11,487 matches
-
feciorii de curte, argații sau robii țigani ce aparțineau mănăstirilor. În categoria celor dintâi se disting arendașii autohtoni, proveniți mai ales din rândul micilor boieri care și-au cumpărat rangul, dovedindu-se a fi deosebit de întreprinzători și pricepuți în administratea moșiilor, dar și reprezentanți ai vechii boierimi,interesați să-și sporească veniturile, așa cum au fost spătarul Ioan Neculce<footnote Ibidem, Documente, p.82 bis, d.1.f.1r; d.627, doc.20. footnote> logofătul Constantin Catargiu<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 2003
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
2003, p.141. footnote>. Exodul evreilor în Principate, dar mai cu seamă în Moldova, a avut, pe de o parte, un rol pozitiv, prin înființarea de noi târguri și popularea celor vechi, precum și exploatarea și punerea în valoare a produselor moșiilor printr-un comerț organizat și uniform<footnote Gheorghe Platon, “Problema evreiască”, p.192. footnote>, iar pe de alta, prezența masivă a populației evreiești mai ales în sate, agrava starea social- economică, precară, deja, a lăcuitorilor săteni, care erau lipsiți de
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
la Belcești 4 evrei orândari și câte unul la Ulmi și Poleni<footnote Ibidem,d.../1838, f.124v-125r, 125v-126r, 126v-127r. footnote>, iar în 1851 erau alți 6 evrei din Hârlău care țineau orânzile la crâșmele din Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Belcești sau de la odăile moșiei și unul la Ulmi<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887, f.38v-39r, 184v-185r, 189v-190r. footnote>. Un alt evreu, Hereșcu Beiliș, din Iași, era negustor de vite și avea, la 1851, o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.37v-38r. footnote>. Este interesant de observat că în anul 1844, în cea mai mare parte a satelor din Moldova, crâșmele erau arendate de negustorii evrei și într-un număr incomparabil mai mic de către negustorii autohtoni, iar
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
de transport, debușeul de vite din zonă prezenta un deosebit interes pentru negustorii străini și autohtoni, care obțineau mari venituri prin exportul vitelor îndeosebi în Imperiul habsburgic. Între negustorii străini, armenii erau cei mai activi; la 1831 erau menționați pe moșia Belcești, Ion Hranos, Petre Șufaru zis Pișta Lazăr, și Vartan Sorocan, care, prin condiția juridică de sudiți (supuși străini, n.ns.), beneficiau de protecția statului austriac<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, 203. Tr.885, d 207/1831, f.18v-19r; Ibidem, d
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
număr însemnat de văcari, pristavi de vite și haidăi. Un alt negustor străin, supus austriac, probabil, tot armean, numit Iozin sin Luca Marii, cunoscut și sub numele de Ioji Țăranul, era implicat, în anul 1834, într-un litigiu cu arendașul moșiei Belcești, aga Manolachi Radu, căruia îi oferea drept garanție vitele sale din odaia Vîrlanul, pentru un împrumut de 1140 de galbeni<footnote Ibidem, Divanul de Apel al Țării de Sus, d. 4/1834, passim. footnote>. Pentru a avea o imagine
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
că la 1851 activau la Belcești alți doi negustori armeni, supuși austrieci, originari din Georgia<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, Tr.1768, op II, 2018/887, 189v-190r. footnote>, precum și un autohton, Ion Nedelcu din Târgu Frumos, care avea o odaie pe moșia Belcești<footnote Ibidem, f.36v-37r, Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1779, op. 2020, d.30403, 151r- 151v, 177r-177v, 203r-203v, 236r, 252r. footnote> Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
36v-37r, Ibidem, Ministerul de Interne, Tr.1779, op. 2020, d.30403, 151r- 151v, 177r-177v, 203r-203v, 236r, 252r. footnote> Noua lume a satelor îi includea și pe vornici,ca reprezentanți ai autorității locale, ridicați dintre fruntașii comunității, dar și pe vătafii moșiilor, care erau administratori și oameni de încredere ai arendașilor, unii din ei provenind din alte așezări, așa cum erau Sava Carp din Găneși<footnote Ibidem, Vistieria Moldovei, d.95/1831, f.262v. footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
262v. footnote>, Parfeni Ion din Târgu Frumos<footnote Ibidem, f.268r. footnote> sau Ion Munteanu din Tupilați<footnote Ibidem, Tr.1768, op.II, 2018/887, f.76v. footnote>. Între etnicii străini, recensământul populației Moldovei din 1774, menționa 7 țigani pe moșia Ulmi, care, fără îndoilă, erau robi ai mănăstirii Frumoasa. Între aceștia, Anton era „jiude”, care , desigur, își exercita autoritatea asupra celorlalți 6 membri ai comunității , Ion era văcar, iar Toader, herghelegiu<footnote Recensământul..., ed.P.G.Dmitriev, VII, I Chișinău, 1975, p.
