11,011 matches
-
speciale, includ: "Slupskas" în lituaniană și "Slupska" în letonă. Słupsk s-a dezvoltat din câteva așezări amplasate în jurul drumului comercial din epoca de bronz, pe malurile râului Słupia, în apropierea vadului unic din regiune. Aceste condiții au reușit construirea cetății slave ("gród") pe insula la mijlocul râului. Înconjurată de smârcuri și mlaștini, cetate era perfect situată din punct de vedere strategic. Adițional, datorită cercetărilor arheologice se știe că așezare fortificată s-a aflat la colină artificială, a avut șanțul natural format de
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
s-a răscumpărat, dar a mers sub influență brandenburgă. Margrafii brandenburgi au recunoscut statutul orășenesc lui Słupsk prin redarea drepturilor în 1310. Orașul a fost permit pentru a începe economie maritimă. Înainte Reforma Protestantă locuitorii orașului erau romano-catolicii — credințe tradiționale slave nu au supraviețuit unda misionarilor din Polonia și Germania. Primele perturbări pe fondul religios și social au loc la începutul secolului XVI. Au venit la apogeu între ani 1524-1525, când Biserica Sfânta Maria a fost profanată. Majoritatea locuitorilor atunci au
Słupsk () [Corola-website/Science/297841_a_299170]
-
jumătate de milion de romi, omorârea a milioane de prizonieri de război sovietici, precum și regimul de exterminare la care au fost supuse persoanele trimise la muncă forțată, homosexualii, persoanele handicapate fizic și/sau psihic, cetățeni polonezi și ai altor popoare slave, opozanți religioși (martori ai lui Iehova, prelați romano-catolici) și opozanți politici. Însă majoritatea istoricilor nu includ aceste grupuri în definiția "holocaustului", restrângând semantica acestui termen la genocidul evreilor. sau ceea ce naziștii au numit Soluția finală a problemei evreiești. Ținând cont
Holocaust () [Corola-website/Science/297775_a_299104]
-
e.n., slavii se stabiliseră aici, fiind înconjurați de sciți. Diferite triburi barbare asiatice, huni și avari au migrat pe aici în preajma anilor 400-600 e.n., dar nu au dislocat elementul slav. Regiunea ce astăzi formează Belarusul a fost populată de triburi slave în secolul al VI-lea. Ei au intrat treptat în contact cu varegii, negustori și războinici scandinavi. Deși înfrânți și goniți pentru scurt timp de către localnici, varegilor li s-a cerut ulterior să revină și au ajutat la formarea unei
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
morfologiei românești se bazează pe cea a [[limba latină vulgară|latinei vulgare]], limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor, care nu se găsesc în celelalte limbi romanice. Limbile din această [[uniune lingvistică]] aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, slava, și sârba sunt [[limbi slave]], conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]] iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
cea a [[limba latină vulgară|latinei vulgare]], limba română prezintă câteva trăsături specifice Balcanilor, care nu se găsesc în celelalte limbi romanice. Limbile din această [[uniune lingvistică]] aparțin unor subfamilii distincte de limbi indo-europene: bulgara, slava, și sârba sunt [[limbi slave]], conform unei ipoteze albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]] iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor și perfect, precum și
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
albaneza este probabil o limbă [[limbile traco-ilire|traco-iliră]] iar [[limba greacă]] formează propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor și perfect, precum și evitarea infinitivului. Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] , în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
propria subfamilie. Printre trăsăturile comune în cadrul acestei uniuni lingvistice se numără [[articolul hotărât]] enclitic, sincretismul cazurilor genitiv și dativ, formarea timpurilor viitor și perfect, precum și evitarea infinitivului. Influența slavă a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] , în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
a fost prima survenită în timpul formării limbii române, datorită migrației triburilor slave (care traversau teritoriul României de astăzi). Este interesant faptul că slavii au fost asimilați la nord de [[Dunăre]] , în timp ce au asimilat aproape complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
complet populația romanizată sud-dunăreană ([[vlahi]]). Influența slavă a continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
continuat în [[Evul Mediu]], în special prin folosirea [[Limba slavonă|limbii slavone bisericești]], în scop liturgic și ca limbă de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
de cancelarie, până în [[secolul XVIII|secolul al XVIII-lea]]. Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
Celelalte limbi învecinate (toate slave, cu excepția limbii maghiare) au influențat româna. Influența slavă se simte atât la nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta: Începând cu secolul al
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
nivel fonetic cât și lexical. Până la 20% din vocabularul limbii române este de origine slavă ("a iubi", "glas", "nevoie", "prieten"). Totuși, multe cuvinte slave sunt [[arhaism]]e și se estimează că doar 10% din lexicul românei moderne este de origine slavă. Până în [[secolul XIX|secolul al XIX-lea]], româna a intrat în contact cu câteva limbi apropriate geografic de aceasta: Începând cu secolul al XIX-lea multe neologisme împrumutate din alte limbi romanice, în special din [[limba franceză|franceză]] și [[limba
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
lingvistul [[Dimitrie Macrea]], compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în [[DLRM]] ("Dicționarul limbii romîne moderne", publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1 %. Elementele latine 20,02 %, slave vechi 7,98 %, bulgare 1,78 %, bulgaro-sârbe 1,51 %, turce 3,62 %, maghiare 2,17 %, neogrecești 2,37 %, franceze 38,42 %, latine literare 2,39 %, italiene 1,72 %, germane 1,77 %, onomatopeice 2,24 %, de origine nesigură 2,73 %, de
