11,064 matches
-
asemenea Creații, trebuie pășit cu delicatețe și trebuie vorbit pe șoptite, pentru a nu-i tulbura liniștea. Pentru ce s-a întâmplat în cei 100 de ani de la apariția Școlii de Electricitate Industrială, și cum a devenit Ea, Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, mi-au venit în minte cuvintele rostite de marele Socrate, într-unul din dialogurile sale cu sine însuși, dar și cu eternitatea, dacă le rostim și azi. “I-am întrebat, cu privire la tineri, ca să știu dacă
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
vei putea curând să judeci singur, căci aceștia care intră deschid drumul celui mai frumos tânăr..... Ai să vezi îndată cât s-a făcut de mare și frumos!” Mi-am dat seama că, fără să vreau, identific abstractul Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată cu concretul oamenilor care au zidit-o și al celor care o slujesc și o întineresc astăzi, și că, spre deosebire de Socrate, care a fost condamnat să se otrăvească pentru că a ofensat zeii și a corupt
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
ajunsă la 100 de ani, și, cu siguranță, urmașii lor de azi au tot dreptul și se pricep mai bine, să vorbească despre Ei. Eu îmi voi permite să dau contur amintirilor de aproape 35 de ani de truditor în Ingineria electrică, care se focalizează în evenimente, bucurii și necazuri, speranțe și vise, dar, mai ales, în Oameni. Cu respect, admirație și simpatie, le voi rosti numele unora dintre Ei, cronologic, așa cum i-am cunoscut, pentru că numele este cel care dă
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
precis, bazându-și întotdeauna pledoaria pe argumente și decență, degajă permanent că știe ce vrea și ce face. Cu mulți ani în urmă, l-am cunoscut la CNCSIS pe Prof. univ. dr. ing. Alexandru SĂLCEANU decanul actual al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată. Distins și eficient, ne-am înțeles întotdeauna din priviri. Îmi place să cred că această rezonanță se datorează și faptului că amândoi purtăm numele unui mare împărat! Chiar dacă nu pot preciza când ne-am întâlnit
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
să cred că această rezonanță se datorează și faptului că amândoi purtăm numele unui mare împărat! Chiar dacă nu pot preciza când ne-am întâlnit prima oară, Prof. univ. dr. ing. Alecsandru SIMION este, în mintea mea, sinonim cu școala de inginerie electrică de la Iași. Personalitate complexă și distinctă, maestru al cuvintelor, îmi amintește permanent că cel mai mare povestitor al românilor este moldovean și îmi dă senzația falsă, dar atât de plăcută, că timpul curge în favoarea noastră. În ultimii ani, am
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
povestitor al românilor este moldovean și îmi dă senzația falsă, dar atât de plăcută, că timpul curge în favoarea noastră. În ultimii ani, am avut privilegiul să cunosc câțiva din cei prin ale căror vene curge sângele tânăr al Facultății de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată și mă gândesc la Conf. dr. ing. Dorin LUCACHE, Conf. dr. ing. Cristian Gyozo HABA și Șef lucr. dr. ing. Mihai ALBU. Chiar dacă toți au depășit neliniștea mustului pe care-l dau strugurii de pe dealurile
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru BITOLEANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_999]
-
și toate clasele sociale, unde raporturile sexuale, legitime sau nu, homosexuale sau heterosexuale, funcționează ca o metaforă a raporturilor de clasă. Blocul cu zece etaje a fost construit în 1934, în stil european, pe strada Suleiman Pașa din Cairo, de către inginerii italieni contractați de milionarul armean Hagop Yakubian. La început, Blocul Yakubian a fost reședința elitei societății din acea vreme, a miniștrilor, a industriașilor și a evreilor bogați, care-și fumau trabucurile scumpe pe terasa clădirii. În anii ’60, după Revoluție
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
-i tot. Iar Yael: —Cui Îi e sete? Haideți să coborâm la apă. La mai puțin de o lună după excursie, Fima plecă la Yavniel s-o caute pe cea de-a treia fată. Descoperi că Yael absolvise facultatea de inginerie aeronautică din cadrul Tehnionului 2 din Haifa și că lucra la o bază secretă a aviației militare, undeva În munți, la vest de Ierusalim. După patru sau cinci Întâlniri, simți că apropierea ei Îl relaxa, iar apropierea lui o amuza În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
