10,247 matches
-
este caracterizat de lucrul mecanic de extracție egal cu L = 3,5eV î1eV = 1,6 ·10-19 J ). Determinați: a. frecvența de prag a acestei celule fotoelectrice; b. lungimea de undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; 72 d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu lungimea de undă λ2 = 200nm. 1. Pentru a verifica planeitatea unei suprafețe optice se
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
undă de prag; c. dacă o radiație monocromatică cu lungimea de undă λ1 = 500nm, incidentă pe fotocelulă, produce efect fotoelectric; 72 d. valoarea tensiunii de stopare a fotoelectronilor dacă asupra celulei se trimite o altă radiație monocromatică, cu lungimea de undă λ2 = 200nm. 1. Pentru a verifica planeitatea unei suprafețe optice se formează o pană optică cu aer, folosind această suprafață și o altă suprafață de referință, perfect plană. Figura de interferență observată în lumină monocromatică la incidență normală este cea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
în lumină monocromatică la incidență normală este cea din figura. Despre suprafața analizată se poate afirma că: a. este perfect plană; b. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul milimetrilor; c. prezintă o concavitate cu adâncime de ordinul lungimii de undă a radiației folosite; d. prezintă o denivelare cu înălțime de ordinul milimetrilor. 2. Fasciculele de lumină paraxiale: a. formează unghiuri mici sau nule cu axa optică principală ; b. se refractă prin focarul imagine al lentiei ; c. trec prin focarul obiect
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
fețe plan paralele. Figura de interferență observată se formează: a. la infinit; b. pe suprafața lamei; c. la o distanță egală cu un multiplu întreg al grosimii lamei; d. la o distanță egală cu un multiplu întreg al lungimii de undă. 3. Distanța de la un obiect virtual până la centrul optic al unei lentile cu distanța focală f = 20 cm este de 10 cm. Coordonata x2 a imaginii față de centrul optic al lentilei are valoarea: a. -30 cm; b. -10 cm; 74
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
prag υ0 = 5,2·10 14 Hz, cad în fiecare secundă 105 fotoni de frecvență ν = 1015 Hz. Determinați: a. energia transmisă plăcii de rubidiu în fiecare secundă de către fotonii incidenți, presupunând că toți fotonii sunt absorbiți; b. lungimea de undă a radiației incidente; c. lucrul mecanic de extracție; d. tensiunea de stopare a fotoelectronilor emiși de placă în condițiile date. 1. Unitatea de măsură în S.I. pentru convergența unei Ientile este: a. metrul; b. secunda; c. candela; d. dioptria. 2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
6. Într-un experiment de efect fotoelectric se măsoară tensiunea de stopare a electronilor la diferite frecvențe ale radiației folosite și se trasează graficul din Fig.2.24. Analizând reprezentarea grafică, determinați: a. valoarea frecvenței de prag; b. lungimea de undă de prag; c.lucrul mecanic de extracție; d.energia cinetică maximă a fotoelectronilor emiși sub acțiunea unei radiații având frecvența ν = 2 · 1015 Hz. 1. Figura alăturată Fig.2.25. reprezintă litera P așezată în fața unei oglinzi plane. Fig.2
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
luminii în cuarț este v = 1,95 · 108 m/s direcția în care se propagă lumina este: a. IA; b. IB; c. IC; d. ID. Fig.2.27. 77 4. Considerați că energia transportată de radiația luminoasă cu lungimea de undă de 550 nm emisă de o sursă monocromatică este de 1J în fiecare secundă. Numărul de fotoni emiși de sursă într-o secundă este apropiat de valoarea: a. 3 · 10 18 ; b. 8 · 10 31 ; c. 4 · 10 -36 ; d.
