11,179 matches
-
Siret a fost capitala principilor locali încă dinainte de înființarea statului medieval Moldova și în același timp justifica alegerea primilor principi ai Moldovei de a-și stabili tot aici capitala. De asemenea, se poate spune că Șiretul este primul centru urban medieval din Moldova. În 1351 regele Ungariei Ludovic de Anjou încheie la Siret un tratat cu ducele Lituaniei. Prin acest tratat sunt definite granițele principatului Moldova, granițe care se vor păstra sute de ani. Între 1354-1358 Siret este capitala Moldovei, în timpul
Siret () [Corola-website/Science/297082_a_298411]
-
el cuprinde două așezări neolitice atribuite culturii Boian (faza Giulești), două așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița fazele A1 și A2, o așezare geto-dacică din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n., niște morminte din epoca migrațiilor și o așezare medievală târzie, din secolele al XVII-lea-al XVIII-lea. Un al doilea monument este clasificat ca monument de arhitectură este vorba de biserica „Sfântul Nicolae” din centrul localității componente Lacu Rezii, biserică datând din secolul al XIX-lea. Alte două
Însurăței () [Corola-website/Science/297099_a_298428]
-
cel Bătrân citate de Cato cel Bătrân, în a lui "Histoire naturelle", sau prin alți scriitori ca Varron și Columelle. Câteva nume de familie romane au rămas în numele anumitor mâncăruri : "Lactucinus" de la lapte sau "Lentulus" de la linte. Rețetele de gătit medievale ne sunt cunoscute nouă datorită scrierilor "le Mesnagier de Paris" și "le Viandier de Taillevent". Odată cu cruciadele, Occidentul cunoaște o primă revoluție alimentară prin introducerea fructelor și legumelor orientale : șalota, caisele. La sfârșitul evului mediu, occidentul era din plin aprovizionat
Bucătărie () [Corola-website/Science/297125_a_298454]
-
aceea de semn de numerație, de nume comun desemnând toate cele zece cifre, nu numai pe zero. Acest etimon arab "sifr" stă la originea cuvintelor românești „cifră” și „zero”. La începutul sec. al XIII-lea "sifr" este introdus în latina medievală cu semnificația de „zero” de către italianul Leonardo Pisano Fibonacci, care-l folosește în tratatul său editat în 1202 „Liber abaci”. În transcripția acestuia, "sifr" a generat "zefirum" care a devenit mai târziu "zephirus" (italienii pronunțau "sifr" ca "zephiro", iar cuvântul
Cifră () [Corola-website/Science/297146_a_298475]
-
1202 „Liber abaci”. În transcripția acestuia, "sifr" a generat "zefirum" care a devenit mai târziu "zephirus" (italienii pronunțau "sifr" ca "zephiro", iar cuvântul inventat de Fibonacci este foarte asemănător cu pronunția cuvântului arab). Mai târziu "zephirus" a trecut în italiana medievală unde a fost utilizat - sub această formă și cu semnificația de "zero" - până în sec. al XV-lea. După câteva modificări, acesta a devenit "zefiro", care a dat prin contracție (1491) forma actuală "zero". De fapt, din același "sifr" a derivat
Cifră () [Corola-website/Science/297146_a_298475]
-
economică și socială: în textile 80 de procente dintre ingineri erau evrei, în rândurile medicilor militari evreii reprezentau 51,3 procente din total, în timp ce printre jurnaliști regatului român, evreii reprezentau 70 procente din total.. În lupta de clasă între boierimea medievală și burghezia care se ridica, minoritatea evreiască a fost folosită (în opinia unor cercetători) de către clasa feudală română ca o armă împotriva ascensiunii burgheziei autohtone. În aceeași notă a antisemitismului apărut pe fondul fricțiunilor cu origini economice și al concurenței
Antisemitism () [Corola-website/Science/297144_a_298473]
-
supranumit sau, după canonizarea sa de către Biserica Ortodoxă Română, și Sfânt, a fost domnul Moldovei între anii 1457 și 1504. A fost fiul lui Bogdan al II-lea, domnind timp de 47 de ani, cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române. Ștefan ce Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
sculptate diverse mesaje în scopul informării călătorilor în legătură cu produsele sau serviciile oferite. În perioada anilor 500 î.e.n., în vechea Romă, mesajele erau pictate pe pereți în scopul promovării jocurilor publice, afacerilor locale sau pentru a chema alegătorii la vot. Perioada medievală se caracterizează prin apariția unor noi forme de publicitate, simplă, dar eficientă: folosirea așa-numiților "strigători". Aceștia erau cetățeni, angajați de către comercianți, care lăudau prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
sașii au fost membri ai "Unio Fraterna", cunoscută mai ales (în mod greșit) ca Unio Trium Nationum, încheiată în 16 septembrie 1437 în contextul Răscoalei de la Bobâlna conduse de Antal Nagy Budai. Prin această înțelegere cele patru națiuni (în sensul medieval al termenului) și-au promis sprijin mutual împotriva primejdiilor din afară (expansiunea otomană) și dinăuntru (răscoalele țărănești), fapt care a dus la excluderea tacită a românilor, evreilor, grecilor și armenilor de la viața politică a Transilvaniei. De-a lungul reformei protestante