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
numai rău, și prost, și leneș! Ilie Rogojinaru sfârși, gâfâind de convingere. Își șterse chelia sfătoasă cu o batistă mare tărcată și își smuci mustața groasă, pleoștită, din care câteva fire i se încurcaseră, supărîndu-l, în colțurile gurii. Era arendașul moșiei Olena-Dolj. Slăninos și burtos, cu gât de taur și capul rotund, avea niște ochi căprui săltăreți și o figură jovială, parcă pornită mereu numai spre bucurii. Se uită la tovarășii de compartiment, văzu că nu i-a convins și continuă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
patetic al arendașului. ― Fugi, nu mă nebuni!... D-apoi bine, boierule, eu cunosc pe conu Miron de când eram copil, aș putea zice, măcar că trebuie să fim cam de aceeași vîrstă! Că doar acum vreo douăzeci și cinci de ani am ținut o moșie numai la câteva poște de proprietatea dumneavoastră de la Amara. Ce mai face conu Miron? Bine, voinic, sănătos?... Strașnic om, ce să vă spun! adăugă cu mândrie, întorcîndu-se brusc spre căpitanul de jandarmi și Modreanu. Știți, boier sadea, nu d-ăștia
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu clopoței de alamă, turci cu acadele... În vreme ce trăsura alerga pe cuburile de granit, Grigore Iuga, ca totdeauna când sosea de la țară în București, privea furnicarul de oameni de pe străzile zgomotoase cu un simțământ de sfială. După viața molcomă de la moșie, forfoteala aceasta îl obosea și-l întrista, cel puțin în primele momente, până se reobișnuia cu ea. Pe bulevardul Colței, aproape de întretăierea cu strada Argintari, unul din caii trăsurii alunecă și căzu. Birjarul se repezi întîi cu sudălmi, apoi cu
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
să nu mai vie deloc la dejun și cum diseară va mânca la Enache. Pozna cu răsturnarea cafelei și prăpădirea feței de masă fu repede iertată și uitată. Gavrilaș fusese câțiva ani un fel de ajutor de administrator la o moșie de prin Vlașca, unde a făcut și ceva gologani, încît avea mare respect de moșii și moșieri, singurele instituții solide din România, împotriva restului nutrind eterne nemulțumiri, deoarece, în trei ani, de când intrase în poliție, n-a izbutit să dobândească
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cu răsturnarea cafelei și prăpădirea feței de masă fu repede iertată și uitată. Gavrilaș fusese câțiva ani un fel de ajutor de administrator la o moșie de prin Vlașca, unde a făcut și ceva gologani, încît avea mare respect de moșii și moșieri, singurele instituții solide din România, împotriva restului nutrind eterne nemulțumiri, deoarece, în trei ani, de când intrase în poliție, n-a izbutit să dobândească nici o avansare, deși ar fi meritat cu vârf și îndesat, fiind un funcționar conștiincios și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
n-a izbutit să dobândească nici o avansare, deși ar fi meritat cu vârf și îndesat, fiind un funcționar conștiincios și cu mai multă carte decât alții, dar fără proptele la cei sfinți. ― Dacă ai putea să te înfigi administrator la moșia lui măcar vreun an, doi, știu că ți-ar pune Dumnezeu mîna-n cap și te-ai face om! observă Gavrilaș, mai târziu, gânditor și cu o privire de admirație invidioasă spre Titu, care înfuleca zdravăn din tocana ardelenească păstrată caldă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
îl balonează și nu se putea reține oricât medicii îl preveniseră că e predispus la obezitate. Îl pasiona politica. Fusese deputat când i-a fost partidul la putere, devenind șef de organizație la Ialomița, unde avea, dobândită mai recent, o moșie de vreo șase sute de pogoane. Clientela puțină, dar solidă, îi asigura venituri considerabile, care îi dădeau faima de mare avocat, pe când de fapt el nu pleda decât prea arareori și privea chiar cu puțin dispreț pe confrații de bară, pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Sunt sigur, de altfel, că, de-ar fi nevoie de sacrificii, conu Miron și cu tine ați fi cei dintâi să faceți gestul... ― Ba te înșeli grozav, dragul meu! protestă Grigore. Tata n-ar consimți niciodată să se despartă de moșia de care-l leagă un trecut de greutăți și de mândrie. Pentru el pământul înseamnă viața însăși, ca și pentru țăran, știi prea bine, că ai fost pe la noi și cunoști situația. Dar nici eu, cu toate că nu mă simt atât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