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
b. lucrul mecanic de extracție nu depinde de natura metalului; c. intensitatea curentului fotoelectric nu depinde de fluxul radiațiilor incidente; d. efectul se produce practic instantaneu. 6. O radiație conține fotoni a căror energie este de 2,25eV . Lungimea de undă a acestei radiații este: a. 380nm; b. 500nm; c. 552nm; d. 723nm. 7. Pe catodul unei celule fotoelectrice se trimite un flux de fotoni, fiecare dintre ei având energia ε = 43,56 ·10-20 J. Lucrul de extracție a electronilor din
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
de lumină între două reflexii succesive este egală cu: Fig.2.29. a. 1,45mm b. 1,73mm c. 2,3mm 79 d. 2,9mm 2. Două unde luminoase sunt coerente dacă au: a. aceeași frecvență și aceeași lungime de undă în punctul de suprapunere ; b. aceeași frecvență și aceeași intensitate în orice punct din spațiu; c. aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp în punctul de suprapunere; d. aceeași frecvență și lungime de undă constantă în timp în
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
și aceeași lungime de undă în punctul de suprapunere ; b. aceeași frecvență și aceeași intensitate în orice punct din spațiu; c. aceeași frecvență și diferență de fază constantă în timp în punctul de suprapunere; d. aceeași frecvență și lungime de undă constantă în timp în orice punct din spațiu. 3. O oglindă plană de mici dimensiuni este fixată pe un perete al camerei, la înălțimea h = 60cm de podea. Înălțimea față de podea la care se află o sursă de lumină, pe
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
numărul fotoelectronilor emiși de catod într-o secundă crește; c. valoarea absolută a tensiunii de stopare crește; d. lucrul mecanic de extracție al fotoelectronilor scade. 5. O parte din radiația emisă de o sursă de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 450nm cade normal pe un mediu transparent, subțire, mărginit de două suprafețe perfect plane și paralele, iar altă parte cade pe suprafața unui catod de cadmiu cu lucrul de extracție Lextr= 4,08eV. a. Descrieți figura de interferență realizată
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
unei lentile menisc divergent cu razele R și 3R și indicele de refracție n = 3/2 este : a. -5; b. 4; c. ∞; d. -4. 81 7. Se iradiază cu fotoni o țintă de wolfram î L = 4,5eV). Lungimea de undă a radiației electromagnetice pentru care electronii smulși din wolfram au viteza maximă egală cu 0,1c este: a. 0,48nm; b. 480nm; c. 4,80nm; d. 500nm. Se consideră: viteza luminii în vid c = 3·108 m/ s constanta Planck
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
un unghi β = 60° față de verticală. d. Determinați la ce distanță față de sursa S vede imaginea S′ a sursei S un observator care privește sursa de sus, pe verticala SO. 3. Un fascicul paralel de lumină monocromatică cu lungimea de undă λ = 0,6μm cade normal pe suprafața unei pelicule transparente și subțire, cu indicele de refracție n1 = 1,5. Aceasta este formată pe un suport care are indicele de refracție n2 = 1,55. Să se determine: a. frecvența radiației monocromatice
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
pana optică; d. franje de interferență nelocalizate. 6. Pe o rețea de difracție, având lungimea porțiunii trasate L = 4,8cm și un număr de trăsături N=2·104, se transmite normal un fascicul paralel de radiații monocromatice cu lungimea de undă λ = 500nm. Numărul total de maxime care se formează este: a. 8; b. 7; c. 9; d. 6. 1. Unghiul dintre raza reflectată și cea refractată în incidența Brewster este: a. 45°; b. 90°; c. 30°; d. depinde de natura
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
inel luminos este 0,8 mm, distanța dintre al 19-lea și al 18-lea inel luminos al lui Newton obținute în lumină reflectată, este: a. 0,42mm; b. 0,39mm; c. 0,34mm; d. 0,27mm. 6. Lungimea de undă din spectrul vizibil pentru care se poate obsercva un maxim de difracție de ordinul 5 la o rețea de difracție cu 4000 linii/cm este: a. 6000Å; b. 5000Å; c. 7000Å; d. 4800Å. 1. Reflexia luminii constă în: a. trecerea
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
trecerea luminii într-un alt mediu, fără schimbarea direcției de propagare. 3. Dispersia luminii constă în : a. formarea spectrului vizibil; b.trecerea luminii prin mediul dispersiv, însoțită de schimbarea direcției de propagare; c. variația indicelui de refracție cu lungimea de undă. 4. Despre interferența localizată a luminii se poate afirma că: a. se poate obține numai pe lame subțiri cu fețe plan paralele, din sticlă; b. se poate obține pe lame subțiri cu fețe plan paralele, prin reflexia sau transmisia luminii
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
86 a. vectorul luminos este polarizat doar în ce privește direcția sa; b. vectorul luminos este perpendicular pe planul de incidență; c. una din direcțiile de vibrație ale vectorului luminos este predominantă. 7. Cu ajutorul rețelei de difracție se poate determina lungimea de undă a unei radiații a cărei valoare depinde de: a. constanta rețelei de difracție; b. sursa care emite radiația; c. distanța focală a lentilei utilizate. 1. Numărul de imagini pe care le poate vedea un observator ce se află într-o