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
de întărire a pazei hotarelor spre a împiedica fuga țăranilor. Împăratul Iosif al II-lea a încercat să desființeze Unio Trium Nationum la sfîrșitul secolului al XVIII-lea, în efortul său de modernizare a imperiului și de înlăturare a organizării medievale. Deși acțiunile sale nu au avut efectul scontat, la intelectualitatea săsească a apărut conștiința minorității, ponderea numerică plasându-i pe sași într-o poziție de inferioritate față de naționaliștii unguri și români, care începeau să afirme argumentul demografic. Pe durata Revoluției
Sași () [Corola-website/Science/297169_a_298498]
-
Bisericii Prepoziturii din Sibiu. Ansambul mănăstirii se află în stare de ruină, doar o capelă fiind folosită până în prezent de comunitatea evanghelică săsească. Mănăstirea cisterciană Cârța a deținut un rol major atât în istoria politică, economică și culturală a Transilvaniei medievale, cât și în introducerea și diseminarea artei gotice în spațiul intracarpatic. Edificiul religios figurează pe lista monumentelor istorice din 2010, , cu următoarele obiective: Data fondării mănăstirii Cârța (lat.: "monasterium beatae Mariae virginis in Candelis de Kerch") nu este cunoscută cu
Mănăstirea Cârța () [Corola-website/Science/297170_a_298499]
-
Maior” (azi: Roșia Montană). Fortificația romană din punctul “Cetățeaua” de la Abrud este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Alba elaborată de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național din România în anul 2010. Localitatea este atestată documentar din 1215. Din documentele medievale reiese că, începând din 1427, așezarea a devenit „oraș” („civitas”), căpătând totodată unele privilegii, așa încât a reprezentat al doilea centru important al Țării Moților, alături de Câmpeni. În 1491 i s-a acordat statutul de oraș liber. Localitatea era renumită în timpul
Abrud () [Corola-website/Science/297203_a_298532]
-
Lonely Planet a plasat Bulgaria în primele 10 destinații de călătorie pentru 2011. Peste 40% dintre cei 9.000.000 de turiști care vizitează țara anual sunt greci, români și germani. Între principalele destinații turistice se numără capitala Sofia, orașul medieval Veliko Tărnovo, stațiunile de pe litoral Nisipurile de Aur și Sunny Beach, precum și stațiunile montane Bansko, Pamporovo și Boroveț. Bulgaria are unul din cele mai mici bugete științifice din Europa, cu 0,25 din PIB în 2010. Subfinanțarea cronică a sectorului
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
prin școlile de litere de la Preslav, Ohrid și Tărnovo. Alfabetul chirilic, utilizat ca sistem de scriere în multe limbi din Europa de Est și Asia, își are originea la școala literară de la Preslav prin secolul al IX-lea. În toate cazurile, progresul medieval al Bulgarilor în domeniul artelor și literelor a luat sfârșit odată cu cucerirea otomană, când multe opere de artă au fost distruse, iar activitățile artistice s-au reluat abia după renașterea națională din secolul al XIX-lea După eliberare, literatura bulgară
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Nobel pentru Literatură.. Muzica populară bulgărească este de departe cea mai complexă formă de artă tradițională și s-a dezvoltat treptat de-a lungul secolelor ca o combinație de influențe occidentale și orientale. Ea conține tonalități și moduri orientale, ortodoxe medievale și europene occidentale. Muzica are un sunet deosebit și folosește o gamă largă de instrumente tradiționale, cum ar fi gadulka (cobză), gaida (cimpoi), cavalul și toba. Una dintre trăsăturile distinctive este "timpul ritmic extins", care nu are echivalent în restul
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
Sanctuarul Las Nazarenas, punctul de origine pentru Domnul Miracolelor, a căror festivități în luna octombrie constituie cel mai important eveniment religios al orașului. Anumite secțiuni ale pereților rămân și sunt frecventate de turiști. Au fost construite aceste exemple de fortificații medievale spaniole pentru a apăra orașul de atacurile piraților și privați
Lima () [Corola-website/Science/297231_a_298560]
-
bucovineni în provincia Voivodina din Serbia, apoi în Ungaria propriu-zisă, în sate evacuate de șvabi, unde continuă să se autoconsidere secui. Secui trăiesc și în Cristur, Hunedoara. Așa numiții tarcani de pe Crișul Negru ar putea fi un rest de populație medievală. Originea etnică a secuilor este viu disputată de istorici și antropologi. În decursul timpului, diverși cercetători i-au considerat pe secui ca descinzând, pe rând, din maghiari, sciți, huni, gepizi, avari, bulgarii de pe Volga, onoguri, kavari sau din kabardino-balkarii din
