KorAP: Find »[drukola/base=problematică & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...400 401 402 ...423 >

10,558 matches

Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671

atenția actorilor internaționali. Cum s-a făcut transferul de politici În cazul romilor din România? Ar trebui să luăm În considerare cel puțin doi factori. 3.2.1. Schimbarea cadrului instituțional din România Acest fapt a permis o abordare a problematicii rome de la o formulare a problemelor Într-un mod generalist (În contextul minorităților naționale) la una specifică, prin care au fost elaborate politici publice direct adresate minorității rome. Odată cu prăbușirea regimului comunist, problemele romilor au ieșit la suprafață. Elitele din

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
lire sterline fiecare. Problema care trebuie analizată În relație cu costurile dotării Armatei Române cu două fregate este dacă acestea corespund necesităților actuale de apărare ale României și dacă pot fi, În modul acesta, justificate. Pentru a putea evalua această problematică, este necesar, În opinia noastră, să răspundem la următoarea Întrebare: ce sunt aceste fregate și la ce au servit ele În trecut? Prin urmare, coordonatele fregatelor multirol de tipul 22 Batch II „HMS Coventry” și „HMS Londra”, rebotezate de autoritățile

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
am văzut În paragrafele anterioare, referitoare la exemplul aparatelor MIG-21 Lancer, pentru ca politica de apărare a unui stat să fie una optimă, este necesar ca aceasta să țină cont de concluziile politicii de securitate. Prin urmare, pentru a putea evalua problematica Înlocuirii flotei de avioane de luptă, trebuie stabilit mai Întâi care sunt alternativele vehiculate la MIG-21 Lancer 1 și, de asemenea, ce reprezintă ele pentru politica de securitate. Printre avioanele de luptă identificate În spațiul public românesc, ca posibili Înlocuitori

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
acest aspect și dată fiind calitatea României de membră Într-o comunitate de securitate ce oferă garanții complete de securitate, modificarea balanței de putere nu este necesară, ba mai mult, ea poate fi chiar contraproductivă 3. Ca o concluzie la problematica modernizării flotei de avioane de luptă ale României, trebuie precizat că raționamentul pe care Îl impun cele două cerințe strategice formulate anterior vizează următoarele Întrebări: are România În mod real nevoie de avioane de luptă multirol? Dacă da, atunci care

[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

mediului și altele de mare interes social și juridic)14. După Revoluția din decembrie 1989, în România, se înnoiește și extinde opera de fundamentare științifică a elaborării dreptului. În cursurile de teorie generală a dreptului sau Introducere în studiul dreptului, problematicii de profil i se acordă atenția cuvenită. Astfel cum remarcă Profesorul Nicolae Popa15, în literatura de Teorie generală a dreptului, se constată că, în condițiile amplificării îndatoririlor organelor cu atribuții normative, ale sporirii capacităților de a recepționa comandamentele sociale și

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
generală a dreptului a fost concepută ca știință de sinteză care generalizează rezultatele științelor juridice de ramură, la care se adaugă rezultatele științelor auxiliare. În spiritul continuității și al interdisciplinarității, teoria generală a dreptului se impune a colabora și în ceea ce privește problematica elaborării dreptului cu științele juridice nou create, astfel cum este legistica formală. Încheind prima parte a studiului de față, ne alăturam opiniei 23, potrivit căreia una dintre funcțiile legisticii formale este, incontestabil, aceea de a oferi soluții pentru armonizarea legislației

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
la prise en considération des propres intérêts nationaux. 1. Dreptul constituțional și dreptul internațional public sunt două discipline apropiate, între ele existând strânse conexiuni, interferențe; ele acționează în unele cazuri asupra unui obiect apropiat de reglementare. Este suficient să amintim problematica drepturilor omului, materia dreptului diplomatic și consular, dreptul tratatelor, ca și multe numeroase altele. Prin dreptul constituțional se asigură, practic, mecanismul de traducere în viață a angajamentelor internaționale ale statelor, în timp ce regulile dreptului internațional comandamentele sale de bază, apar în

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
implică acceptarea acestei noi ramuri nu sunt încă pe deplin lămurite. În mod tradițional, în manualele de drept internațional public, aspectele legate de drepturile omului erau examinate în capitolul referitor la populație. Acoperă în întregime dreptul internațional al drepturilor omului problematica populației în dreptul internațional public? Care este, pe de altă parte, relația cu dreptul internațional umanitar? Adepții tezei "integrationiste" consideră că există un singur drept internațional al drepturilor omului, în cadrul căruia dreptul umanitar ar reprezenta un subsistem, adică ansamblul de norme

