13,415 matches
-
tip special de receptare, care, deși se revendica de la criteriul estetic (pe care îl opunea grilei propagandistice), căuta alte valori și "adevăruri" în operele ficționale. De aceea, interpretarea de azi nu are cum să nu țină cont de acest factor ideologic, determinant nu doar în nașterea operei, ci și în cristalizarea tradiției hermeneutice. Cei cinci autori care semnează în cadrul acestui capitol al cărții sunt comentatori recunoscuți ai literaturii scrise în timpul comunismului, ai relațiilor complicate dintre ideologie și discursul literar: Bogdan Crețu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
și Antonio Patraș au publicat studii, monografii dedicate unor scriitori al căror destin nu poate fi dezlipit de contextul politico-ideologic de după 1947. Interesant este că fiecare dintre ei alege să se ocupe detaliat de cazuri-cheie în deslușirea raporturilor dintre aparatul ideologic și lumea literară. Primul dintre aceste studii, Un caz tragic: G. Călinescu, redactat de Bogdan Crețu, analizează, cu textele pe masă, relațiile criticului cu puterea, concentrându-se, mai întâi, asupra articolelor politice publicate de scriitor în presa vremii. Călinescu a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
cu subtilitate, un poem scris de Mircea Ivănescu pe o temă standard a anilor '50, Sonet despre Unire, apărut într-un număr al revistei Steaua dedicat centenarului micii uniri. Evident că un astfel de text trebuia să respecte întocmai normele ideologice ale epocii, ca și limbajul de lemn specific. Scos din peisajul politic, poemul poate părea banal, palid. Reamplasat în climatul său real și analizat ca reacție la cutumele propagandistice ale vremii, poemul devine un prilej de a observa cum se
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de lemn specific. Scos din peisajul politic, poemul poate părea banal, palid. Reamplasat în climatul său real și analizat ca reacție la cutumele propagandistice ale vremii, poemul devine un prilej de a observa cum se putea deconstrui poetic o grilă ideologică și stilistică. Sau, cum conchide idealist criticul, el însuși un foarte bun poet din școala lui Mircea Ivănescu, o ocazie de a vedea pe viu "că, în relația dintre putere și poezie, puterea reală e de fapt a poeziei". În
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în relația dintre putere și poezie, puterea reală e de fapt a poeziei". În Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, Angelo Mitchevici analizează excelent modalitatea complexă prin care un fals istoric este legitimat într-o operă de ficțiune angajată ideologic. Eugen Barbu, scriitor de talent, dar cu o activitate ideologică sulfuroasă în lumea literară, realizează, pe lângă romane "curate", precum Groapa ori Princepele, și cărți comandate. Dintre acestea, Facerea lumii (1964) avea sarcina de a crea o mitologie apocrifă a ilegalității
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
fapt a poeziei". În Arhitecții utopiei: Eugen Barbu și Facerea lumii, Angelo Mitchevici analizează excelent modalitatea complexă prin care un fals istoric este legitimat într-o operă de ficțiune angajată ideologic. Eugen Barbu, scriitor de talent, dar cu o activitate ideologică sulfuroasă în lumea literară, realizează, pe lângă romane "curate", precum Groapa ori Princepele, și cărți comandate. Dintre acestea, Facerea lumii (1964) avea sarcina de a crea o mitologie apocrifă a ilegalității, care să legitimeze rolul jucat de comuniști înainte de 23 august
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de comuniști înainte de 23 august 1944 în transformarea societății burgheze, cu toate păcatele sale capitale, într-o societate de tip nou, socialistă. Falsul istoric astfel lansat public va fi susținut și dublat de ecranizarea cărții, dând naștere unui dublu discurs ideologic. Istoric literar de anvergură, dar și un foarte cunoscut critic de film, Angelo Mitchevici analizează minuțios mecanismul nașterii unei mitologii a falsului. În fine, studiul realizat de Antonio Patraș, Reabilitarea confesiunii. Exercițiile de luciditate ale lui Ion D. Sîrbu, îi
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
contribuția punctuală, a fiecărui studiu în parte, privitoare la cazurile scriitorilor analizați. G. Călinescu, Aurel Baranga, Mircea Ivănescu, Eugen Barbu și Ion D. Sîrbu sunt, oricât de diferiți între ei, atât valoric, cât și în privința prizei la comandamentul propagandistic și ideologic al epocii (problematic, în cazul lui Călinescu; ferm, în cazurile lui Baranga și Barbu; inexistent în cazul lui Mircea Ivănescu și disident în cel al lui I.D. Sârbu), scriitori foarte bine aleși, cu destine exemplare pentru cine vrea să cunoască
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
