11,439 matches
-
permiteau s-o întrețină ca să-i aparțină în totalitate. Ea cheltuia lunar 6-7000 de franci pentru a rămâne în atenția admirativă a parizienilor, de aceea a acceptat să fie metresa unor nobili, pe unii i-a ruinat, și să fie iubita unor oameni însemnați și bogați. De Armand a legat-o iubirea sinceră și profundă. Cei doi comunicau foarte bine. Deși era gelos pe amanții ei, era mulțumit că se știa în inima ei. Era conștient că nu este suficient de
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
M-am dăruit ție fiindcă, văzându-mă cum scuip sânge, mi-ai luat mâna într-a ta, fiindcă ți-au dat lacrimile, fiindcă tu ești singura ființă omenească ce s-a îndurat să mă compătimească... Când a aflat de moartea iubitei lui, Armand a venit în fața hotelului luxos în care s-a stins, mirat că lucrurile ei au fost licitate pentru a i se plăti datoriile. A insistat să-și recupereze cartea "Manon Lescaut" a abatelui Prévost pe care Marguerite i-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
consecvență planul "de cocotă", Myriam a început să bată în retragere, să rărească întâlnirile cu el. Henri a fost invitat la Londra să-și expună pânzele și a fost pe punctul de a refuza pentru a nu fi departe de iubita lui Myriam. Se temea că ar putea fi un prilej de despărțire. La insistențele celor din Londra, a plecat răvășit de gânduri. Presimțirile s-au adeverit, la întoarcere a găsit o scrisoare de la ea în care îl anunța că a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a vândut o moară și două lanuri de grîu, că i-a închinat trei volume de elegii. După disputele cu epicurianul Dorion, a mers la spectacolul în care Thaïs interpreta rolul Polixenei, fiica lui Priam și a Hecubei, sclava și iubita lui Ahile. După moartea eroului, fiul lui Ahile a sacrificat-o pe mormântul tatălui său. Ce se știa despre Thaïs? S-a născut din părinți liberi și săraci, închinători la idoli și aveau o tavernă unde poposeau marinarii. Ea se
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
somnul. A trăit miracolul primei iubiri, al unei iubiri pure. A doua zi a reflectat asupra impresiilor trăite, asociindu-le cu alte experiențe erotice: A fost ceva nou pentru mine. Nu cunoșteam vicleșugurile seducției și veșnic îmi alesesem la întâmplare iubitele de o noapte, mai curând luându-mă după preț decât după farmecele lor, și făcusem dragoste fără dragoste, pe jumătate îmbrăcați... În noaptea aceea am descoperit plăcerea de necrezut de a contempla trupul unei femei adormite, fără îmboldirea dorinței sau
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o prostituată. Tatăl ei, un charismatic cuceritor, era un bun orator, iar Béné îl vedea ca un Che Guevara. Avea o atracție specială pentru tatăl ei, era un model pentru ea. A dezamăgit-o când a aflat că are alte iubite și, mai cu seamă, după ce și-a părăsit familia. Din cauza unei relații sexuale întâmplătoare, traumatizante cu un grădinar și pentru că era cam grasă în adolescență, Béné ajunsese să-și disprețuiască trupul. La 16 ani s-a apucat de fumat. Mama
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Lespinasse îi scrie contelui de Guibert, îl poate face să înțeleagă ceea ce simte departe de el, dar în societăți și medii mondene pe care el le cunoaște, fiind și el legat de acestea. El și-o poate închipui pe iubita sa, după cum și ea se poate închipui pe sine, din punctul de vedere al acestor bărbați și femei care nu știu nimic despre viața ei romanțioasă, dar și din punctul de vedere al grupului ascuns și închis pe care-l
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ar fi fost cauza înverșunatei pasiuni a poetului. El se plimba nopți întregi înaintea casei sale din strada Cometei (București n.n.) pe lângă plopii fără soț...ba i s-a întâmplat să petreacă de cu seară până în ziuă ascuns în bucătăria iubitei sale, numai spre a o zări un moment...” De la Ionescu Dobrogeanu mai aflăm că, după ce Eminescu nu s-a arătat prietenilor săi o bună bucată de vreme, când a revenit între dânșii a afirmat că: „Mi s-a măritat dragostea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
anului 1612, un tânăr îmbrăcat în haine ponosite se plimba prin fața porții unei case din strada Les Grands-Augustin, din Paris. După ce umblă destul de mult timp pe această stradă, nehotărât ca un îndrăgostit care nu cutează să intre la prima sa iubită, oricât de ușuratică ar fi ea, trecu, în sfârșit, pragul acelei uși și întrebă dacă maestrul François Porbus era acasă. La răspunsul afirmativ al unei bătrâne care mătura o încăpere de jos, tânărul urcă încet scara, oprindu-se la fiecare
