10,128 matches
-
Dar empatia față de victimă se poate uneori transforma în furie empatică față de o a treia persoană atunci când se constată că ea a cauzat suferința. Unele studii demonstrează că empatia corelează negativ cu sentimentul de rușine și pozitiv cu sentimentul de vinovăție. Copii care manifestă atitudini și comportamente agresive (bullying) resimt mai puțin empatia (Endersen și Olweus, 2001; Miller și Eisenberg, 1988 citat de Eisenberg, 2000). Aceleași tendințe au fost constatate și în legătură cu simpatia. Empatia și simpatia reprezintă ceea ce specialiștii denumesc competențe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
a acestuia cu atitudinea față de război sau față de înarmarea nucleară. În încercarea de a explica fenomenul războiului, psihologii sociali insistă pe procesele psihosociale subiacente actelor de violență, referindu-se și la genocid. Pentru Bandura (1999), procesele de autoreglare, bazate pe vinovăție sau pe teama de a primi o sancțiune socială, și în mod normal destul de eficiente pentru a reduce agresivitatea, devin inoperante în timp, subordonându-se proceselor de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de dezangajare morală. Factorul subiacent dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori subliniază importanța sentimentului de vinovăție care devine responsabil de diferențele individuale în ceea ce privește resimțirea plăcerii atunci când se comit acte de violență. Se atrage de asemenea atenția asupra rolului trăsăturilor de personalitate precum narcisismul și interesul pentru senzații tari. Berkowitz (1999), la fel ca Baumeister și Campbell
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Percepția sinelui la victimele abuzului sexual este dezorganizată, disociată și inadaptată. Iar percepția celuilalt se bazează pe respingerea inevitabilă (abandon, pedepsire și cruzime). Pentru a înțelege ce li se întâmplă și din ce cauză, victimele își atribuie responsabilitatea abuzului, resimțind vinovăție și rușine. Sentimentele de vinovăție determină la rândul lor o stimă de sine scăzută (victimele cred că merită ceea ce li s-a întâmplat). Apare astfel confuzia existențială care favorizează o percepție cronică a sinelui ca victimă (victimizing). Alcoolul, drogul, mâncarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sexual este dezorganizată, disociată și inadaptată. Iar percepția celuilalt se bazează pe respingerea inevitabilă (abandon, pedepsire și cruzime). Pentru a înțelege ce li se întâmplă și din ce cauză, victimele își atribuie responsabilitatea abuzului, resimțind vinovăție și rușine. Sentimentele de vinovăție determină la rândul lor o stimă de sine scăzută (victimele cred că merită ceea ce li s-a întâmplat). Apare astfel confuzia existențială care favorizează o percepție cronică a sinelui ca victimă (victimizing). Alcoolul, drogul, mâncarea, apetitul sexual crescut, automutilarea, sinuciderea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
proximității. Agresiunile domestice izbucnesc întotdeauna ca urmare a unui eveniment anume, considerat provocator, și care declanșează violența împotriva partenerului de viață. Victime sau agresori, femeile se consideră de cele mai multe ori responsabile pentru declanșarea conflictului. În general, bărbații nu-și recunosc vinovăția, căutând să-și justifice comportamentul prin acțiunile victimei. Schimburile de replici ocupă un loc important în cadrul violenței domestice. Murphy și O'Leary (1989 citat de Riggs și O'Leary, 1996) au demonstrat că agresiunile verbale și pasive din perioada de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nevoia de securitate care nu poate fi obținută decât prin intermediul unor relații abuzive sau ostile cu părinții. A se considera rău și a-și merita pedeapsa este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cu părinții. A se considera rău și a-și merita pedeapsa este una dintre primele strategii psihologice folosite pentru întărirea sentimentului de securitate. Sentimentul de vinovăție este cu atât mai puternic cu cât copilul resimte o anumită ostilitate față de părinți. Vinovăția îi conferă copilului speranța de a evita pedeapsa respectând regulile părintești. Această strategie transferă toată responsabilitatea copilului, făcându-l să-și creeze o imagine de sine negativă. Continuarea maltratării astfel justificată de către copil fixează în mintea acestuia o auto-percepție devalorizantă