să suplinească și alte sarcini decât cele specifice ei, atunci când ea reprezenta și o formă subversivă de eschivă, de rezistență (rareori de opoziție frontală, directă)? Iar critica literară își asuma în primul rând rolul de a proteja literatura de presiunea ideologicului? Generațiile formate după 1990, în schimb, nu au decât să profite de normalitate, oricât de amestecată și de confuză li s-ar părea ea. În orice caz, politicul nu mai este resimțit ca un factor opresiv, libertatea de gândire este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
că nu-l consideră cel mai important criteriu de evaluare a unei opere. Dar: înțeleg că el nu este unicul, că literatura nu este o artă izolată de spiritul vremii, că ea răspunde unor presiuni, tensiuni, nevoi de ordin politic, ideologic, sociologic, mental, etic, filosofic. Identitar, în cele din urmă. Principalul câștig pe care criticii ultimilor ani îl aduc dezbaterii pe marginea literaturii, în special a celei scrise în timpul comunismului, chiar acesta este: faptul că nu o mai concep ca pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
marginea literaturii, în special a celei scrise în timpul comunismului, chiar acesta este: faptul că nu o mai concep ca pe un discurs izolat, de nișă, ci ca pe unul angajat în prezent. Esteticul nu se mai opune, de fapt, politicului, ideologicului - aceasta ar fi prima și cea mai importantă diferență de sistem, de "atmosferă", comparativ cu pârghiile, mecanismul discursului critic dinainte de 1990. Esteticul și ideologicul sunt realități complementare, nu se mai dizolvă reciproc. Intitulată Intelectuali, discursul puterii și răul politic, partea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nișă, ci ca pe unul angajat în prezent. Esteticul nu se mai opune, de fapt, politicului, ideologicului - aceasta ar fi prima și cea mai importantă diferență de sistem, de "atmosferă", comparativ cu pârghiile, mecanismul discursului critic dinainte de 1990. Esteticul și ideologicul sunt realități complementare, nu se mai dizolvă reciproc. Intitulată Intelectuali, discursul puterii și răul politic, partea finală a cărții reunește patru analize semnate de specialiști în domeniul științelor sociale și politice. Deși având experiențe și orientări ideologice diferite, la care
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
1990. Esteticul și ideologicul sunt realități complementare, nu se mai dizolvă reciproc. Intitulată Intelectuali, discursul puterii și răul politic, partea finală a cărții reunește patru analize semnate de specialiști în domeniul științelor sociale și politice. Deși având experiențe și orientări ideologice diferite, la care se adaugă faptul că fac parte din generații diferite, doi sociologi (Zoltan Rostaș și Mihai Dinu Gheorghiu) și doi politologi (Sorin Bocancea și Daniel Șandru) reușesc, prin textele lor (ce abordează, de asemenea, subiecte diferite, dar plasate
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
subiecte diferite, dar plasate contextual în perioada regimului comunist) să creioneze o imagine de ansamblu cu privire la raporturile pe care intelectualii și, implicit, variatele zone în care aceștia activau le-au avut atât cu aparatul de partid, cât și cu aparatul ideologic instrumentat de sistemul opresiv ce a funcționat în România între 1948 și 1989. În capitolul pe care îl semnează, Sorin Bocancea ia în discuție modul în care a fost proiectată prin presă, în perioada instaurării comunismului românesc, categoria "muncitorului intelectual
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de a avea sofisticarea "burgheză" de "acrobați ai ideilor", vor reda în termeni pe înțelesul "maselor largi, populare" coordonatele responsabilității lor creatoare. Ceea ce reușește Sorin Bocancea, printr-o abordare ce nu urmărește să "judece" comportamentul intelectualilor dinspre o iluzorie "puritate ideologică", ci "din perspectiva existenței lor istorice", este să decripteze modul originar de funcționare a unui mecanism propagandistic ale cărui efecte se vor resimți acut la nivelul spațiului public românesc, transmițându-se până în prezent. Având o temă ce reflectă mai vechile
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
altă parte, participarea unei delegații române la Congresul internațional de sociologie care are loc la Milano, precum și organizarea ulterioară, în țară, a unui seminar dedicat acestui eveniment (la care însă nu ia parte niciun sociolog, ci doar membri ai aparatului ideologic al partidului). O a doua tentativă de reabilitare a domeniului se întâmplă în 1961, când, printr-o scrisoare adresată Comitetului Central al Partidului, Elena Gusti solicită reabilitarea numelui celui care i-a fost soț, profesorul Dimitrie Gusti, în contextul împlinirii
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în epocă) făceau în mod deosebit obiectul unei atenții speciale deoarece se situau la frontiera dintre sfera publică, politic controlată, și sfera privată, al cărei control, inevitabil selectiv, avea un caracter preventiv prin excelență. Aflate în centrul sistemului de producție ideologică, presa și literatura constituiau canale de trecere între public și privat, în ambele sensuri, iar tinerii, jurnaliști sau scriitori, reprezentau o miză datorită capitalului temporal specific vârstei: fiind "viitorul", puteau asigura reproducerea aparatului, dar și amenința ordinea stabilită". În asemenea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