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
planul realității se afla omul și societatea, care pot fi, desigur, studiate și în filosofie, și în sociologie, și în alte științe. În momentul în care însă raporturile dintre individ și societate sunt fixate printr-o grilă de tip juridic, problematica respectivă denumirea însăși ne-o arată intră sub incidența științelor juridice. Mai mult, abordarea teoretică a unui segment al dreptului internațional dreptul internațional al drepturilor omului se înscrie în știința dreptului internațional, neexistând științe particulare pentru fiecare ramură a sa

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
internaționale privind drepturile omului, ca obligații specifice asumate de statele părți. La baza Convenției, stau următoarele: ● În primul rând, Convenția tratează o serie de probleme de principiu, care reprezintă o sinteză a altor documente privind drepturile omului, cu orientarea specifică problematicii minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
baza Convenției, stau următoarele: ● În primul rând, Convenția tratează o serie de probleme de principiu, care reprezintă o sinteză a altor documente privind drepturile omului, cu orientarea specifică problematicii minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
minorităților. Rețin atenția în special următoarele clauze de acest gen: ● Plasarea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități și a identității minorităților, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului și în contextul cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care comportă și obligații, dar și posibilitatea unor restricții stabilite prin lege și, în al doilea rând, că nici un stat nu poate susține că problematica minorităților ar fi una exclusiv

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
cooperării internaționale; aceasta înseamnă că problematica nu poate fi ruptă de cadrul general al drepturilor omului, care comportă și obligații, dar și posibilitatea unor restricții stabilite prin lege și, în al doilea rând, că nici un stat nu poate susține că problematica minorităților ar fi una exclusiv internă față de care alte state sau organismele internaționale nu ar fi îndreptățite să ia poziție; Aceste principii trebuie aplicate cu bună credință, în spirit de înțelegere și toleranță și în conformitate cu principiile bunei vecinătăți, ale relațiilor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
că drepturile și libertățile respective intră sub imperiul cooperării internaționale, ca parte integrantă a protecției internaționale a drepturilor omului. Însăși încheierea Convenției cadru și stabilirea mecanismului de supraveghere a aplicării Convenției de către Comitetul de miniștri al Consiliului Europei înseamnă includerea problematicii drepturilor persoanelor care fac parte din minorități în sfera cooperării dintre statele membre. Aceasta se realizează în cadrul Consiliului Europei, dar și în plan bilateral. În acest sens, Convenția prevede că statele părți se vor strădui să încheie, acolo unde este

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
alte state, mai ales cu cele vecine, pentru a asigura protecția persoanelor care fac parte din minorități (se înțelege, în ceea ce privește drepturile și libertățile prevăzute) și vor lua măsuri pentru a încuraja cooperarea transfrontalieră, acolo unde acest lucru este relevant pentru problematica minorităților. În preambulul Convenției se afirmă că realizarea unei Europe tolerante și prospere nu depinde numai de cooperarea intre state, ci necesită și cooperarea transfrontalieră între autoritățile locale și regionale, fără a se aduce atingere constituției și integrității teritoriale a

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
să răspundă numai parțial situației de pe continent. Activitatea timidă și rezervată a Comitetului consultativ, care, desigur, corespunde mandatului pe care dorește să i-l dea Consiliul de Miniștri, este însă de natură să limiteze capacitatea Consiliului Europei de a trata problematica drepturilor omului în ansamblul ei și la nivelul întregului continent. Se apreciază că un punct de vedere mai ferm al Comitetului consultativ cu privire la ceea ce reprezintă o minoritate în diferite state membre ar întări eficiența aplicării Convenției-cadru . Evoluțiile care au avut

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
falsi. Sarcina probei va reveni, după caz, vânzătorului sau cumpărătorului care alegă aplicarea Convenției, ori chiar ambilor mai exact oricăruia dintre ei pentru a justifica în fața instanței o clauză de electio iuris în virtutea art.7. §5. Materii excluse 170. Deși problematica art.5 este plasată, corect în opinia noastră, la finele Cap.I câmpul de aplicare al Convenției, doctrina autorizată 37 o încadrează în domeniul legii contractului stabilită conform Convenției; desigur, în plan practic nu prezintă mare interes încadrarea acestei chestiuni