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de personalitate 156 Scenarii 96, 145-148, 196, 219 Scheme 96, 143, 192, 209, 219 comportamentală 30, 135 Scop afirmativ 17 coercitiv 17, 138 proxim 136 final 136 Scuza 230 agresivității 62-66, 70, 126 furiei 62-66 Sentiment de autosuficiență 71 de vinovăție 23, 116, 182, 199 negativ 41 de rușine 116 Semnale asociate 125 Simpatie 72, 100, 116, 232 Sinele public 46 Sinucidere 14 Sistem limbic 108 nervos 109, 110, 113, 117, 122 simpatic 110 Socializare 73, 94, 127, 188, 190, 204
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nebuniei, ea a fost "inserată în sistemul de valori și de represiuni morale; [...] închisă într-un sistem punitiv în care nebunul, infantilizat social-politic, se înrudește pe de-a-ntregul cu copilul și în care nebunia, culpabilizată, se leagă de la începuturi de vinovăție"31. Nebunul își pierde controlul asupra propriului eu; de acum încolo, sufletul său se află în mâinile psihiatrilor, psihologilor și infirmierilor, care decid ce fel medicamentație și ce fel tratament trebuie să urmeze pentru a fi recuperat. Toată această "grijă
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
proza momentului”). Alcătuite mai ales din proze scurte, scrierile lui P. etalează variate procedee (palimpsest, intertextualitate, autoreferențialitate, introspecție), adaptate cu ingeniozitate situațiilor-context și transpuse într-un stil plin de naturalețe epică. Tematica aleasă, definită în general de patru coordonate - ratarea, vinovăția, moartea, însingurarea -, nu conduce spre recurențe obositoare, prozatorul având capacitatea de a prezenta de fiecare dată câte un nou aspect al conflictelor ce jalonează existența. Preocuparea dozării eficiente a elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
elementelor care articulează narațiunea se evidențiază încă de la început: Grădina de vară (1989) reunește povestiri al căror element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul rând starea de însingurare, apoi moartea și vinovăția. Naratorul „proteic” (Ioana Pârvulescu) se delectează „consumând” ironic experiențe. În povestirea Globul de cristal (din volumul Grădina de vară), el este pacientul în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
element tematic esențial îl reprezintă ratarea, iar în subsidiar - însingurarea și, eventual, sfârșitul; Eclipsa (1993) focalizează ideea morții, lăsând pe fundal însingurarea și vinovăția; Într-o după-amiază de vineri (1997) reflectă în primul rând starea de însingurare, apoi moartea și vinovăția. Naratorul „proteic” (Ioana Pârvulescu) se delectează „consumând” ironic experiențe. În povestirea Globul de cristal (din volumul Grădina de vară), el este pacientul în comă din salonul unui spital, care în starea-limită dintre moarte și viață își analizează viața de familie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
corespondent ca atare în Biblie; l-am semnalat doar pe ’Pl misetatter pentru al-B"”in312. Totuși și în Biblie Dumnezeu este arătat că posedând o existență vădita, în vreme ce ființă lui este de nepătruns pentru oameni. Epistola către români vorbește de vinovăția păgânilor, care ar fi trebuit să-și dea seama de existență lui Dumnezeu contemplând creația: „...cele nevăzute ale lui, de la facerea lumii se arătă minții din fapturi: și veșnică lui putere, si dumnezeirea...” (1,20 - t.n.) Iar la patru
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
întâi să se legitimeze. Ceea ce s-a și întâmplat. Domnii și-au schimbat cărțile de vizită. Două zile mai târziu, cei doi și martorii aferenți s-au întâlnit și au stabilit conform prevederilor din codexul de dueluri al lui Clair - vinovăția colonelului Antal. Insulta lui Szacsvay a fost considerată de gradul unu, pe când cea a ofițerului de gradul trei, drept care temperamentalul Antal trebuia să-i ofere satisfacție; Szacsvay - plutonier în rezervă - a acceptat. Prezentarea de scuze s-a petrecut o lună
[Corola-publishinghouse/Science/84986_a_85771]
-
care, după un timp se coagulează Într-o versiune coerentă, general acceptată. De Îndată ce această versiune se impune, comunitatea identifică actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca scop oprirea acestei spirale a violenței magice, considerată periculoasă pentru binele comun și
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
versiune coerentă, general acceptată. De Îndată ce această versiune se impune, comunitatea identifică actele politice și riturile care consacră noua configurație sociopolitică. Evident că vrăjitoria funcționează, Între altele, și ca un sistem care atribuie vinovăție pentru răul produs. În acest caz Însă, vinovăția vrăjitorească este egal distribuită. Dezechilibrul este produs prin escaladarea actelor vrăjitorești, iar deciziile liderilor și ceremoniile instituite au ca scop oprirea acestei spirale a violenței magice, considerată periculoasă pentru binele comun și consacrarea noului echilibru social. Escaladarea acuzațiilor de vrăjitorie
