10,586 matches
-
întâlni în spiritul unitar al creatorilor mișcărilor de înnoire continentală”. Aceste numere din „Axa” intitulate „caiete legionare de istorie, doctrină și artă” apar cu supervizarea lui Nicolae Petrașcu, ca să se respecte instrucțiunile date de Horia Sima de a nu se strecura nici măcar aluziv referiri la recentele evenimente din țară. Prin bună voința Domnului Ioan Mării am ajuns în posesia numerelor 3 și 4 și avem promisiunea de la Domnia Sa de a ni le procura și pe primele două. Pentru prezentarea generală a
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
serviciile secrete măsura ca toți refugiații care erau găsiți pe teritoriul Germaniei și se declarau că au fost legionari să fie dirijați spre Berkenbrück, numărul celor de aici ajunsese la 400 și desigur că între aceștia era simplu să se strecoare și informatorii lui Eugen Christescu, precum și ai Gestapo-ului. Era clar acest lucru, pentru că de câte ori Nicolae Petrașcu semnala că anumiți internați nu aveau nici o legătură cu Mișcarea Legionară, și ca atare trebuie scoși din comunitatea de la Berkenbrück, Wilms, funcționarul de la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de multă încredere din partea legionarilor mai vârstnici și în special din partea lui Nicolae Petrașcu, i s-a dat funcția de curier al Mișcării Legionare din țară cu Mișcarea Legionară din afară, respectiv cu Horia Sima. De nenumărate ori s-a strecurat peste graniță, spre Germania și înapoi. Este arestat în ziua de 9 Mai 1948 pe granița româno-maghiară. Este condamnat la 20 ani muncă silnică și trimis la Pitești, unde cunoaște moara lui Țurcanu, dar de îndată ce încetează presiunea își revine la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
bujorii din grădină. Să pui un pom în dreptul casei noastre Să crescă mare și să facă flori Să-ți fie mângâiere uneori Și apărare florilor din glastre. în nopți târzii de mai, când somnu-adastă Pe-aripi de vânt m-oi strecura-n ogradă Și fără ca dușmanii să mă vadă Cu flori de măr ți-oi bate în fereastră. Nicolae Petrașcu (1957 la Talpa Iadului de sub Ministerul de Interne) (Mai sunt trei strofe pentru vară, toamnă și iarnă) Scrisă din memorie de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Spania știau mai mult în această problemă, decât cei din Sibiu, care aveau legătură directă cu familia Petrașcu. Este ultraevident că aceștia sau erau direct în slujba Securității sau înainte de a li se da drumul, în mod subtil, li se strecurase informația, pe care au transplantat-o în Spania. în Spania se mai lansează ipoteza că se pregătea o nouă prigoană contra legionarilor, datorită faptului că generațiile tinere deveniseră naționaliste și fermentul legionar trebuia extirpat. Dacă acesta era scopul Securității, el
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
că este vorba de trimiterea în țară a evreilor din categoria infractorilor la muncă obligatorie. În acest scop, pe răspundere personală, comandanții de legiuni vor avea deosebita grijă în trierea evreilor din categoria de mai sus, pentru a nu se strecura printre ei și alții, trimiși în Transnistria pentru alte motive. În cazul când asupra situației unor evrei din această categorie este îndoială se vor menține pe loc și la centrul teritorial respectiv pentru relații. Marele Stat Major va verifica situația
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
categorie este îndoială se vor menține pe loc și la centrul teritorial respectiv pentru relații. Marele Stat Major va verifica situația fiecărui evreu readus în țară și se va sancționa cu severitate comandantul de legiune de pe teritoriul căruia se vor strecura și alți evrei decât infractori la munca obligatorie. La terminarea operației veți raporta de executare și veți înainta Inspectoratului General al Jandarmeriei, tabele nominale în dublu exemplar, pe capi și membrii familiei, de evrei retrimisi în țară în condițiile prezentului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
de mare, încât putea servi foarte bine drept birou. Și să fi fost echipat cu o masă, un dulăpior și un scrin, ba chiar cu o bucătărioară, tot ar mai fi rămas loc destul. Cred că s-ar fi putut strecura printre astea și trei cămile și un palmier de talie mijlocie. În al doilea rând, curățenia impecabilă. Parcă ar fi fost un cavou proaspăt finisat. Pereții și tavanul din oțel inoxidabil sclipeau ireproșabil și nu se vedea nici urmă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
