12,551 matches
-
convențional domină cântările despre zboruri și construcții. Dar nota specifică a poetului e una melancolică și grandios vizionară, accentuată cu fiecare carte. Don Juan se sinucide pentru a-i sfida pe cei ce l-au condamnat (Balada poetului de odinioară). Remarcabilă este lirica erotică, uneori ironică, alteori violentă, totdeauna neliniștită, gata a fi cuprinsă de vâlvătaie: „Ieșeai și intrai ca prin umbre de tufe, / Pisicească-mpletire pe loc, / Ca niște limbi de flăcări prin rufe, / Mistuitoare în brațele mele de foc.” Cu
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Tașcu, „Infranord”, ST, 1982, 6; Al. Piru, Practica poeziei, SLAST, 1989, 41; Vlad Sorianu, Inscripții pe un drum în coborâre, ATN, 1990, 2; Nicolae Manolescu, Zilele culturii călinesciene, RL, 1995, 42; Eugen Budău, Școala, ATN, 1999, 1; Vlad Sorianu, Un remarcabil poet postmodern, ATN, 1999, 5; Geo Vasile, Un crepuscular, RL , 1999, 38; Adrian A Lui Gheorghe, Starea poeziei, CL, 2001, 3; Vlad Sorianu, Elegii magico-ludice, ATN, 2002, 3. C.Ș.
CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286242_a_287571]
-
două popoare, ecourile marilor valori naționale ale literaturii poloneze în România și momente esențiale ale culturii populare de la noi. Cele trei mănunchiuri de probleme sunt mai totdeauna perspectivate, conceptual și metodologic, dintr-un unghi comparatist. Personalitatea specialistului consacrat de lucrări remarcabile este dublată atât de însușirile profesorului, care au generat un adevărat cult printre elevii săi, cât și ale omului de o rară modestie și de o generozitate întemeiată pe inepuizabile energii afective. SCRIERI: Cronica lui Ștefan cel Mare. Versiunea germană
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
I, 1947). Problemele culturii basarabene au reprezentat o altă preocupare constantă a lui C. El a studiat fenomenul literar în conjuncție cu cel cultural-istoric, destinul pământului dintre Nistru și Prut în condițiile ostracizării spiritualității naționale, dând o serie de lucrări remarcabile, care și-au păstrat actualitatea: La Continuité roumaine dans la Bessarabie (1920), Contribuția Basarabiei la dezvoltarea literaturii naționale (1941), La Bessarabie. Sa population, son passé (1941). Lucrarea sa capitală în acest domeniu este monografia Cultura românească în Basarabia sub stăpânirea
CIOBANU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286240_a_287569]
-
unei lumi, la disoluția unei clase. Totodată, Crepuscul este un roman al universului familial, vădind capacitatea scriitorului de a „recupera” epic atmosfera unei epoci revolute (aici, aceea interbelică, în special), prin mijloacele consacrate ale realismului. Romanul etalează în pagini descriptive remarcabile imaginea unui oraș de altădată (în filigran se descifrează Timișoara), scene de gen (talciocul, evenimente de familie cu ecou comunitar etc.), portrete și momente de rememorare implicând impactul cu istoria. Zilele (1972) continuă tendința spre fresca socială, prefigurată în Crepuscul
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
sau chiar eșecuri, invalidate de gustul publicului de azi. C. a demonstrat, prin valoroasa sa monografie, dar și prin ediția critică la care a lucrat cu profesionalism peste un deceniu, că este un interpret complet al fenomenului literar, dovedind calități remarcabile de critic, istoric literar și editor. Polemic și obstinat disociativ, îndeosebi în Incursiuni critice (1975), cronicarul literar încearcă, într-o suită de articole, o definire a condiției debutului. El glosează asupra actului critic, pe care îl înțelege ca pe o
CIOBANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286237_a_287566]
-
conectați la gândirea occidentală a anilor ’60-’80, sprijiniți de critici de marcă - printre mentorii optzeciștilor se numără și Florin Manolescu, Marian Papahagi, Ion Pop -, acest val de scriitori afirmă o nouă sensibilitate și o nouă paradigmă literară. Demonstrând un remarcabil gust pentru teoretizare (susținut în și de reviste cum ar fi „Echinox” din Cluj, „Dialog” și „Opinia studențească” de la Iași, „Orizont” din Timișoara, „Amfiteatru”, „Caiete critice” - numărul 1-2 din 1986, inițiat și coordonat de Eugen Simion, este dedicat Postmodernismului -, „Convingeri
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
inseriabil deocamdată în tipologiile constituite ale romanului românesc. Mircea Ciobanu e un artist care își scoate efectele din căutarea contrastului. A observa cu ochi de estet mahalaua sufletească - iată, în definitiv, tema. Contemplarea e, în același timp, nesățioasă și ironică. Remarcabilul tact artistic (și în limbă) îl oprește pe romancier de la excese. Meritul literar provine din echilibrul păstrat între extreme. Senzorialitatea naratorului e copleșitoare și totodată reticentă. Procură delicii, fără să abuzeze. Istorii e proza unui artist, elegant și detașat, pe
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