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
cuvintelor moștenite din latină. Tot Macrea a făcut în 1942, în privința etimologiei, o analiză statistică a poeziilor lui [[Eminescu]] publicate antum. Elementele latine reprezintă 48 % din vocabularul folosit de poet, în circulație (sub raportul frecvenței) procentul crescând la 83 %. Elementele slave reprezintă 16,81 %, în circulație numai 6,93 %. Macrea a conchis că fizionomia lexicală este latină în proporție asemănătoare cu aceea a limbii franceze, după ce a comparat cu examenul statistic al vocabularului poetului [[Paul Verlaine]]. Semnificativ pentru criteriul circulației cuvintelor
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
de origine latină. Întregul poem conține 529 de cuvinte-titlu sau unități lexicale distincte, dar multe se repetă sub diferite forme gramaticale. Numărul aparițiilor concrete ("cuvinte-text") se ridică la cifra de 1.908, dintre care 1.688 de origine latină, 144 slave și 76 de origini diverse. Elementul latin moștenit constituie baza lexicului românesc în circulație, elementul lui invariabil mai ales ca frecvență. Cercetări mai recente ridică procentajul elementelor autohtone în vocabularul reprezentativ al limbii române la 1,43% [[Substantiv]]ele românești
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
1432]]), așadar încă peste 400 de ani după [[Marea Schismă|schisma]] de la [[1054]]. Domnitorul [[Alexandru cel Bun]], sfătuit de mitropolitul său, ar fi poruncit arderea cărților și textelor scrise până atunci cu litere latine, introducând, în loc, alfabetul chirilic și limba slavă, pentru a împiedica răspândirea catolicismului în țară. [[Mihail Kogălniceanu]], un mare istoric și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
și cărturar român, a susținut aceeași teză, la 1838, în revista Alăuta Românească. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, învățați ca [[Timotei Cipariu]], episcopul [[Melchisedec Ștefănescu]], [[Bogdan Petriceicu Hașdeu]], [[Dimitrie Onciul]] și alții au afirmat că limba slavă a fost introdusă în țările române înainte de [[Conciliul de la Basel, Ferrara și Florența|Conciliul de la Florența]], respectiv în secolele X-XII, după [[creștin]]area [[bulgari]]lor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. Primele documente românești
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
de la Florența]], respectiv în secolele X-XII, după [[creștin]]area [[bulgari]]lor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] ("limba slavă bisericească"), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
X-XII, după [[creștin]]area [[bulgari]]lor, aducând în acest sens argumente și izvoare de ordin filologic și istoric. Primele documente românești, care au ajuns până la noi, erau toate scrise cu ajutorul alfabetului chirilic, datorită influențelor [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] ("limba slavă bisericească"), care era folosită ca limbă de cult și de cancelarie în spațiul balcanic în secolele [[secolul XI|XI]] - [[secolul XVII|XVII]]. La sfârșitul [[secolul XVIII|secolului al XVIII-lea]], învățații [[Școala Ardeleană|Școlii Ardelene]], remarcând originea latină a limbii
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
cel din [[325]] de la [[Primul conciliu din Niceea|Niceea]], și cel din [[381]] de la [[Primul conciliu din Constantinopol|Constantinopol]] este rostit până azi neschimbat, prin cuvinte cu etimologii latine. Mai concret, . Odată cu introducerea [[ritul bizantin|ritului bizantin]] și a [[limba slavă bisericească|limbii slavone]] în cult, , limba română liturgică s-a slavizat puternic, îndeosebi în terminologia oficială, dar anumite cuvinte vechi s-au păstrat în limbajul poporului. Românii au păstrat - în limbă - și anumite caracteristici ale vechiului [[ritul galic|rit galic
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
faptul că Ardealul a fost primul a fi săvârșit slujbele în limba română, . [[Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică|Unirea bisericii din Transilvania cu Roma]] în [[1698]] a determinat o scindare între termenii liturgici folosiți în [[Vechiul Regat]] (de origine slavă) și cei folosiți în [[Transilvania]] (de origine latină). Standardul internațional etnologic [[ISO 639]] conferă limbii române codurile "ro" (ISO 639-1), "rum" (ISO 639-2/B), și mai recent "ron" (conform ISO 639-2/T). [[Limba moldovenească|Limbii moldovenești]] i-au fost atribuite
Limba română () [Corola-website/Science/296523_a_297852]
-
spre expresia plastică /artistică a sentimentului religios și masele de origine semită din partea lui asiatică, închistate într-un aniconism fără compromis, ceea ce va duce și ea la alte victime omenești. Tot cam în aceeași perioadă au fost creștinate și popoarele slave, spre care s-a îndreptat activitatea misionară a bizantinilor Chiril și Metodiu, în a doua jumătate a secolului al IX-lea, fapt care se va dovedi mai târziu salvator pentru creștinătatea orientală, când Rusia se va constitui în apărătoarea credinței
Creștinism () [Corola-website/Science/296540_a_297869]
-
timp a cercetat permanent probleme legate de chimie și a devenit un expert recunoscut în toată Europa prin numeroasele publicații în literatura de specialitate. În timpul studiilor universitare Antoni și-a putut urma interesele pentru literatură devenind membru al Societății Literare Slave (Towarzystwo Literacko-Słowianskie). Entuziasmul său nu s-a limitat doar la limba și literatura poloneză, ci acesta l-a îndemnat la învățarea de numeroase limbi devenind astfel un poliglot care pe lângă limba poloneză vorbea alte 9 limbi și cunoaștea de asemenea
Antoni Grabowski () [Corola-website/Science/298453_a_299782]