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
de pe axa selectării pe axa combinării", adică să instituie rețele de echivalențe care modifică linearitatea discursului. În virtutea acestui principiu, putem considera că următorul început dintr-un poem de Appollinaire are o anumită coerență: Există un vas care mi-a dus iubita departe În ceruri sunt șase cârnați și noaptea ce cade momește cu ei stelele ca să se nască Există un submarin inamic care îmi dușmănește iubirea [...]. La prima vedere, această secvență pare fără noimă. Însă simetriile impuse de decuparea în versuri
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
noaptea aceea toate stelele se plecau să se anine pe frunțile lor, regăsite după un atât de lung drum. De-aș fi trăit în vremea de-atunci, seara, când m-aș fi întors lângă tine, încet ți-aș fi spus: Iubito, chiar astăzi am tors din caierul greu al vremii o zi minunată. Așteaptă să tragă poștalionul în piață. Vino, scutură-ți părul, unduiosul, de zână, hai să plecăm pe drumul de-argint spre Milcov. - Mi-ești dragă. Să ne prindem
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
comanda socială a aniversării unui eveniment (în speță, unirea Principatelor Române) care, retroactiv, era inclus în istoria devenirii întru comunism a patriei. Prin absența precizării atributelor sesizante ale feminității ("părul, unduiosul, de zână" mai degrabă eterealizând persoana decât încarnând-o), iubita devine mai degrabă o Donna angelicata, căreia e nevoie să i se vorbească încet ("încet ți-aș fi spus"), pentru a nu-i suprasolicita nervii delicați. Nu numai că protagonistul masculin al cuplului nu cântă tovarășei sale imnuri patriotice pe
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
nervii delicați. Nu numai că protagonistul masculin al cuplului nu cântă tovarășei sale imnuri patriotice pe post de serenade și nu-i servește lozinci drept incantații amoroase, dar, tocmai pe dos, o protejează de politizarea mesajului erotic și îi șoptește: Iubito [se cade să observăm aici că apelativul însuși e unul destul de riscant de folosit în epocă, desemnând un tip de relație afectivă sensibil diferit de cel al camaraderiei întru comunism a sexelor opuse], chiar astăzi am tors din caierul greu
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
întâia oară având lungimea tipic ivănesciană, legănătoare și deceleratoare a lecturii, își spun povestea care ne duce ușurel cu vorba de la unirea de la 1859 (care nu e nici un moment, la drept vorbind, în discuție) la unirea castă a mâinilor cu iubita, această din urmă unire având singură importanță în ierarhia sufletească a celui care relatează. Prin urmare, evenimentul istoric (și, deci, politic) e abandonat ca un balast pe drumul devenirii poemului, a cărui teleologie e astfel limpede: nu expresia lirică a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
față, eul liric monologhează în prezența ființei feminine fără ca ea să răspundă sau să ni se sugereze că schițează vreun gest; de asemenea, cum remarcam și mai înainte, privirea poetului, cuviincioasă poate până peste marginile îngăduite, nu reține, din corporalitatea iubitei, nimic legat de arsenalul seductiv al eternului feminin, dacă lăsăm la o parte "părul, unduiosul, de zână", oricum liber, în context (fiind relaționat cu făptura imaculată a unei "zâne"), de orice sarcină derivată din materialitatea senzoriului erotic. Știind cum are să
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
din jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există, dacă nu citate, atunci cel puțin pastișe sau prelucrări discret presărate în corpul poemului, pe care ochiul atent le descoperă cu delicii. Propoziția pe care i-o șoptește încet iubitei: "Iubito, chiar azi am tors din caierul vremii o zi minunată" - această propoziție este tipică pentru modul retoric al pașoptismului; "colindele line ale stelelor vechi urcă în clarul de lună încet ca un fum" ar putea oricând să fie o
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
jocul intertextual în care ne implică Sonetul despre Unire. Există, dacă nu citate, atunci cel puțin pastișe sau prelucrări discret presărate în corpul poemului, pe care ochiul atent le descoperă cu delicii. Propoziția pe care i-o șoptește încet iubitei: "Iubito, chiar azi am tors din caierul vremii o zi minunată" - această propoziție este tipică pentru modul retoric al pașoptismului; "colindele line ale stelelor vechi urcă în clarul de lună încet ca un fum" ar putea oricând să fie o parafrază