secrete militare. Elaborarea acestei opere pare să fi avut însă o consecință asupra stilului lui Guthrie. A scris întotdeauna într-o manieră incitantă, atractivă. Dar s-a preocupat prea puțin de argumente experimentale și de interpretări statistico-matematice (în ciuda competenței sale remarcabile în domeniul disciplinelor matematice). Acest aspect al scrierilor sale i-a fost reproșat adesea de către confrații care transformaseră „metoda științifică” (adică experimentul de laborator) în fetiș. Lui Guthrie nu i-a păsat foarte mult de aceste critici. Inspirat de Janet
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
apoi, componentele complexe pot fi dobândite imitativ. În multe cazuri, patternurile de răspunsuri modelate au fost dobândite și reținute în forme reprezentaționale, dar nu pot fi reproduse comportamental din cauza limitărilor fizice. Puțini fani ai baschetului ar putea să realizeze performanța remarcabilă a unui jucător profesionist înalt, în ciuda repetiției și a atenției lor consecvente. Normarea (adaptarea) corectă comportamentală a indicilor modelatori este, după Bandura, de asemenea greu de obținut în condițiile în care performanțele modelului sunt guvernate de o ajustare subtilă a
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prioritate. 5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibiltc "5.6. Teoria comportamentului cibernetic flexibil" Răspândirea viziunii cibernetice a lui Norbert Wiener în anii ’50 ai secolului trecut i-a determinat pe Miller și Dollard să-i asimileze acesteia propria teorie. Coerența remarcabilă a construcției lor a facilitat această fuziune, dând naștere uneia dintre cele mai reușite concepții privind învățarea și devenirea socioumană. De fapt, cei doi au început săsusțină că teoria lor anticipase cibernetica și chiar o depășea pe aceasta prin complexitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
În mod similar, poziția diferită a diferiților membri ai ierarhiei răspunsurilor poate fi modificată de ambele - maturizare și învățare - și se așteaptă ca această poziție relativă să afecteze promptitudinea copilului de a deprinde tipuri specifice de abilități sau cunoștințe. * * * Coerența remarcabilă a teoriei lui Miller și Dollard, dincolo de valoarea științifică, are și efecte perverse: generează iluzia infailibilității. Este totuși o teorie comprehensivă, care nu epuizează domeniul, ci suscită noi interpretări și abordări. 6. Teoriile gestaltiste ale învățăriitc "6. Teoriile gestaltiste ale
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
își organizează comentariile pe marginea lor pornind de la o sugestie din Roland Barthes și concepând relația criticului cu opera literară că pe o relație amoroasă, analoaga în fond cu aceea dintre Emil Codrescu și Adela din românul lui G. Ibrăileanu. Remarcabile în acest exercițiu critic de ucenicie sunt deocamdată aplicațiile personale ale unei vizibile înrâuriri din partea „noii critici” franceze și, pe de altă parte, o reală capacitate a adecvării la texte a interpretării. Dacă influență conduce inevitabil la o anumită îngustare
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
Economia bunurilor simbolice (1986), completată în 1988 și în 1991 prin două culegeri de studii transpuse în românește, Cercetări contemporane de sociologia culturii și Sociologia percepției artistice, unde contribuția privilegiată a lui Bourdieu e însoțită oportun de aceea a altor remarcabili exegeți ai domeniului. Scenă literaturii se impune prin notă de modernitate nu numai a informației, dar și a stilului de abordare a problemelor, emancipata de orice dogmatism, mai ales de cel oficial, aducând un aer proaspăt într-un domeniu până
GHEORGHIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287235_a_288564]
-
îndurată pe nedrept, duplicitatea și disimularea, josnicia. De aceea, deseori, în scrierile lui anecdotica e cruntă, dar mesajul e luminos. Abjecția umană, în diferitele-i manifestări, este fără îndoială condamnată, dar nu înainte de a fi studiată în amănunțime, cu o remarcabilă intuiție psihologică și totodată cu o anumită compasiune față de cei care o întruchipează, ei înșiși niște nefericiți. Astfel, scriitorul ajunge, în unele cărți (Piticii își puneau țărână-n cap, 1995) să compună, după cum declara într-un interviu, „...o odă închinată
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
a da viață unor personaje nu doar distincte, ci de-a dreptul antagonice, demonstrează că G., mai mult decât în scrierile anterioare, are calități de constructor și, în egală măsură, de analist. Protagonistul, tânărul prinț Dimitrie Balș, ins de o remarcabilă (aproape maladivă) sensibilitate - bogat, generos, dar și extrem de naiv -, devine victima unei soții versatile, avidă de avere, lipsită de scrupule, care, în final, reușește să-l anihileze, determinându-l la autoexilare. Este, de fapt, o meditație asupra modului în care
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
Ioana Bot, O soluție imperfectă, TR, 1992, 23; Claudiu Constantinescu, Fascinația eleganței, RL, 1992, 38; Ioana Bot, Revenirea la normal, TR, 1993, 21; Victor Cubleșan, „Agonia”, ST, 1998, 4-5; Călin Teutișan, Fețele discursului, APF, 1998, 5; Liviu Grăsoiu, Un roman remarcabil, LCF, 1998, 26; Dicț. scriit. rom., II, 385-386; Popa, Ist. lit., II, 882-886. D.Gr.
GHEŢIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287250_a_288579]
-
coord.), Irina Cristea, Dumitru Dumitrescu, Maria Larionescu, Lucian Stanciu, Florian Tănăsescu, 1998. Doamna Maria Larionescu și-a consacrat o bună bucată de timp studiului evoluției sociologiei în spațiul românesc. A publicat studii de referință în diferite domenii ale cercetării sociologice. Remarcabil cercetător, să amintim activitatea ei la Institutul de Sociologie al Academiei Române timp de peste trei decenii, Maria Larionescu este profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, unde predă cursurile: Istoria sociologiei românești, Sociologie comparată, Sociologie comparată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
ce privesc reinterpretările teoriei de către Gherea, Iorga, Rădulescu-Motru, Stere, Ibrăileanu, Lovinescu și Manoilescu, până la Lucrețiu Pătrășcanu. În aceste capitole, autorul face dovada unui efort analitic impresionant, demonstrând că posedă o cunoaștere temeinică, de la surse, a concepțiilor susținute de gânditorii analizați. Remarcabile sunt, de asemenea, interpretările contextuale și evaluările nuanțate pe care le avansează Schifirneț asupra unor probleme delicate și controversate. Ultimele trei capitole sunt dedicate unei abordări sistematice și rezumative, prin care autorul încearcă să pună ordine în accepțiunile atât de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Sexualitatea nu mai este însă echivalată cu o acuplare fără sațiu, antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
1887, din însărcinarea societății „Kisfaludy”, A. întreprinde o anchetă folclorică în Banat, Hunedoara și Bihor, după care scrie Călătoria mea printre români (Utazásom as oláhok között), în care expune și câteva principii și concluzii privind munca de culegere a folclorului; remarcabilă este aici insistența de a nu se interveni în text. Ideea este reluată și în prefața primului volum de Texte din literatura poporană română (1899), culegere ce include un mare număr de specii folclorice (balade, cântece, colinde, descântece, ghicitori, frământări
ALEXICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285251_a_286580]
-
în urma unei false tentative de a-și curma viața - o farsă menită, în opinia sa, să-i acorde un răgaz de liniște după ani de muncă istovitoare într-o uzină -, inginerul Ducu Câmpeanu sfârșește prin a se sinucide cu adevărat. Remarcabilă este, din perspectiva construcției formale a operei, abilitatea dramaturgului de a sugera procesul prin care medicul ajunge să comunice cu vocile obscure din straturile profunde ale psihicului lui Ducu Câmpeanu (un alter ego al autorului), prin trecerea gradată a amintirilor
ALEXANDRU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285246_a_286575]
-
În 1926, H. Blazian traduce din H. G. Wells, Stejar Ionescu propune o piesă a lui G. B. Shaw, A. Toma tălmăcește Războiul de Victor Hugo, iar F. Aderca transpune câteva pagini din Franz Wedekind. În 1934, Corneliu Moldovanu oferă un remarcabil fragment tălmăcit din Cântarea Cântărilor. Doi ani mai târziu, G. Lesnea se va opri asupra lui Esenin. Eugen Jebeleanu traduce din R. M. Rilke. În almanah sunt incluse, cel mai adesea ocazional, medalioane, scurte prezentări, precum cele despre Jean Moréas
ALMANAHUL ZIARELOR „ADEVARUL” SI „DIMINEAŢA”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285301_a_286630]
-
tinerii Nichita Danilov, Virgil Mihaiu, Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei. Andrei Corbea alcătuiește „Fișele «Almei Mater»”, cuprinzând scrierile unora dintre colaboratorii marcanți ai revistei. Al. Călinescu dezbate chestiuni de teorie literară, în special prin rubrica intitulată „Confruntări”, inaugurată în 1972. Remarcabile eseuri publică Liviu Antonesei, Luca Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
mai ales, trebuie să fie tratate în această lume ca ființe responsabile moral? Aceste întrebări, aceste curiozități, aceste interogații multiple pe care și le pun societățile medievale în legătură cu animalul evidențiază modul în care creștinismul a reprezentat pentru el ocazia unei remarcabile promovări. Antichitatea biblică și greco-romană îl neglija sau îl desconsidera; Evul Mediu creștin îl plasează în prim-plan și merge până la a-l face responsabil de actele sale. La fel ca toate ființele vii, de fapt, animalul posedă un suflet
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]