10,170 matches
-
ce a caracterizat Renașterea nu a produs nicio schimbare în modul de viață sau de reprezentare a lumii. Referindu-ne, însă, la numărul restrâns al personalităților în diferite domenii de creație, putem spune astăzi că noile orizonturi spirituale și liberalizarea moralei au creat un anumit tip de "Om al Renașterii" (""Homo universalis renascentista""), caracterizat prin înțelegere ascuțită, deschisă oricărei idei, simț deosebit al frumosului, dorință de afirmare și renume, individualism cu posibilități de dezvoltare multilaterală, adversar al dogmelor și ideilor preconcepute
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
lucrarea "Harmonik" de teorie a muzicii, bazată sistemul pitagoreic al numerelor. În optică ("Optik") descrie unele proprietăți ale luminii, în special reflexia, refracția și explicația culorilor. Lucrarea de filozofie "Peri kriteriou kai gemonikou" (, ) este un amestec al concepțiilor neoplatoniciene cu morala stoică. Cercetări recente au arătat că multe din datele furnizate de Ptolemeu erau fie fictive, fie falsificate în așa fel încât să corespundă concluziilor sale, fapt remarcat deja de Jean Delambre în 1817 și confirmat întru totul în 1985 de
Ptolemeu () [Corola-website/Science/298397_a_299726]
-
Patriae ("„Părintele Patriei”"). A fost numit dictator pentru a treia oară și apoi nominalizat pentru nouă termene consecutive de un an ca dictator, făcându-l dictator efectiv pentru zece ani. De asemenea, a primit și autoritate cenzorială ca prefect al moralei ("praefectus morum") timp de trei ani. La începutul anului 44 î.Hr., onorurile cerute de Cezar au continuat și prăpastia dintre el și aristrocrații adepți ai democrației s-a adâncit. Fusese numit "Dictator Perpetuus", devenind astfel dictator pentru întreaga sa viață
Iulius Cezar () [Corola-website/Science/298363_a_299692]
-
aparține genului epic, de obicei în versuri, în care autorul, personificând animalele, plantele, fenomenele naturii și lucrurile, satirizează anumite năravuri, deprinderi, mentalități sau greșeli cu scopul de a le îndrepta. Ea are următoarea structură: povestirea propriu-zisă (istorioara cu tâlc) și morala (învățătura). Figura de stil folosită de obicei este personificarea.Fabula are 2 caractere: caracter satiric și caracter moralizator. Fabula era deja practicată în Mesopotamia cu 2000 de ani înaintea erei noastre. Tablete provenind din bibliotecile școlare ale epocii expun pe
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
ar trebui să-și ia zborul“). Multe din aceste texte arată o evidentă afinitate spre proverbe și au o construcție antitetică („Nu vorbești despre ceea ce găsești; dar despre ce ai pierdut zici la toată lumea.“). Totuși, acestea nu au niciodată o morală explicită. Prima fabulă cunoscută este „Privighetoarea și eretele“, pe care o povestește Hesiod, în jurul secolului VIII î.Hr., în „Munci și zile“. Este vorba de o biată privighetoare prinsă în ghearele unui erete (sau șoim) care, în plus, îi face morală
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
multe nu sunt atestate în nici o altă parte și sunt foarte bine construite. Fabula va continua să se transmită pe parcursul întregului Evului Mediu prin intermediul autorilor de colecții ce semănau a pseudonime: Romulus, Syntipas, pseudo-Dosithea. Dar calitatea literară este sacrificată în numele moralei. Tematica fabulei se va diversifica în mod considerabil datorită colecției Roman de Renart, ce adună povestiri scrise de clerici anonimi din secolul XII. În aceste istorisiri inspirate din Ysengrinus, operă latină a poetului famand Nivard, lupta vulpii împotriva lupului servește
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
căzut într-o justă uitare. Un singure nume a supraviețuit în mod durabil alături de cel al lui La Fontaine, și acesta este Jean-Pierre Claris, cavaler de Florian (1755-1794). Culegerea sa numără 100 de fabule. Acestea sunt orientate fie către o morală politică, fie către o morală particulară. Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
Un singure nume a supraviețuit în mod durabil alături de cel al lui La Fontaine, și acesta este Jean-Pierre Claris, cavaler de Florian (1755-1794). Culegerea sa numără 100 de fabule. Acestea sunt orientate fie către o morală politică, fie către o morală particulară. Acesta se inspiră uneori din englezul John Gay sau din spaniolul Iriarte. În secolul al XIX-lea, fabula nu va mai fi practicată. Totuși, în Rusia Ivan Andreievici Krilov are un talent înnăscut în scrierea acestui fel de povestire
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
