrid fals, complet infecund, împotriva căruia credea că s-ar putea organiza chiar o cruciadă. Raționamentele radicale formulate de tînărul filosof diagnosticau totodată, și aici, un anume sentiment al mediocrității, o stare tulburătoare și alarmantă care îl determina să facă anamneza mai exactă a omului mediocru 86. Pentru un atare exercițiu, Noica alege drept canon al referinței pe Hans Castorp din
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
inteligența omului și mult mai puțin în ceea ce el numește omul întreg. Tocmai de aceea, măsura valorii unei persoane, conchidea cumva esopic Noica, ar fi dată nu de locul ocupat pe o orbită prin forța centrifugală a inteligenței (cu toate că, accepta filosoful, oamenii sînt mai mult sau mai puțin inteligenți), ci dacă această persoană este, cu adevărat, un om întreg, așa încît nu te mai întrebi, în cele din urmă, dacă este sau nu atinsă de mediocritate. De aici o anumită îndoială
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
să aibă răbdarea unui experiment cu sine, unul purtat împotriva oricăror obstacole în dosul cărora se poate ascunde "tot ceea ce nu este fiecare dintre noi"88, apoi, în al doilea rînd, destinatarul poate privilegiat al mesajului indus de eseul tînărului filosof. În legătură cu adresantul, Noica nu mai este de data aceasta ambiguu: el vorbește mai ales omului tînăr, celui ce nu prea crede în puterile sale și care se lasă prea ușor copleșit de propria-i mediocritate. Lui, și numai lui, omului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
94. În încercarea noastră de analiză a modului în care Cioran s-a raportat, ca gînditor, la categoria filosofică de timp, nu trebuie să eludăm contextul academic al formării sale, atmosfera filosofică a deceniilor trei și patru ale secolului trecut. Filosoful care exprimase spiritul vremii și care continua să fie la modă era Henri Bergson (premiul Nobel, 1927), eseurile sale, inclusiv Cele două surse ale moralei și religiei care apare în 1932, constituiau repere bibliografice de neignorat pentru exegeza filosofică, înainte de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
astfel și alte trăsături din fișa caracterologică a eului fundamental de care vorbea Bergson. Îl citise, ca student, pe Bergson, îl citează în franceză atunci cînd își redactează teza de licență, după cum, tot aici, alătură trimiteri la unii dintre exegeții filosofului francez: Réné Berthelot, Le pragmatism de Bergson (1913, vol. al II-lea din Un romantisme utilitaire), Richard Kroner, Henri Bergson, Logos (1910), Georg Simmel, Zur Philosophie der Kunst (1922). Făcute într-o atare cheie, reflecțiile lui Cioran asupra timpului nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de cunoaștere, de îndoiala de sine. A urmat pînă azi o lungă perioadă a decăderii, cu milenii de scepticism și minte limpede, cu cîteva roluri existențiale fundamentale jucate de personaje (în esența lor, niște marionete, ca și restul ființelor, crede filosoful), cum ar fi: barbarul, omul civilizat, demonul (purtător de rău, întruchipare cu o pletoră semantică de neignorat, dacă luăm în seamă rețeaua de semnificații alcătuită de mitologie, religie și filozofie pentru măștile purtate de daimon). Lumea aceasta dezavuată și denunțată
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sine l-a dezechilibrat, în loc să se întîlnească, fecund, cu fondul său intemporal, ființa umană și-a îndreptat facultățile "către exterior, către istorie"123. Citind anamneza pregătită de Cioran personajului în care s-a întrupat urmașul lui Adam, ai impresia că filosoful proiectează asupra acestuia trăsăturile unei biografii de care nu pare atît de străin. Sînt parcă transcrise acte, stări, reflexe și atitudini, însumate în experiențe de viață trăite pe care, acum, ni le dezvăluie (e aici ipostaza luptei cu preocuparea de
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în experiențe de viață trăite pe care, acum, ni le dezvăluie (e aici ipostaza luptei cu preocuparea de sine) printr-o dezinvoltă introspecție care vrea să rămînă, retoric, desigur, incognito și oarecum fals-sibilinică. În plus, nu putem eluda faptul că filosoful Cioran este scriitor și, în egală măsură, actor care face prestidigitație cu măștile pe care le poartă eul său, și tocmai de aceea nu știm dacă îl putem crede atunci cînd spune că masca servește omului nu pentru a-și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
crede că a fost boicotat de timp doar pentru a-l transforma în substanța obsesiilor sale), mai mult: pare să aibă nefericirea de "a nu avea dreptul la timp", și asta se poate întîmpla cînd și aici vorbește goetheanul din filosof ne părăsește clipa și, prin urmare, "sîntem lipsiți de resortul producerii unei fapte"131. Într-o astfel de ipostază, numită de Cioran eternitate negativă sau eternitate rea, timpul se transformă în ceva închis, este "de neatins", iar individului îi este
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
neputință să pătrundă în el. Intrăm astfel în alte spații din labirintul paradoxal specific meditației cioraniene despre timp, acolo unde percepția acestuia din urmă are conotații cu totul insolite, semnificațiile de acum nefiind însă incongruente cu logica de ansamblu a filosofului 132. Viața îi apare lui Cioran dominată de un trecut virtual, lipsită de prezent și viitor, în care ființează în mod esențial un timp mort, unde se desfășoară o devenire asfixiantă. Asupra omului e posibil să se abată astfel primejdia
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
celor ce au teoretizat cu pesimism entuziast și lucid (poate chiar apocaliptic) politicul. Episoadele unor specifice căderi în temporal au fost pregătite îndeosebi de modul particular în care Cioran înțelegea și explica istoria (fără să ortografiem vocabula, cum face uneori filosoful, cu majusculă, căci e vorba de o anume istorie). Totodată, aceeași cădere în temporal pare să fi fost alimentată și de percepția intimă a utopiei și, în ultimă instanță, de luciditatea cu care Cioran a crezut că a descifrat, la
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
În antropologia pe care Cioran o schița în tinerețe, personajul fundamental, omul, avea o fizionomie aparte. Nu un animal rațional, adică un tip "mediocru, cumpănit, echilibrat sau cu dorința de echilibru", ci mai degrabă, în acord cu maximalismul practicat de filosof, "unul absurd, cu fantezii periculoase, ce riscă totul în fiecare moment, aventuros din tragedie, iar nu din superficialitate"147. Totul este să depășești o existență banală și să devii un caz, chiar dacă toți se tem de cei ce ajung într-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Pentru omul cioranian astfel conceput, exista doar etica sacrificiului și voluptatea pătimirii 150; suferința, înțeleasă dostoievskian, va rodi astfel în forul interior al omului, în acord cu vorbele Sfintei Tereza: "A suferi sau a muri". Utopie și luciditate Credem că filosoful Cioran a trăit mica tragedie a compromisului pe care spiritualul (în oastea căruia se angajase voluntar încă de la 15 ani, dominat și sedus de ideea eminesciană de fragmentarium) l-a făcut cu temporalul 151. O experiență tulbure și tulburătoare prin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
este aproape totuna cu pamfletul utopic. Utopia, într-unul din înțelesurile pe care i le conferă Ricoeur, fiind "un exercițiu al imaginației pentru a concepe un "altfel decît ceea ce este" al socialului"156. Sens care ar corespunde riguros, după același filosof, celui ideologic de "a fi așa și nu altfel". Fără să vrea, scriitorul Cioran era, în utopia sa, profund ideologic, chiar dacă soluțiile lui nu țin "nici de transcendență, nici de o ideologie, nici de o dogmă"157. Însă deliberat și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]