rămâne un important câștig în încercarea de înțelegere a raporturilor intelectualilor cu puterea, unul dintre obiectivele pe care și le-a propus și volumul de față. Capitolul final, semnat de Daniel Șandru, își propune să evidențieze ideea că problema poziționării ideologice a intelectualilor rămâne un important subiect de dezbatere chiar și după ce "cortegiul funerar" care a anunțat "sfârșitul epocii ideologice", la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, s-a risipit. În opinia autorului, chiar și atunci când preferă să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
le-a propus și volumul de față. Capitolul final, semnat de Daniel Șandru, își propune să evidențieze ideea că problema poziționării ideologice a intelectualilor rămâne un important subiect de dezbatere chiar și după ce "cortegiul funerar" care a anunțat "sfârșitul epocii ideologice", la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, s-a risipit. În opinia autorului, chiar și atunci când preferă să nu conștientizeze acest lucru, declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sfârșitul epocii ideologice", la începutul celei de-a doua jumătăți a secolului trecut, s-a risipit. În opinia autorului, chiar și atunci când preferă să nu conștientizeze acest lucru, declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la un sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă, din perspectivă ideologică, aspecte particulare, nu presupune că ei ar fi scutiți de atracția pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
declarându-se "liberi și independenți", intelectualii se plasează tot într-un context ideologic. Apelul la un sens larg, general, al conceptului de ideologie nu înseamnă că, pe de altă parte, pozițiile axiologice și atitudinale ale intelectualilor nu capătă, din perspectivă ideologică, aspecte particulare, nu presupune că ei ar fi scutiți de atracția pe care o exercită mirajul "ismelor". Dimpotrivă, susține Daniel Șandru, dacă secolul XX poate fi descris drept "secolul intelectualilor" (Michel Winock), înseamnă că aceștia s-au aflat nu doar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
ar fi scutiți de atracția pe care o exercită mirajul "ismelor". Dimpotrivă, susține Daniel Șandru, dacă secolul XX poate fi descris drept "secolul intelectualilor" (Michel Winock), înseamnă că aceștia s-au aflat nu doar în deplină conexiune cu marile dezbateri ideologice ale epocii noastre, ci și că au fost de-a dreptul implicați în acestea, situându-se, dacă e să ne raportăm la clasica axă, fie la stânga, fie la dreapta, atunci când nu au alunecat direct înspre extreme. Ceea ce sugerează capitolul în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
inclusiv în vremurile noastre, ușa vitrinei în care aceasta este expusă rămâne deschisă. În definitiv, intelectualii sunt oameni și acest dat face ca rațiunea să fie uneori "încețoșată" de atracția fantasmelor politice, mai cu seamă atunci când acestea coagulează, în plan ideologic, suficiente elemente utopice de factură redemptivă. Din acest punct de vedere, atât stânga, cât și dreapta au oferit intelectualilor, în zonele lor extreme, câte o Ecclesie în care aceștia au putut oficia drept preoți ai "religiilor politice" ale căror dogme
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
receptarea critică a textelor ce dau conținutul volumului nostru va reprezenta un pas important în procesul de evaluare a regimului specific României comuniste. Mioara ANTON, Bogdan CREȚU, Daniel ȘANDRU București & Iași, 23 aprilie 2015 Partea I DRUMUL SPRE COMUNISM: COMANDAMENTE IDEOLOGICE, POLITICI CULTURALE, DISIDENȚE Constrângeri și privilegii. Metamorfozele lumii literare în scrisorile către putere (Constraints and favours. The metamorphoses of writers under communism) Mioara ANTON Abstract: The letters which Romanian writers addressed to the leaders of the communist party were part
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
erau parte a unei ample strategii de control și manipulare a conștiințelor. Mihai Ralea consemna mulțumit la finalul anchetei sale că "în comparație cu ceea ce se petrece în țările de democrație populară, scriitorii noștri sunt în mare parte alături de partid"8. Convingerile ideologice fuseseră stimulate și de sistemul de gratificații, premieri și privilegii cu care partidul înțelegea să-i răsplătească pe scriitorii angajați. De cealaltă parte, filosoful Constatin Rădulescu-Motru consemna amar că instaurarea comunismului fusese favorizată de demisiile morale și trădarea intelectualilor: "(...) un
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]