10,741 matches
-
dispoziții. Este de reliefat că instanța de apel a invocat pur formal dispozițiile art. 885 alin. (1), art. 887 alin. (1) și ale art. 1.676 din Codul civil, fără a susține că acestea s-ar aplica speței. Inaplicabilitatea, în speță, a art. 885 alin. (1) și a art. 1.676 din Codul civil, texte care privesc efectul constitutiv al înscrierilor în cartea funciară, este incontestabilă, având în vedere dispozițiile art. 56 din Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare
DECIZIE nr. 21 din 13 iunie 2016 referitoare la sesizarea formulată de Tribunalul Vâlcea - Secţia I civilă privind pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea următoarei chestiuni de drept: admisibilitatea acţiunii pentru pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti care să ţină loc de act autentic de vânzare-cumpărare a unui teren intravilan, în situaţia în care bunul imobil ce face obiectul promisiunii bilaterale de vânzare-cumpărare nu este înscris în cartea funciară. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275603_a_276932]
-
și privată, precum și dreptul la muncă, consacrate constituțional prin art. 23, art. 25, art. 26 și, respectiv, art. 41, nu fac parte din categoria drepturilor absolute, putând fi supuse unor limitări rezonabile printr-o reglementare etatică. Totodată, apreciază că, în speță, se pune în discuție modul de interpretare și aplicare a dispozițiilor de lege criticate, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate, aplicarea și interpretarea legii excedând competenței Curții Constituționale. 11. Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele
DECIZIE nr. 454 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 207 şi ale art. 348 din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275688_a_277017]
-
un anumit sens care determină neconstituționalitatea textului de lege criticat [a se vedea Decizia nr. 145 din 17 martie 2016 *), paragraful 19, nepublicată încă în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data pronunțării prezentei decizii]. Aplicând aceste considerente la speța supusă controlului de constituționalitate, Curtea constată că nu poate reține neconstituționalitatea textului de lege criticat, având în vedere că, în prezent, nu au fost relevate o practică și o interpretare a acestor reglementări care să contravină Legii fundamentale.
DECIZIE nr. 296 din 11 mai 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (3) teza a doua, în privinţa soluţiei legislative conform căreia exercitarea funcţiei de verificare a legalităţii trimiterii în judecată este compatibilă cu exercitarea funcţiei de judecată, art. 342, art. 345 alin. (1) şi (2), precum şi a dispoziţiilor cuprinse în titlul II - Camera preliminară al Părţii speciale din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275760_a_277089]
-
este recunoscut de lege, însă condiționat de satisfacerea interesului superior al copilului. Or, interesul superior al copilului nu este o noțiune generală și abstractă, ci trebuie analizat și evaluat în mod individual, pentru fiecare caz în parte și în funcție de circumstanțele speței, analiză pe care nu o poate face decât judecătorul, în aplicarea legii și prin evaluarea elementelor de fapt astfel cum rezultă din materialul probator. Activitatea de legiferare și cea de judecată sunt două atribuții esențiale ale statului, aflate în strânsă
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
Or, în ceea ce privește viața privată și viața de familie, interferența legii trebuie să fie una rezervată, rezumându-se doar la reglementarea acelor aspecte care exced interesul strict privat al individului și care prezintă și aspecte de interes public, cum este, în speță, protecția minorului într-un sens foarte larg. Abținerea legiuitorului de a stabili un anumit program în care să se desfășoare relațiile personale părinte-copil este, în acest context, firească, pentru că modul în care se realizează, de la caz la caz, dreptul la
DECIZIE nr. 573 din 12 iulie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 17, art. 19 şi art. 36 din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului şi ale art. 262, art. 263 şi art. 401 din Codul civil. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274960_a_276289]
-