să transmită unele învățăminte. Așa se explică faptul că fabula conține și o a doua parte, mult mai redusă decât cea narativă, numită morală, care este așezată, de obicei, la sfârșit și conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea se desprinde cu ușurință din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
conține o concluzie formulată concis și clar. Uneori, morala poate lipsi din fabulă, dar în această situație, ea se desprinde cu ușurință din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a întregului discurs, iar narațiunea este veșmântul care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de claritatea firului epic, de măiestria cu care autorul știe să întruchipeze prin
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
din narațiune. Cele două părți ale fabulei - narațiunea alegorică și morală - se află într-o strânsă legătură, căci morala, pe care se pune accentul, este o concluzie a întregului discurs, iar narațiunea este veșmântul care o pune în relief. Claritatea moralei depinde, în foarte mare măsură, de claritatea firului epic, de măiestria cu care autorul știe să întruchipeze prin personajele sale anumite tipuri umane. Animalele, păsările, plantele, obiectele din fabulă (într-un cuvânt - personajele fabulei) reprezintă o anumită trăsătură de caracter
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
două personaje se va răsturna. Această schemă a fost definită de C. Vandendorpe drept „o dublă inversare” (Să învățăm să citim fabulele, Montréal, 1989). Această schemă, care se întâlnește în zeci de fabule, blochează situația de comprehensiune și eliberează o morală extrem de clară. Hegel spunea că fabula „este ca o enigmă care va fi întotdeauna acompaniată de soluția sa”. (Estetica, II). Colecție de fabule
Fabulă () [Corola-website/Science/297137_a_298466]
-
din exil, a fost preceptorul lui Nero. Acesta, devenind împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nici o tresărire. Din voluminoasa sa operă este de reținut morala sa apropiată de cea a stoicilor, dezvoltată în "Questiones naturales". Se opune lui Cicero, pentru care viața socială și datoria de cetățean se aflau pe primul loc. Înțelepciunea consta în a-și cultiva voința de a-și găsi fericirea în
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
culturii chineze, în special prin mișcări politice, cum ar fi Revoluția Culturală din anii 1960, care a distrus multe aspecte tradiționale ale culturii, și au denunțat aceste politici drept „regresive și dăunătore” sau „vestigii ale feudalismului”. Multe aspecte importante ale moralei și culturii chineze, precum confucianismul, arta, literatura și artele spectacolului, cum ar fi Opera Beijing, au fost modificate pentru a se conforma cu politicile guvernamentale și de propagandă ale timpului. Accesul la mass-media străină este încă restricționat, permițându-se proiectarea
Republica Populară Chineză () [Corola-website/Science/298086_a_299415]
-
activitate de traducere. Pe lângă traduceri ale Bibliei ebraice (Tanah) s-a tradus codexul juridic iudaic Șulhan Aruh (Shulkhan Arukh) (care deja în originalul ebraic conținea câțiva termeni împrumutați din ladino sau din castiliana contemporană)., de asemenea scrieri didactice și de morală ca de pildă Shevet Musar שבט מוסר. Creația cea mai importantă în limba ladino este cartea cu caracter enciclopedic "Me'am lo'ez" "מעם לועז"- (titlul în ebraică - însemnând aproximativ "De la alții adunate") a rabinului Yakov Kuli (Yaakov Kuli) din
Limba ladino () [Corola-website/Science/298193_a_299522]
-
față de creștinism. Din această perioadă datează primele sale romane: "Un idealist", "Tânăra Danemarcă" și "Antigonas" (a cărui acțiune se desfășoară în Grecia secolului al II-lea). Totodată, sub înrâurirea teoriilor darwiniene, își afirmă opiniile deterministe în teza sa "Ereditatea și morala". La întoarcerea dintr-o lungă călătorie în Germania, Grecia și Rusia, moment care marchează ruptura sa cu Brandes, se orientează spre un idealism de inspirație germană. Dramele sale poetice, dintre care și "Brynhild", poartă amprenta influenței lui Schiller, iar, în ceea ce privește
Karl Gjellerup () [Corola-website/Science/298207_a_299536]
-
gîndit să procedeze și el la fel. Numai că situația se schimbase. Suveranul și-a zis de astă data: “trăim vremuri grele, războiul bate la ușă, iscusința acestui aspirant mi-ar aduce numai pagubă, așa că să i se taie capul!” Morala întîmplării este concentrată în cîteva cuvinte: nu există în această lume un principiu de acțiune care să fie valabil în toate împrejurările. Activitatea umană trebuie să țină cont de “jocul” circumstanțelor. De aici accentul pus pe fler, mai degrabă decît
Taoism () [Corola-website/Science/298214_a_299543]
-