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Craiova, 7 iulie 1982", în vol. Traversarea cortinei, ed. cit., p. 79. 35 "Ion D. Sîrbu către Mariana Șora, Craiova, 25 ianuarie 1989", în op. cit., p. 519. 36 Virgil Nemoianu, "I. D. Sîrbu: satira și lirismul", în op. cit., p. 12. 37 "Iubite Virgil Nemoianu", "Bunule, ne-bunule Nego", "Mănăstire într-un picior, dragă Nego cel șchiop", "O, du liber-lieber Nego (der Augustin kommt nach...)", "Senilissime (la noi așa se scrie corect "Serrenissime") Nego" etc. Uneori pune în fruntea scrisorii un motto cu skepsis
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Apollon i-a masacrat, tot cu săgeți, pe cei șapte fii ai Niobei (în vreme ce Artemis le-a doborât pe cele șapte fiice), căci orgolioasa mama o umilise pe Leto, lăudându-se cu numeroasa ei progenitură. El a ucis-o pe iubita sa Coronis, care îl înșelase cu un muritor 10. Tot el 1-a ucis, dar din neatenție, pe cel mai bun prieten al său, Hyakinthos. Această mitologie agresivă, care, vreme de mai multe secole, a inspirat literatura și artele plastice
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
aluziile care se găsesc în textul discursurilor sale este foarte controversată, în prima sa expunere (I: 2-9), Iahve i-a poruncit să se însoare cu "o femeie desfrânată", ce îi va naște copii, cărora le va da nume simbolice - "Ne-Iubita" și "Nu Este Poporul Meu" - pentru a proclama în mod public că Iahve nu mai iubește poporul lui Israel și că acesta nu mai e poporul său. În a doua povestire (3: 1-5), Iahve îi spune să se căsătorească, a
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
oamenii simpli meșteșugul versului. Noua poezie cerută de cei de la Cadran nu mai este una a melancoliei individului. În spiritul vremii, ei vor o poezie a colectivității, o literatură "sănătoasă" și nu una în care tu, autorul, "scâncești jalnic plecarea iubitei, dragostea măruntă, egoistă. Vezi în negru tot și toate ți par amare. În stihul tău e numai oftat, păragină și-o toamnă posomorâtă, funerară. (...) și nu știi pleca urechea decât la ciripitul suflețelului tău bolnav". E un apel adresat în
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
nicio formă simbolul, dar e relevant pentru modul în care pare să patroneze gândirea poetului, apărând chiar și în texte care nu sunt propriu-zis poetice. Molia sau fluturele de noapte pare a-și face apariția cel mai adesea: "Liberează-ți iubito tristețea/ peste lumi muritoare,/ pe catarge lasă să iasă/ cât Scandinavia un fluture nocturn/ din pulpa ta păroasă." (Tristețile omului mediocru), " Molii care au mâncat garderobe celebre/ rod la margini aceste tenebre;/ mâine se face clopot statuia din piață,/ mâine
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
somnolență/ păreau pisici mângâiate pe spinare." (Steaua Venerei). Trimiterile mitologice conturează și ele imaginile acvaticului ca spațiu al nediferențierii, al ștergerii limitelor dintre adânc și înalt, apa somnolentă e una a retragerii din conștient în inconștientul caracterizat prin aceeași nediferențiere. Iubita cu surâs neutral se încadrează tot în seria poemelor de peregrinare imaginară, cu implicațiile erotismului exotizat care li se asociază. E aceeași mitologizare a elementului cotidian, banal: Uneori se trezește în mine Genovezul dar numai dimineața/ vrea să vadă urmărind
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
șinele înzăpezite de tramvai/ flota peste care a fost amiralul echipajelor încinse cu spade". Universul exotic se naște din desen, de data aceasta e un desen mai degrabă întrezărit, visat, decât unul real, căci este cel pe care eul alături de iubită îl descoperă în complicata întindere a gheții de pe geamuri: "Iubita mea cu reflexe de amurg pe pulpele albe ca sideful/ îmi șoptea surâzând neutral: - Frigul a încrustat pe geam o hartă", "- Adu-mi ochianul. Nu-i un plan e un
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
echipajelor încinse cu spade". Universul exotic se naște din desen, de data aceasta e un desen mai degrabă întrezărit, visat, decât unul real, căci este cel pe care eul alături de iubită îl descoperă în complicata întindere a gheții de pe geamuri: "Iubita mea cu reflexe de amurg pe pulpele albe ca sideful/ îmi șoptea surâzând neutral: - Frigul a încrustat pe geam o hartă", "- Adu-mi ochianul. Nu-i un plan e un întreg continent;/ iată plante tentaculare și arbori cu alge rămase
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]