penal nu este aceea de a aplica pedepse cu orice preț și în orice ipoteză, ci aceea de a crea un cadru legal coherent și complet, care să permită aplicarea în mod corect și echitabil a legii penale. Or, în speță, persoana vătămată este cea în drept să aprecieze dacă autorul infracțiunii trebuie tras la răspundere penală în continuare sau faptul că acesta s-a încadrat în condițiile prescrise de lege pentru a interveni împăcarea constituie un argument suficient în favoarea reintegrării
DECIZIE nr. 445 din 28 iunie 2016 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1), (2) şi (3) teza a doua şi ale art. 231 alin. (2) cu referire la art. 229 alin. (1) şi alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275000_a_276329]
-
muncă, astfel încât nu se poate vorbi de existența unei contravenții. Totodată, s-a învederat că materia contravențională reprezintă "micul penal", astfel că o faptă nu poate fi considerată contravenție în lipsa unui text legal care să o incrimineze ca atare. În speță, petenta avea încheiate contracte individuale de muncă anterior controlului, executarea acestora nu era suspendată la data controlului, însă fusese suspendată pe o perioadă anterioară controlului, respectiv de la 26 august 2013 până la 10 septembrie 2013 pentru concedii fără plată. În lipsa unui
DECIZIE nr. 20 din 13 iunie 2016 privind dezlegarea unei chestiuni de drept, respectiv dacă în sintagma "fără încheierea unui contract individual de muncă" prevăzută de art. 260 alin. (1) lit. e) din Codul muncii se include şi situaţia contractului individual de muncă suspendat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275258_a_276587]
-
consecință, în măsura în care opțiunea legiuitorului a fost aceea de a acorda astfel de indemnizații în considerarea exercitării unui mandat de ales local, Curtea reține că acesta nu are îndrituirea constituțională să stabilească o inegalitate de tratament juridic în cadrul aceleiași subcategorii, în speță, cea a aleșilor locali, pe alte criterii decât cel al alegerii. Procedând în sens contrar, legiuitorul a încălcat art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi". 62. Așadar, dacă legiuitorul opta pentru acordarea unei prestații sub forma indemnizației
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
în drepturi". 62. Așadar, dacă legiuitorul opta pentru acordarea unei prestații sub forma indemnizației, acesta trebuia să o acorde întregii subcategorii a aleșilor locali, nu numai unei părți a acesteia, respectiv primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților consiliilor județene. Or, în speță, legiuitorul a ignorat această exigență stabilită prin Decizia nr. 22 din 20 ianuarie 2016 , menținând expressis verbis în corpul legii soluția legislativă constatată în precedent ca fiind neconstituțională. 63. În ceea ce privește respectarea deciziei anterioare a Curții Constituționale prin prisma exigențelor art.
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
an". De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții, redate anterior, Curtea nu are competența de a cenzura caracterul suficient sau nu a resurselor financiare ale statului pentru susținerea noii cheltuieli impuse, Curtea având doar competența de a verifica dacă sursa finanțării, în speță bugetele locale, sunt apte din punct de vedere obiectiv și legal să susțină o atare cheltuială. Prin urmare, cu privire la acest aspect, și anume al exigenței constituționale referitoare la momentul adoptării legii care angajează cheltuieli bugetare viitoare, legiuitorul s-a conformat
DECIZIE nr. 581 din 20 iulie 2016 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275273_a_276602]
-
Procesele începute prin cereri depuse, în condițiile legii, la poștă, unități militare sau locuri de deținere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă rămân supuse legii vechi, chiar dacă sunt înregistrate la instanță după această dată". 43. În speță, chestiunea de drept a fost invocată în cadrul unei contestații la executare promovate de S.C. Bancpost - S.A. la data de 23 septembrie 2014 și care a vizat o executare silită a cărei încuviințare s-a dispus prin încheierea din data de
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