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
ﬁind în continuă expansiune, adaptare sau modiﬁcare, noile realități europene impunând noi soluții legislative. Până la 1 ianuarie 2007, legislația română încorporase circa 14.500 de acte normative comunitare, publicate în aproximativ 97.000 pagini de Jurnal Oﬁcial al Uniunii Europene. Problematica transpunerii acquis-ului comunitar în dreptul național al statelor membre ale Uniunii Europene a fost, este și va rămâne și în perspectivă, o problemă de certă actualitate. Începând cu data aderării, România are obligația de a aplica integral acquis-ul comunitar, cu excepția directivelor

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
anii '70 ai secolului trecut, o dată cu accelerarea procesului de încorporare, în ansamblul politicilor comunitare, a politicii sociale. Dacă inițial, la fondarea comunităților economice europene (actuala Uniunea Europeană) s-a pornit de la premiza că performanțele economice o dată obținute vor rezolva de la sine problematica socială, realitățile din anii '70 au impus însă intervenții legislative, respectiv adoptarea unor directive care, deși nu acopereau decât în parte dreptul muncii intern (național), răspundeau însă unor certe necesități impuse de performanțele integrării economice europene. Fără un impuls comunitar

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
muncii național este un atribuit al statelor împreună cu partenerii sociali, iar acquis-ul comunitar poate avea doar rolul de completare a acțiunii statelor membre. 4.2. Este, de asemenea, semnificativ faptul că nu s-a pus în discuție, în nici un fel, problematica legată de competența Uniunii Europene în materie socială. În cazul legislației muncii, patru domenii sunt și rămân însă în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
în competența exclusivă a statelor membre: organizarea sindicală și patronală, salarizarea, greva și lock-out-ul. S-a relevat și utilitatea metodei deschisă de coordonare prin care se asigură, succesiv în timp, dialogul direct al Comisiei Europene cu fiecare stat membru pe problematica socială, și, totodată, dialogul intracomunitar statal, influențându-se astfel adoptarea unor măsuri și reglementări interne, armonizate pe plan comunitar. 4.3. S-a avansat în cursul dezbaterilor, în completarea conceptului privind flexisecuritatea, sub cele două componente: flexibilitate și securitate. Astfel

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
privind provocările majore cu care se confruntă piețele forțelor de muncă din Europa în vederea elaborării unui program menit să propună o abordare integrată pentru punerea în aplicare a principiilor bazate pe flexisecuritate și va încuraja negocierea, de către partenerii sociali, a problematicii formării profesionale. 4.6. În cursul anului 2008, Comisia va lua măsurile necesare pentru urmărirea problemelor ridicate de Comunicarea asupra finalizării dezbaterilor Cărții verzi în contextul lărgit al "flexisecurității". În ciuda diferenței de opinii și naturii acțiunii la nivel EU, consultarea

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
hotărârile judecătorești definitive cu caracter obligatoriu pentru statul respectiv pot să îl împiedice să își execute obligația de extrădare, și nici prezentul acord, nici tratatul bilateral aplicabil nu permit soluționarea cazului, statul solicitat și statul solicitant recurg la consultări. 14. Problematica viitoarelor tratate bilaterale de extrădare încheiate cu statele membre (art. 18) Prezentul acord nu împiedică încheierea, după data intrării sale în vigoare, de acorduri bilaterale între un stat membru și Statele Unite ale Americii, conforme cu prezentul acord. 15. Revizuirea acordului

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
primul punct al ordinii de zi să fie inclusă referirea la renunțarea la forță; în concepția URSS, argumentau reprezentanții sovietici, importantă pentru securitatea europeană nu era repudierea forței, ci recunoașterea inviolabilității frontierelor existente pe continent. Delegațiile țărilor occidentale cereau ca problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
problematica privind domeniile culturale și umanitare să reprezente un punct distinct al ordinii de zi și manifestau mari rezerve în legătură cu ideea constituirii unui organism permanent care să se ocupe de chestiunile privind securitatea pe continent. Pentru România, cardinală era dezbaterea problematicii privind renunțarea la forță și la amenințarea cu folosirea ei în relațiile intereuropene; de aceea, înscrierea ei pe un prim plan în agenda viitoarei Conferințe constituia o țintă esențială a delegației. Se conturau astfel, încă de la început, obiectivele prioritare: pentru

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]