privirea asupra planurilor computerizate, le cercetă puțin de parcă ar fi fost ale lui, compară cu deosebită atenție pagina a șasea cu a noua, ca și când chiar În clipa aceea ar fi luat decizia să Înceapă să studieze și el, pe loc, ingineria aeronautică. —Ce ne pregătiți aici? Un satelit care să tragă cu gloanțe de plastic? Sau un aruncător de pietre zburător? —E un articol pe care Îl scriem pentru o revistă britanică. Ceva Încă experimental, de fapt: vehicule cu propulsie cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
străzi abrupte din Wales. De atunci, William Pye a perfecționat până la desăvârșire jocul cu suprafețele lichide, curgerea, scurgerea, prelingerea și picurarea, țâșnirea, reflexia, forța și direcția. Dacă intri în studioul lui, ai impresia că te afli într-un atelier de inginerie mecanică. Peste tot, numai pompe, furtunuri, canale de scurgere și rezervoare, instalații care te duc cu gândul la opera unui om de știință excentric. Senzația dispare ca prin farmec în clipa în care se apasă un comutator sau se rotește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
călătorie a morții. Necazul este că numai specialiștii antrenați vor putea face călătoria. Sufletul care tânjește nu poate să se ducă prin impuls direct numai pentru că are o nevoie nemărginită sau intenția sau puterea de suferință. Va trebui să știe inginerie și să poarte acele costume aparte și să suporte umilințe personale, organice. Poate că problema radiațiilor se va dovedi de neînvins sau se vor contracta boli stranii În alte lumi. Oricum, există un univers În care ne putem revărsa. E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
shantih Magistre, pe mai târziu, Al tău, B.A.S. Lecția de autonomie morală Constantin Vică Dacă ai văzut seria anime Gundam SEED, filmul Gattaca sau măcar câteva episoade din Star Trek, cel puțin la nivelul culturii populare știi ce înseamnă ingineria genetică umană. Desigur, s-ar putea să nu știi reglementările internaționale în această problemă și, mai ales, ce îi face pe oameni să le fie frică de evoluția (individualistă și asistată) a speciei. Cartea Danielei Cutaș, GenEtica Reproducerii, este un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
a Consiliului Europei (din 1997) și Protocolul său adițional privind clonarea (din 1998) la care România e parte (dar care nu au fost semnate de toate statele europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
e parte (dar care nu au fost semnate de toate statele europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
au fost semnate de toate statele europene). În același timp, autoarea prezintă pozițiile etice în dezbatere pro sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
sau contra ingineriei genetice. În prima parte a cărții se fac câteva distincții importante. Prima dintre ele desparte ingineria genetică de eugenie. Chiar dacă „ingineria genetică împărtășește trăsături relevante cu eugenia“ (p. 26), de aici nu putem infera imoralitatea ei. Pentru că ingineria genetică vine în sprijinul unei libertăți moderne, specifică societăților democratice (după cum argumenta Ronald Dworkin, un filosof american liberal, citat adesea în carte): autonomia procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de a controla rolul în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
procreativă. Autenticitatea unei democrații stă în recunoașterea acestei libertăți de a alege, de a controla rolul în procreare, pentru fiecare femeie, și imixtiunea statului în aceste decizii nu poate fi decât nefastă. Dacă eugenia era interdicția de a te reproduce, ingineria genetică e motivată tocmai de acest drept la reproducere. O altă distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și moralitate. Nu orice lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
de acest drept la reproducere. O altă distincție pe care o face autoarea e cea între legalitate și moralitate. Nu orice lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum în timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