organului de executare", ceea ce dă expresie principiului disponibilității și în materia executării silite, care nu poate porni decât la cererea creditorului, dacă prin lege nu se prevede altfel [art. 663 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. 48. Or, în speță, acest act începător de executare se situează după data intrării în vigoare a legii noi de procedură (în contextul în care cererea de executare silită pe temeiul proceselor-verbale ale executorului a fost depusă la organul de executare la data de
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
drept, dacă aceasta a făcut sau nu obiectul judecății instanței supreme, întrucât statuările acesteia pot constitui repere jurisprudențiale de interpretare cu valoare obligatorie pentru celelalte instanțe. Or, pe acest aspect a rezultat, din verificările efectuate, existența unei singure hotărâri de speță a instanței supreme, în care s-a pus problema naturii juridice a procesului-verbal întocmit de executorul judecătoresc, dar sub un alt aspect (al posibilității cenzurării cuantumului cheltuielilor de către instanță) decât cel care interesează obiectul sesizării. De asemenea nu a reieșit
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
se află în sfera interesului public, pentru că nu este vorba despre afectarea funcției publice pe care o exercită executorul, ci doar de plata unor servicii prestate de către acesta. 77. Pe de altă parte, convenția de care se prevalează părțile în speță nu conține nicio derogare de la normele procedurale examinate anterior privind caracterul de titlu executoriu al procesului-verbal întocmit de executor, câtă vreme ea face doar referire la modalitatea în care urmează să fie achitate sumele datorate cu titlu de avans de către
DECIZIE nr. 15 din 23 mai 2016 privind modul de interpretare şi aplicare a prevederilor art. 371^7 din Codul de procedură civilă de la 1865 coroborat cu art. 39 alin. (3) din Legea nr. 188/2000. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275302_a_276631]
-
aduce în discuție procedura de lucru netransparentă care a avut ca urmare adoptarea hotărârii contestate. Or, astfel cum s-a arătat mai sus, Curtea nu se poate pronunța asupra modului de aplicare în fapt a regulamentelor parlamentare. Faptul că, în speță, Comisia pentru regulament al Camerei Deputaților a fost sau nu sesizată cu un proiect de hotărâre, că proiectul de hotărâre a fost întocmit ulterior sesizării sale chiar de Comisie, că proiectul de hotărâre a fost sau nu distribuit la casetele
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
președintelui Camerei Deputaților nu poate fi realizată înainte de expirarea acestuia decât prin revocare, odată cu pronunțarea Deciziei nr. 1.630 din 20 decembrie 2011 , Curtea a admis ca motiv de încetare, distinct de revocare a mandatului, "încetarea de drept", motivată, în speță, de retragerea sprijinului politic a acestuia. Prin Decizia nr. 1.631 din 20 decembrie 2011 , așadar, pronunțată în aceeași zi, Curtea a considerat că revocarea exprimă numai o sancțiune juridică, pe când retragerea sprijinului politic este o sancțiune, implicit, politică. Așadar
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
separată întocmită la Decizia nr. 805 din 27 septembrie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 736 din 31 octombrie 2012]. 4. Așadar, Curtea a stabilit, de principiu, că încetarea mandatului unui membru al Biroului permanent, în speță a președintelui Camerei, poate avea loc fie ca sancțiune juridică, fie ca sancțiune politică, ambele categorii de sancțiuni constituindu-se în motive de revocare din funcție. Surprinzător, jurisprudența Curții a cunoscut un reviriment implicit odată cu pronunțarea Deciziei nr. 1.630
DECIZIE nr. 467 din 28 iunie 2016 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 1, 2, 3 şi 4 din Hotărârea Camerei Deputaţilor nr. 48/2016 privind modificarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor, precum şi a hotărârii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275406_a_276735]
-
decembrie 2012, a fost întocmit un raport de expertiză medico-legală extrajudiciară de către medicul legist A.F. Concluziile acestui raport excludeau ipoteza ca reclamantul să fi putut să își fractureze femurul singur, căzând și lovindu-se de pământ. Părțile relevante în speță ale acestui raport sunt redactate după cum urmează: "[...] Constantinescu Răzvan Laurențiu a prezentat, la 2 septembrie 2009, o fractură cominutivă la femurul stâng 1/3 distală. Ținând cont de caracteristicile morfologice ale facturii respective descrise în documentele medicale și vizibile la