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
Halom, Örlec, Jenő, Meggyes, Adorján și Abraham Primele izvoare scrise privitoare la secui datează din anul 1116, când au fost menționați, alături de pecenegi, ca alcătuind avangarda cavaleriei ungare. Ca popor asociat maghiarilor, secuii au fost colonizați în sistemul de "prisăci" medievale de-a lungul graniței nou extinse. Inițial au fost colonizați în Panonia apoi în apropiere de Oradea și în final în Ținutul numit secuiesc. Secuii se aflau în serviciul militar al regilor Ungariei. Astfel, prima mențiune a lor, din anul
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
susțin că populația secuiască se stabilește, în parte de asemeni dincolo de Carpații Orientali, în Moldova, unde supraviețuiește azi sub numele de ceangăi, de confesiune romano-catolică. Un segment important al populației secuiești a fost așezat în părțile răsăritene ale Regatului ungar medieval, pe teritoriul Transilvaniei. Sarcina principală a contingentelor secuiești a constat în consolidarea și apărarea fortificațiilor de graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
graniță (în ) (aproximativ „palisadă”) numite și "prisăci". În consecință, comunitățile secuiești au fost deplasate treptat, concomitent cu avansarea hotarelor statului maghiar spre estul și sud-estul Transilvanei. Uneori, așa numitii "darócok" sau "daróczok" ("draucharii" sau "nyúzók") respectiv "besznákok" o categorie socioprofesionala medievala de afiliație etnică incerta constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau "gyepűőrök") locuind în zonele păduroase dense, au fost recrutați din rândurile acestei populații hibride de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
constând din pădurari și administratori silvici, vânători, șoimari regali și furnizori de piei de animale, colectori de taxe și "prisăcari" (sau "gyepűőrök") locuind în zonele păduroase dense, au fost recrutați din rândurile acestei populații hibride de origine slavo-secuiască-pecenegă. În Transilvania medievală secuii erau unul dintre cele trei ""natio"" (împreună cu nobilimea maghiară, sași și clerul catolic), cu situație privilegiată, diferit de cele ale țăranului român și maghiar. În Fraterna Unio din 1437 (cunoscută sub denumirea "Unio Trio Nationum"), realizată la o adunare
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
secolul al XV-lea s-a constituit ca reprezentanță (administrav neoficială) a celor șapte scaune secuiești așa numita "Universitate a Secuilor" ("Universitas Siculorum septem sedium Siculicalium"), cu sediul la Odorhei. În secolul al XVIII-lea Târgu Mureșul, denumit în latina medievală "Novum Forum Siculorum", "Forumul nou al Secuilor", a început să se profileze drept centru și al secuilor. La aceasta a contribuit acordarea statutului de oraș liber regesc în sec. al XVIII-lea, respectiv instalarea la Târgu Mureș a Tablei Regești
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
uiguri din fostul Turkistan, astăzi parte a Chinei. De altfel Ferenc Csaba, unul dintre lideri explică încheierea acestei alianțe subliniind "relațiile istorice de rudenie între maghiari și uiguri". Turca vorbită probabil până în sec. XI de părți de populație a Ungariei medievale incipiente (în baza unor indicatori lingvistici, idiomul era apropiat de dialectele ciuvaș și bașkir ale turcei) a dispărut foarte timpuriu, impunându-se limba uralică (ugrică) maghiara. Înrudirea dintre secui și uiguri este tot atât de mică/mare cum e și cu celelalte
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
dintre ele în anii 1550. Există și o serie de biserici rupestre, între care grota de la , un altar al Nașterii Maicii Domnului, unde, conform legendei, Sfântul Luca a pictat o imagine a . Acesta este loc de pelerinaj încă din vremurile medievale. Actele Sinodului de la Calcedon consemnează că în 451 e.n. un anume Acachie era episcop de Malta ("Melitenus Episcopus"). De asemenea, este cunoscut faptul că în 501 e.n., un anume Constantinus, "Episcopus Melitenensis", a fost prezent la al Cincilea Sinod Ecumenic
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
a putea combina calitățile artistice necesare cu capacitatea de a în mod eficient. Literatura malteză este atestată de circa 200 de ani. Cu toate acestea, o baladă de dragoste recent descoperită sugerează o activitate literară în limba locală din perioada medievală. Malta a urmat tradiția literară romantică, culminând cu lucrările lui , poetul național al Maltei. Ulterior, scriitori ca și Karmenu Vassallo au încercat să se îndepărteze de rigiditatea temelor și versificației formale. Abia spre sfârșitul anilor 1960, literatura malteză a trecut
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]