CALEIDOSCOP DE OPTICĂ by DELLIA-RAISSA FORŢU () [Corola-publishinghouse/Science/541_a_1064]
-
cu câmpul Higgs, va primi masă. Pentru a produce bosoni Higgs, energia care trebuie concentrată trebuie să fie cel puțin egală cu masa bosonului, motiv pentru care nu am văzut până în prezent un boson Higgs. Accelerarea particulelor se face cu ajutorul undelor electrice ce propulsează particulele prin tunelul circular. LHC-ul are peste 1600-1700 de magneți cântărind peste 30 de tone fiecare, fiind folosiți pentru a direcționa fluxurile de particule pentru a se curba prin inel. Curba tunelului este lină, având circumferința
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Stana Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92821]
-
strokes: that I am wretched Makes thee the happier. Heavens, deal șo still! Let the superfluous and lust-dieted man, That slaves your ordinance, that will not see Because he does not feel, feel your pow'r quickly; Șo distribution should undo excess, And each man have enough. Dost thou know Dover? Ceva să-mbraci pe-ăst suflet gol, pe care-l Rog să mă poarte. BĂTRÎNUL: Vai, șir, e nebun. GLOUCESTER: E boală vremii: nebuni duc pe orbi. Fă cum ți-
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
faptelor lor cupă. O, priviți! Priviți! LEAR: Biata-mi prostuța, sugrumata! N-are viața! De ce un cîine,-un cal, un șoarece trăiesc, Și tu suflare n-ai deloc? N-ai să mai vii Nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd, nicicînd! Pray you, undo this button. Thank you, șir. Do you see this? Look on her. Look, her lips, Look there, look there. He dies. EDGAR: He faints. My lord, my lord! KENT: Break, heart; I prithee, break. EDGAR: Look up, my lord. KENT
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
neliniști adânci, resimțită atât în esența ființei sale, cât și a neamului său condamnat la multimilenară rătăcire. Odiseea înscrisă în cele treizeci și cinci de poeme ale acestui ciclu se conturează în umbre ale căror profunzimi tragice rezultă tocmai din oglindirea în unda epopeii antice. Cel care se descrie pe sine „juif naturellement et cependant Ulysse” („evreu de bună seamă și totuși Ulise”) știe că nici o zeitate nu-i asigură protecție de-a lungul peregrinărilor: „tu avais une déesse à ton côté, Ulysse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
de mercur (Dopping Mercury Eectrode -DME-) pentru a continua regenerarea la suprafața electrodului. Polarografia în curent continuu - Direct Current Polarography (DCP) implică măsurarea curentului electrodului picurător de mercur funcție de potențialul aplicat. Curba în formă de S obținută poartă numele de undă polarografică. Valoarea forței electromotoare aplicate unde curentul este egal cu 1/2 din valoarea curentului de difuziune poartă numele de potențial de semiundă E1/2. Inălțimea treptei polarografice în anumite condiții este proporțională cu concentrația depolarizatorului (substanța de analizat) și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
aria suprafeței electrodului, coeficientul de difuziune al speciei reductibile, mărimea concentrației speciilor reductibile și este invers proporțional cu grosimea stratului de difuziune. Ionii din soluție difuzează în stratul de lângă electrod. Acest proces este determinant în apariția curentului limită ce formează unda polarografică pe curba curent - tensiune. Această ecuație stă la baza metodelor de analize denumite metodele curbelor de etalonare. Se constituie grafice ale relațiilor dintre id și C, putându-se determina astfel concentrația probei. Potențialul de semiundă: E1/2 este o
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
asemănătoare, ele putând fi caracterizate atât prin mărimea treptei polarografice, cât și a potențialului de semiundă. Rifampicina polarografiată în soluție tampon fosfat de pH=6,88 în concentrație de 0,016 mg/ml și în prezența unor electroliți formează o undă catodică a cărei treaptă polarografică este h=60 mm și cu E1/2 de -1,66 V în raport cu electrodul saturat de calomel. Determinarea cantitativă a substanțelor medicamentoase Metoda se bazează pe proporționalitatea care există între curentul limită de difuziune și
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
precipitare. Prezența sau absența proteinelor anormale se stabilește prin compararea arcurilor formate de serul bolnavului cu cel al martorului. PRINCIPII GENERALE Spectroscopia sau spectrometria este o metodă bazată pe măsurarea absorbției sau emisiei de energie a substanțelor în funcție de lungimea de undă a radiației. Spectroscopia de absorbție este la ora actuală una dintre metodele cele mai utilizate pentru identificarea și determinarea cantitativă a unui număr extrem de mare de substanțe din cele mai diverse clase. Metoda se caracterizează prin sensibilitate, simplitate, rapiditate
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]