lucru greșit moral (dacă trăim într-o societate plurală) implică interzicerea sa legală. Probabil cea mai mare opoziție la ingineria genetică vine tocmai dinspre cei cu dizabilități, în virtutea unui drept la diferență pe care și-l proclamă. Cum în timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde sprijinul“ acordat de societate. Autoarea respinge, pe rând, toate „argumentele dizabilității“ împotriva ingineriei umane
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
timp ingineria genetică ar putea reduce și elimina posibilitatea dizabilităților, acești minoritari se simt amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde sprijinul“ acordat de societate. Autoarea respinge, pe rând, toate „argumentele dizabilității“ împotriva ingineriei umane, ajungând la concluzia că aceste categorii nu vor fi discriminate de legalizarea ingineriei genetice umane, ci, dimpotrivă, prin rezistența lor la această formă de ameliorare a suferinței pot discrimina generațiile viitoare. După ce a stabilit cu claritate obiectul de studiu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
amenințați în existența lor viitoare și în ceea ce-i face diferiți. Ei vor „pierde sprijinul“ acordat de societate. Autoarea respinge, pe rând, toate „argumentele dizabilității“ împotriva ingineriei umane, ajungând la concluzia că aceste categorii nu vor fi discriminate de legalizarea ingineriei genetice umane, ci, dimpotrivă, prin rezistența lor la această formă de ameliorare a suferinței pot discrimina generațiile viitoare. După ce a stabilit cu claritate obiectul de studiu, domeniul (bioetica) și metodologia, autoarea trece la o critică frontală a documentelor europene, în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
extensiunea) provoacă rezultate neașteptate. Astfel, ei pot fi utilizați și pro și contra clonării, deci sunt termeni problematici. Textul Convenției de bioetică (și al Protocolului) transformă demnitatea umană în constrângere, fiind în conflict cu autonomia individuală. Panica morală legată de ingineria genetică (ce acoperă un câmp larg de aplicații, de la clonare la terapia genică) se repetă, așa cum s-a întâmplat și în cazul discuției despre avort sau despre tehnologiile reproducerii asistate. Autoarea propune o ieșire din impas: să nu mai privim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
devină din constrângere capacitare, iar conflictul dintre natură și știință să nu se mai ducă pe plan moral, pentru că noi nu suntem identici cu zestrea noastră genetică. Coerența este urmărită în acest demers: cât timp sistemul de reguli legate de ingineria genetică este unul haotic, limitativ și slab fundamentat, de ce nu am alege un alt fundament (autonomia) și am privi, măcar ca drept negativ, accesul la tehnologiile genetice? Sau, cum scrie și autoarea: „cum putem justifica practica de a obliga pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
p. 139). În acest moment, în numele unei demnități umane nedefinite, majoritatea obligă minorități să utilizeze aceleași standarde morale. Cazul românesc În România s-a propus de mai multe ori un act care să legifereze (și să blocheze) accesul la tehnologiile ingineriei genetice. Proiectul de lege a fost respins de două ori de președinte și declarat neconstituțional de Curtea Constituțională. Problema a explodat (mediatic) odată cu cazul Adrianei Iliescu, cea mai bătrână mamă din lume (la acel moment). Spectacolul de prost-gust (și nedemocratic
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
deciziilor unilaterale ale majorității. Abordând problema din toate unghiurile morale posibile (deontologism, utilitarism, etica grijii, minimalism etic etc.), cu un aparat critic de invidiat, coerentă și lucidă, Daniela Cutaș a impus, în România, un alt nivel al dezbaterii în problema ingineriei și tehnologiilor genetice. Sper că într-o zi acest document va deveni fundamentul unei politici publice liberale. Daniela Cutaș, GenEtica Reproducerii. Politici ale moralității și moralitatea politicilor, Editura Ideea Europeană, 2007, 26,16 lei Daniela Cutaș este doctor în științe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]