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
că aceștia ar putea să provoace stricăciuni undeva (N. Cohn, 1976, apud A. Saunders, 1995, p. 113). Acest caz (care nu a dus până la urmă la condamnarea celor două femei) dezvăluie mecanismul atribuirii etichetei de vrăjitorie și, prin aceasta, a vinovăției pentru cele mai diferite evenimente nefaste (de la moarte la furtună, de la boală la distrugerea unor bunuri): Un alt bărbat o văzuse pe Anna pescuind la râu. O furtună a izbucnit când el se Întorcea acasă și bănuia că Anna a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
vreme, s-a simțit mai bine. După un timp, durerile au revenit și atunci a consultat un alt nganga. Acesta i-a spus că vinovat pentru boala lui este chiar fratele său, care e vrăjitor. Gwambi nu a crezut În vinovăția fratelui său, așa că a consultat alt nganga, care i-a spus că a fost vrăjit de soția fratelui său mai mic, geloasă pentru că Gwambi este mai bogat decât fratele său. Gwambi a fost de acord cu acest verdict, dar a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
formelor din corpul omenesc), neomanția (interpretarea alunițelor), frenologia (interpretarea formelor craniene), oftalmoscopia (citirea În ochi), palmistria (interpretarea liniilor din palmă), fizionomia (interpretarea corpului și a zodiacului). Cea de-a doua formă de divinație cuprinde: ordaliile (forme de divinație care indică vinovăția sau nevinovăția), haruspiciul (interpretarea măruntaielor), hepatoscopia (inspectarea ficatului), scapulimanția (intepretarea oaselor). În ultima categorie sunt incluse: oniromanția (interpretarea viselor) și crematismul (revelațiile În transă). În aceiași familie a tipologiilor detaliate, care urmează pas cu pas toate ipostazele tehnicilor de divinație
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
religios. Rugăciunea transmite cuvinte (Întărite prin gesturi), nu obiecte, ființe sau acte comunitare. Accentuând această dimensiune, W. Burkert (1996) consideră că rugăciunea se află În directă opoziție cu ansamblul „riturilor de supunere”: dacă acestea scot În evidență micimea, umilința sau vinovăția omului (prin declarații de penitență sau prin acte de autopedepsire), rugăciunile reprezintă o afirmare a superiorității cuiva (căruia i se cere să facă ceea ce performerul rugăciunii consideră că este peste puterile sale), iar În relația cu sacrul - o „exaltare a
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al XIX-lea, studii care vedeau În sacrificiu o dovadă a „primitivismului” și a sălbăticiei specifice societăților non-moderne. Pentru Freud, manifestările religioase și cele neurotice au numeroase elemente comune: sunt repetitive și ritualizate, se nasc din și generează sentimente de vinovăție, sunt Întemeiate pe represiunea instinctelor fundamentale. De asemenea, Freud era convins că: a) evenimentele din copilărie explică comportamentele din perioada adultă; b) Între evoluția umanității și evoluția, dezvoltarea individului există o omologie profundă, astfel Încât anumite elemente aparte din copilăria individului
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
au atacat tatăl, l-au omorât și, adaugă Freud, fiind canibali, l-au și mâncat. Sentimentele de eliberare și satisfacție (au scăpat de tatăl dominator și au putut să Își astâmpere dorințele sexuale) au fost curând urmate de sentimente de vinovăție și remușcare: Referirea la sărbătoarea prânzului totemic ne permite să dăm un răspuns: Într-o zi, frații s-au coalizat, și-au ucis și mâncat tatăl și În felul acesta au pus capăt hoardei paterne. Coalizați, ei s-au Încumetat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
Într-un cadru simbolic, controlat de interdicții și prescripții religioase, cu un obiect „substituit”, actul violent, omorârea primordială a tatălui, din illo tempore. Punerea periodică În scenă a crimei originare funcționează ca un mecanism eliberator: urmașii scapă de sentimentele de vinovăție pentru crima inițială și, simultan, Își descarcă tensiunile și frustrările acumulate asupra unui alter ego al tatălui dominant, animalul sacrificat. Modelul teoretic construit de Freud este fascinant tocmai prin capacitatea sa de a lega și de a explica, printr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]