degetele cu șervețelul. Aveam impresia că i-au plăcut toate foarte mult. În legătură cu bunicul tău... Cred că ar trebui să mergem mai întâi până la laboratorul lui. — Da, poate găsim un indiciu pe-acolo. Dar crezi că vom reuși să ne strecurăm teferi pe lângă cuibul Întunegrilor? Dispozitivul ultrasonic care-i ținea la distanță nu funcționează, nu-i așa? — Nu-ți face griji. Mai există un dispozitiv mai mic împotriva lor. Îl folosim în caz de urgență. Nu e chiar atât de performant
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
La capătul lumii Țarcul Umbrei Cele trei zile consecutive de vreme splendidă s-au încheiat. Mi-am dat seama de asta de îndată ce m-am trezit, pentru că nu mă supărau ochii. Cerul era întunecat și norii groși nu lăsau să se strecoare printre ei nici o rază de soare, înăbușindu-l cu totul. Era rece afară. Crengile golașe ale copacilor arătau ca niște cârje ce voiau parcă să sprijine bolta cerească. Sunetul înghețat al apei răsuna ca un ecou. Mirosea a zăpadă. — N-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
spus și la început: orașul ăsta nu e normal. Absolut deloc, sublinie ea. La fel cred și acum. Chiar mai mult decât oricând. Problema este că-i vorba de o anormalitate perfectă. Fără nici o fisură prin care să ne putem strecura. Cam așa! Umbra contură pe pământ, cu călcâiul, un cerc perfect. — Cercul e închis. Cu cât stai mai mult, o să ajungi să gândești ca ei. O să crezi că totul e normal aici, că ei au dreptate, iar tu greșești. Înțelegi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
ieșirea din canal. Mi-am alungat din minte problema care mă frământa și am privit secțiunea de zid luminată de fată. Am zărit o deschizătură pătrată, nu prea mare, ce semăna cu gura unei lăzi de gunoi. Abia se putea strecura o persoană prin ea. Dar ăsta nu-i un canal, am zis. — Canalul e mai încolo. E o deschizătură care trece prin el. Nu simți mirosul? M-am apropiat și am adulmecat mai atent. Da, cred că era canal de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
mașina. Dylan cânta Stuck Inside of Mobile with the Memphis Blues Again. Fata mi-a mai schimbat puțin starea de spirit. Ceasul digital de pe bord arăta ora patru și patruzeci și două de minute. Amurgul se lăsa ușor. M-am strecurat cum am putut pe străzile aglomerate și am pornit spre casă. Nu era doar o după-amiază ploioasă și aglomerată de duminică, ci și una încărcată cu evenimente. O mașină sport verde se ciocnise frontal cu un camion de opt tone
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
aceea desăvârșită. Cred că s-a auzit până-n oraș. Am lăsat cheia în broască, am privit în jur, dar nu mi s-a părut nimic suspect. Nu se distingea nici o voce, nici un pas de om. Am deschis portița, m-am strecurat încet ca să nu fac nici un zgomot și am închis-o în urma mea. Zăpada adunată în țarcul Umbrei era afânată și adâncă. Mi-a înghițit imediat pașii, dar aceștia răsunau de parcă un animal de pradă pusese ghearele pe o vietate oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr dacă nu mâzgălește ceva, dar , cert e, că m-a depășit și uimit cu ceea ce a realizat. Îi doresc să se autodepășească continuu și să nu aibă pace
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
iubitor de natură, s-a trezit frate cu ea și și-a jurat în tainițele spiritului său să o imortalizeze în linii și culori pentru toți iubitorii de frumuseți. Mi-a fost elev?! Ce elev!! Nu știu dacă i-am strecurat cu adevărat în suflet otrava plăcută a celui ce nu are astâmpăr dacă nu mâzgălește ceva, dar , cert e, că m-a depășit și uimit cu ceea ce a realizat. Îi doresc să se autodepășească continuu și să nu aibă pace
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
brut. într-un vas emailat așezat pe o baie de apă, la temperatura de fierbere, se pun 100 g vaselină albă, peste care se adaugă 20 g propolis bine mărunțit. Se amestecă timp de 10 minute, apoi lichidul fierbinte se strecoară printr-un strat de tifon. Lichidul este amestecat până ce vaselina își reia aproape consistența inițială, obținându-se astfel unguentul propolizat. 154 Mărghitaș L.A., Albinele si produsele stupului, Editura Ceres, București, pp. 379 381, 2005. MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE Andrițoiu Călin
MICROGRAFII ASUPRA PRODUSELOR APICOLE by Andriţoiu Călin Vasile [Corola-publishinghouse/Science/273_a_935]
-
să piară „Ca roua de soare, / Ca spuma de mare”, duhurilor rele li se spune: „Vă duceți în gura vântului / Să vă loviți de toarta pământului”, iar bolnavului i se urează „Să rămâie luminat / Ca argintul cel curat, / Ca aurul strecurat”. Prin puterea de expresie și bogăția reliefului verbal, d., în care sunt păstrate nenumărate forme arhaice de limbă românească, a influențat poeți ca Lucian Blaga, Adrian Maniu, Ion Barbu, V. Voiculescu, Tudor Arghezi. Ca formă de artă, această specie continuă