crezi tu că tocmai cele câteva biete sute de pogoane ale mele au să rezolve problema? Și totuși, iacă, declar aici solemn, deși sunt om sărac, că într-un caz de nevoie, eu pun la dispoziția țării peticul meu de moșie, fără să crîcnesc! Ești mulțumit? Am fost clar? ― Evident, cum să n-o oferi și statului, dacă ai putut s-o arendezi îndată ce ai luat-o? făcu Iuga apăsat, fără a-și ascunde disprețul. Jignit și scandalizat că s-a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
las de meseria mea pe care, de, o cunosc nițeluș, ca să mă apuc de agricultură? ― Îți cer, dacă vrei să ai pămînt! Cine are pământ să-l muncească și să-l iubească, ori să renunțe! Tu, dragul meu, ai luat moșia ta de sub nasul sătenilor care umblau s-o cumpere și s-o împartă între ei. Te-ai dus, i-ai înlăturat și a treia zi ți-ai trimis arendașul să stoarcă bani din ea pentru tine și pentru el. Pe
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
stoarcă bani din ea pentru tine și pentru el. Pe de o parte împiedicați pe țăran să cumpere pământ când se oferă prilejul, iar pe de altă parte mă îndemnați pe mine, care asud alături de țărani, să mă despart de moșie, s-o arunc, uite așa, ca pe un dinte stricat! ― Ei, dragă Grigoriță, observă avocatul mai moale, sunt prea puțini proprietari ca voi. Marea, imensa majoritate a pierdut de mult contactul cu pământul. O măsură generală nu se poate lua
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
puțini proprietari ca voi. Marea, imensa majoritate a pierdut de mult contactul cu pământul. O măsură generală nu se poate lua după cei puțini, ci după ceilalți. ― De ce n-ai lua întîi măsuri față de cei ce s-au înstrăinat de moșiile lor? De ce vă gândiți numaidecât să distrugeți o clasă socială, poate cea mai loială, cea care reprezintă bogăția de bază a țării? A, firește, n-au rămas mulți proprietari la datorie. A început să le vie unora greu să stea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a luat arendașul, care stoarce arenda pentru boier și alta, mai bună, pentru el însuși. Atunci evident că țăranul geme, și se zvârcolește, și amenință, când în surdină, când fățiș. În vreme ce eu, proprietar, muncind și economisind, de-abia scot din moșia mea cât să pot trăi onorabil, arendașul, vecinul meu, plătește zeci de mii de galbeni proprietarului și își umple și el desagii. De unde diferența? Din buzunarul arendașului sau din mizeria țăranului?... N-am dreptate, nene Costică? sfârși Grigore, adresîndu-se deodată
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Țăranul nu lucrează nici mai mult, nici mai ieftin la arendaș ca la boier, ba mai degrabă dimpotrivă. Iau martori chiar pe domnul Iuga să vă spuie cinstit dacă învoielile la arendașii vecini cu Amara sunt mai grele ca pe moșiile dumnealor. Arendașul însă, împins de nevoi, a făcut economii la cheltuieli, a cultivat mai intens pământul, a pus în circulație terenuri care înainte erau pârloage, a introdus mașini, în sfârșit, a ridicat nivelul exploatării agricole. Toate astea nu valorează nimica
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
dacă nu apăreau arendașii între proprietari și țărani, azi n-am mai avea o chestie țărănească în Romînia! Nașterea arendașilor a împiedicat trecerea pământului în mâinile țăranilor, cum ar fi fost natural și sănătos. Proprietarul care s-a săturat de moșie ar fi vîndut-o sătenilor dacă nu se îmbulzea arendașul, oferindu-i un venit mare și sigur, fără nici o muncă și bătaie de cap pentru dînsul! ― Asta se poate, admise Rogojinaru cu un surâs candid. Se prea poate. Nu zic ba
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nu s-a putut amortiza nici jumătate în cei trei ani trecuți de atunci. Pe Nadina a descoperit-o Miron Iuga pe când Grigore era la Berlin. Tatăl ei, Tudor Ionescu, cumpărase mai demult de la Teofil, fratele lui Miron, cele două moșii, Babaroaga și Lespezi, vecine cu Amara. Noul proprietar a venit, foarte prietenos, îndată ce a iscălit actele, și a cerut lui Miron povețe asupra mijloacelor de exploatare cât mai bună a pământurilor. A fost un simplu pretext de cunoștință: nu-i
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]