Vechiul Testament nu face nici el excepție, Decalogul, ca și întregul cod de practici enunțate în Levitic, fiind și ele atribuite zeului Iahve. Allan Dershowitz a afirmat „Citit literal, Decalogul conține 19 porunci și interdicții diferite.” Istoricii apreciază că aspectele de morală civică conținute de Cele zece porunci iudaice au fost preluate de evrei în perioada dinaintea Exodului de la mai vechea religie a Egiptului. Astfel, „Papirusul lui Ani” redă în capitolul 125 o serie de condiții pe care cel mort trebuie să
Cele zece porunci () [Corola-website/Science/296770_a_298099]
-
Take Ionescu, Alexandru Marghiloman și Neculae Filipescu.<br>Pentru această șefie ei s-au zbătut, au repudiat idealuri, au jertfit convingeri, au nesocotit prietenii, au răbdat umilinți, au consimțit la întovărășiri nefirești, au făcut compromisiuni cu demnitatea și tranzacții cu morala. Au născocit, într-un cuvânt, tot ceea ce un scop atât de stăpânitor poate îndemna un suflet omenesc să întreprindă întru atingerea lui." Răscoale din 1907 au avut un impact major asupra tuturor segmentelor societății românești, inclusiv în planul vieții politice
Take Ionescu () [Corola-website/Science/297438_a_298767]
-
Pornind de la premisa voinței de putere, Nietzsche dezvoltă o psihologie abisală, care pune pe prim plan lupta sau asocierea instinctelor, a impulsurilor și afectelor, conștiința nefiind decât perceperea tardivă a efectelor acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție între morala "celor slabi" și cea a celor "puternici". Astfel, în concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare sunt de fapt valori prin care omul se neagă pe el însuși pentru a-și da aparența unei frumuseți morale și a se convinge
Friedrich Nietzsche () [Corola-website/Science/297518_a_298847]
-
Schwitters (Germania). Asociind unor elemente ale futurismului italian, cubismului francez și expresionismului german, un negativism declarat, dadaismul cultivă arbitrariul total, neprevăzutul, abolirea formelor constituite, provocând dezordinea și stupoarea, și prin organizarea unor spectacole de scandal îndreptate împotriva artei, gustului estetic, moralei tradiționale, programatic puse sub semnul întrebării. În manifestul acestei mișcări, „Dada”, se vorbește despre o căutare a unei extreme limite a divorțului dintre gândire și expresie, contrazice totul, neagă totul, ridicând nihilismul și mistificarea la rangul de principii supreme: abolirea
Dadaism () [Corola-website/Science/297542_a_298871]
-
argumentelor care apar în limbajul natural. Bertrand Russell (1872-1970) Succesiunea lucrărilor de logică matematică ale acestui logician este următoarea: 1903, Londra ,Principles of mathematics, - ,Principiile matematicilor,- 1906, Paris ,Les paradoxes de la logique, - ,Paradoxurile logicii,) în Revue de Métaphysique et de Morale, 1908, ,Mathematical logic as based on the theory of types,-,Logica matematică bazată pe teroria tipurilor în ,American Journal of Mathematics, 1910-1913, Cambridge, ,Principia Mathematica, -,Principiile Matematice,- în colaborare cu A.N. Whitehead 1919, Londra, ,Introduction to mathematical philosophy, -,Introducere
Logică () [Corola-website/Science/297515_a_298844]
-
nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al său”). Potrivit opiniei lui Celsus, "„jus est ars boni et aequi”" ("dreptul este arta binelui și a echității"). Aceste trei definiții reflectă confuzia dintre drept, pe de o parte, și morală și religie pe de altă parte. Inițial, ca și egiptenii, babilonienii sau indienii, romanii nu au făcut o distincție clară între normele juridice, religioase și morale. Definiția dată în Institutele lui Justinian combină elementul religios cu cel uman, legat de
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
pe de altă parte. Inițial, ca și egiptenii, babilonienii sau indienii, romanii nu au făcut o distincție clară între normele juridice, religioase și morale. Definiția dată în Institutele lui Justinian combină elementul religios cu cel uman, legat de drept și morală, iar Ulpian aduce în discuție două principii morale (a trăi în mod onest și a nu vătăma pe nimeni) și unul de drept (a da fiecăruia ce i se cuvine). În definiția dată de Celsus, cuvântul echitate are dublu sens
Drept roman () [Corola-website/Science/296707_a_298036]
-
Suntem animați de dorința de a-i vedea pe catolici și pe protestanți regăsindu-se unii pe alții în acest ceas de cumpănă pentru poporul nostru.". O parte însemnată din clerul romano-catolic s-a opus nazismului din cauza incompatibilității lui cu morala creștină dar și din cauză că ascensiunea mișcării naziste a lui Hitler eroda popularitatea partidului catolic (Zentrum la nivel federal și BVP în Bavaria), fapt care se repercuta, firește, asupra rezultatelor electorale ale partidelor catolice.. Catolicii germani au fost în general vehicule
Nazism () [Corola-website/Science/296739_a_298068]