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
cu un destin sinuos și agitat, ca și al autorului ei. În ziua premierei dramaturgul împlinea patruzeci de ani, și acest debut târziu, precum și alte împrejurări din viața lui au făcut să izbucnească un violent scandal literar. După o notă strecurată în „Voința națională” (1905), unde era perfid insinuată presupunerea că autorul lui Vlaicu Vodă ar fi profitat de un manuscris al lui Odobescu, se naște ceea ce, în același ziar, Ilarie Chendi numește „legenda plagiatului” lui D. Detractorii se ivesc unul
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
începutul războiului, debutează cu întâmplări cazone, nu lipsite de haz, dar se încheie dramatic. Toți participanții la război - sergentul Bumbara, cel hotărât să strângă bani, locotenentul Corciu, cel îndrăgostit de doctoriță, soldatul țigan Cimbirică, inapt de orice, încercând să se strecoare cu naivitate printre ostilități -, devin veritabili luptători și chiar eroi. Este o proză emoționantă, plină de vibrație, fără urmă de patetism. Ascunsă sub evenimentele cotidiene, esența tragică a momentului este prezentă și în povestirea Lastovicika. Eroul narator trăiește ultimul an
GOVORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287322_a_288651]
-
de Dublul lui Dostoievski) Între scriitor (borgesianul Thomas Pilaster, 1934-1997, autorul romanului “Zâmbetul morților”, căruia i s-au decernat simultan premiile Jules și Edmond - sic! - Goncourt, și proprietarul unei fermecătoare egerii, Lucie Combes) și exeget (poetul ratat Marc-Antoine Marson care strecoară malițiozități la adresa scrierilor lui Pilaster, la a căror ediție critică lucrează), Încheiată, fulgerător, dar la fel de elegant, cu moartea scriitorului (a unui alter ego Învins În lupta cu limbajul, a unei vârste prea fragile, concret, a acestui Thomas Pilaster al cărui
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Champs d’honneur rămâne o carte excelent scrisă și plină de farmecului discret al detaliului - atribut tipic francez -, o cronică duioasă a unor vieți care au fost. Printre ruinele babelienelor construcții textualiste bântuite de spectre, abandonate, personajele anilor ’90 se strecoară pline de candoare - copii, uneori, copii Întârziați (persoanajele lui Rouaud nu sunt altceva), tineri excentrici sau fecioare trufașe, dezrădăcinați ce-și găsesc aici o terra incognita. Ceea ce-i aseamănă este În primul rând dorința de a locui Împreună, de a
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
să devină adesea explicit. Nu se ferește, uneori, de grandilocvență. E drept, nici nu adoptă epigonismul proustian al unor confrați - dintre care cel al lui Makine a fost bine remarcat la un moment dat de Grete Tartler. La răstimpuri, Quignard strecoară solemne definiții ale artei, ale literaturii, ale mîinii care scrie. Nimic nou, aici. Ultimul lucru care merită amintit În aceast text este și cel mai important. Pascal Quignard, fidel convingerii (exprimată În carte) că arta nu evoluează - ci, cum repetă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
scrisoare deschisă adresată lui B. P. Hasdeu de un Petrachi Bătăușul, pseudonim sub care se ascunde P. P. Carp. Ținta acestor rânduri ironice este Ion Vodă cel Cumplit, lucrare în care Hasdeu încerca să șteargă limitele dintre știință și artă, strecurând totodată în subtext idei democratice. Viitorul lider conservator contestă vehement monografia sub ambele aspecte. Iacob Negruzzi iscălea cu criptonimul XYZ, frecvent folosit de el și în alte ocazii, o cronică cvasiumoristică, înregistrând cu un ochi critic realități ale vieții mondene
CUGETAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286557_a_287886]
-
voi ați stat cu muierile acasă, voi n-ați văzut măcelul / tulbure, superb, răscolitor, / voi n-ați văzut măcelul / cu șanțuri, cu degradări, cu biruințe / cum a călcat peste bucurii, peste granițe, peste ape / brutal, crâncen. [...] Armate anonime s-au strecurat în zdrențe prin noapte / cerurile se lăsau mai jos / fumul uzinelor inunda cartiere / pe străzi au răsunat automate / și-au zăcut lângă prispă muieri și copii; / oftică, tifos, pelagră, / foamete, groază, tăcere.” Scenele apocaliptice ale războiului (din ciclul Jurnal de
CARAION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]