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
25 martie 2013, că procurorul nu este obligat în mod automat să le respecte, ci numai în ipoteza în care acesta din urmă este în posesia tuturor elementelor prevăzute de lege pentru începerea urmăririi penale, ceea ce nu era cazul în speță. II. Dreptul și practica internă și internațională relevante 43. Dispozițiile relevante în speță din dreptul intern și constatările și recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii relevante în materie sunt, în parte, rezumate în hotărârile Șercău împotriva României (nr. 41.775
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
respecte, ci numai în ipoteza în care acesta din urmă este în posesia tuturor elementelor prevăzute de lege pentru începerea urmăririi penale, ceea ce nu era cazul în speță. II. Dreptul și practica internă și internațională relevante 43. Dispozițiile relevante în speță din dreptul intern și constatările și recomandările Comitetului European pentru Prevenirea Torturii relevante în materie sunt, în parte, rezumate în hotărârile Șercău împotriva României (nr. 41.775/06, pct. 53, 55 și 57, 5 iunie 2012), Antochi (nr. 36.632
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
confirmate de un număr important de martori audiați în cursul anchetei. 58. Prin urmare, în lipsa unei explicații plauzibile din partea Guvernului care să fie susținută de elemente de natură să pună la îndoială concluziile rapoartelor medico-legale necontestate, Curtea consideră stabilit, în speță, că leziunile ale căror urme au fost constatate asupra persoanei reclamantului au fost cauzate de un tratament pentru care statul pârât este răspunzător. 59. Curtea amintește în cele din urmă că, în cazul în care o persoană este condusă la
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
traumatism suferit recent de această persoană. Este vorba de evitarea riscului disimulării relelor tratamente ce pot fi aplicate de către agenții statului după reținere [Iambor împotriva României (nr. 1), nr. 64.536/01, pct. 173, 24 iunie 2008]. 60. În prezenta speță, chiar presupunând că leziunile reclamantului ar fi avut altă cauză decât acțiunile polițiștilor care l-au reținut, Guvernul nu a invocat niciun obstacol în calea consemnării unor asemenea informații la momentul în care polițiștii ar fi perceput starea reclamantului. 61
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
acesta susține că a fost citat la parchet și, în loc să fie audiat, a fost lăsat să aștepte pe culoar deși nu era recuperat total după operația suferită la piciorul stâng și folosea cârje la mers. 65. Guvernul consideră că în speță a fost efectuată o anchetă efectivă și serioasă, fără perioade de pasivitate din partea organelor de urmărire penală, și că soluția de neîncepere a urmăririi penale decisă de procuror s-a bazat pe numeroase probe. Pe de altă parte, Guvernul arată
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
presupune nu numai lipsa oricărei legături ierarhice sau instituționale, ci și o independență practică (Bursuc, citată anterior, pct. 103). 69. În prezenta cauză, Curtea constată că a fost realizată o anchetă. Rămâne de apreciat caracterul efectiv al acesteia. 70. În speță, Curtea constată că ancheta a fost încredințată Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, adică procurorilor care lucrează zilnic cu serviciile de poliție în cadrul cărora agenții urmăriți penal își exercitau atribuțiile. Or, această practică a făcut recent obiectul îngrijorărilor exprimate de Comisarul pentru
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]
-
sumele plătite, conform chitanțelor atașate, erau efectiv în legătură cu procedura la originea prezentei cereri. 88. Potrivit jurisprudenței Curții, un reclamant nu poate obține rambursarea cheltuielilor sale de judecată decât în măsura în care se stabilesc caracterul real, necesar și rezonabil al cuantumului lor. În speță, ținând seama de documentele de care dispune și de jurisprudența sa, Curtea consideră că este rezonabil să se acorde reclamantului suma de 2.300 EUR pentru toate cheltuielile. C. Dobânzi moratorii 89. Curtea consideră necesar ca rata dobânzilor moratorii să
HOTĂRÂRE din 15 martie 2016 în Cauza Răzvan Laurenţiu Constantinescu împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275077_a_276406]