102,196 matches
-
branhiile toracice (traheene) Larvele sunt fitofage sau prădătoare. Viața larvelor este cu mult mai lungă ca a adulților. Prezintă importanță pentru piscicultură, fiindcă constituie hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate. le au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. În România au fost studiate de Adriana Murgoci și Lazăr
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
hrana multor pești, mai ales a salmonidelor. Servesc și ca nadă naturală pentru pescuitul sportiv. Sunt specii indicatoare de ape curate, bine oxigenate. le au apărut din triasicul superior și mijlociu. În fauna actuală se cunosc peste 7 000 de specii, care sunt răspândite pe tot globul. În România au fost studiate de Adriana Murgoci și Lazăr Botoșăneanu. Clasificarea tricopterelor a suferit numeroase modificări. O clasificare admisă mai recent cuprinde 3 subordine ("Annulipalpia", "Spicipalpia" și "Integripalpia") cu un total de 45
Trihoptere () [Corola-website/Science/331975_a_333304]
-
aflate în trecere. Odată cu europenii, au sosit aici și șobolanii, care au înotat până la țărm de pe corabiile naufragiate. Pe insulă au găsit hrană din abundență - șopârle, păsări, insecte, care nu se puteau apăra împotriva lor; astfel șobolanii au distrus cinci specii de păsări și au adus în pragul extincției rase unice de șopârle gecko și scincus officinalis, precum și unele insecte-bețigaș. Dar Piramida lui Ball, aflată la aproximativ 20 km sud de Insula Lord Howe, a rămas intactă. Ambarcațiunile îi dau ocol
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
Howe, a rămas intactă. Ambarcațiunile îi dau ocol, în vreme ce pasagerii o admiră cu uimire. Păsările nu sunt însă intimidate de ea, survolând-o și aterizând pe muchiile ei înguste. Pentru ele, lespedea bătută de vânturi constituie un cămin ideal, numeroase specii, printre care petreli, rândunici-de-mare și pasărea tropicelor cu coada roșie, cuibărind aici în fiecare an. În jurul Insulei Lord Howe, unde curentul cald, tropical îl întâlnește pe cel rece, subantarctic, se află cel mai sudc recif de corali. În asunzișurile sale
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
roșie, cuibărind aici în fiecare an. În jurul Insulei Lord Howe, unde curentul cald, tropical îl întâlnește pe cel rece, subantarctic, se află cel mai sudc recif de corali. În asunzișurile sale și în galeriile din piatră trăiesc peste 400 de specii de pești tropicali și de ape mai reci. Unii, ca peștele-buzat cu cap dublu, care măsoară 76 cm în lungime și se numește astfel datorită umflăturii de pe capul masculului, pot fi întâlniți numai aici. De două secole, Piramida lui Ball
Piramida lui Ball () [Corola-website/Science/332007_a_333336]
-
le (Salmonidae) (din latina "salmon" = somon + greaca "eidos" =aspect) este o familie de pești teleosteeni de apă dulce sau migratori din emisfera nordică, caracterizați printr-o a două înotătoare dorsală, numită înotătoare adipoasă. Familia salmonidelor cuprinde specii de mărime medie și mare. Au corpul alungit, fusiform, destul de gros și foarte hidrodinamic. Corpul este acoperit cu solzi cicloizi mici, deși și rezistenți; capul gol, lipsit de solzi. Se caracterizează prin prezența aproape constantă a unei înotătoare adipoase, fără
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
este prevăzut cu apendice pilorice numeroase (între 17 și 210). Oviductele rudimentare sau lipsesc, astfel încât ovulele cad în cavitatea abdominală, de unde sunt eliminate prin oviducte scurte sau prin porul genital. le sunt răspândite în apele reci din emisfera nordică. Unele specii sunt marine anadrome, ca somonul, iar altele sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
emisfera nordică. Unele specii sunt marine anadrome, ca somonul, iar altele sunt adaptate definitiv în apele dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
dulci, ca păstrăvii. Salmonidele sunt în majoritate pești migratori, care cresc și se maturează în mări, iar pentru reproducere pătrund în apele dulci. Unele specii se hrănesc cu plancton și nevertebrate bentonice, în timp ce altele sunt răpitoare hrănindu-se cu alte specii de pești. Importanța lor economică este foarte mare. Salmonidele au o carne roșcată fără oase, foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
foarte gustoasă și de aceea sunt foarte mult pescuite și crescute în mod artificial. Forme fosile sunt cunoscute din cretacicul superior (acum aproximativ 100 de milioane de ani). Familia salmonidelor cuprinde 3 subfamilii cu 11 genuri și aproximativ 222 de specii. Ordenul Salmoniformes
Salmonide () [Corola-website/Science/332013_a_333342]
-
diferite instituții și firme specializate din străinătate. În baza observațiilor de teren a publicat lucrarea "„Preparate biologice ale faunei basarabene din Muzeul Agricol al Zemstvei din Basarabia”", care conține caracteristica mediului ambiant și a modului de viață a 63 de specii de animale. Mai mulți ani a lucrat la un studiu dedicat păsărilor din Basarabia, care a fost publicată după moartea sa de către Albina Ostermann, întru comemorarea meritelor sale în cercetarea faunei. F. Ostemann a fost printre inițiatorii creării "Societății Naturaliștilor
Franz Ostermann () [Corola-website/Science/331988_a_333317]
-
mai întunecat pe spate; vârful înotătoarelor negru. Se hrănește cu zooplancton și nevertebrate bentonice: crustacee, moluște, viermi, larve de insecte (chironomide etc.) și insecte adulte. Exemplarele de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune 16.000-82.000 icre. Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
de dimensiuni mai mari se hrănesc și cu pești mici și cu icrele altor specii de pești. Depune icre bentonice, lipicioase pe fund de piatră, în octombrie-noiembrie. O femelă depune 16.000-82.000 icre. Are valoare economică. Carnea este gustoasă. Specia se pretează a fi cultivată în lacuri de baraj, iazuri și heleșteie, în zona montană și colinară.
Coregon () [Corola-website/Science/332003_a_333332]
-
munte, dar în zonele mai nordice sunt de asemenea prezente în lacurile și râurile din câmpii. În Euroasia sunt răspândiți în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică, de la Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara. Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc. Sunt descrise 13 specii. În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul ( thymallus)
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
în regiunile arctice și temperate din emisfera nordică, de la Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara. Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc. Sunt descrise 13 specii. În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul ( thymallus)
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
de la Insulele Britanice și Franța până în bazinul râului Amur. Se reproduc primăvara. Speciile diferă prin proporțiile corpului, dispoziția oaselor gurii, numărul de radii, solzi, spini branhiali, radii branhiostegale etc. Sunt descrise 13 specii. În România și Republica Moldova trăiește o singură specie - lipanul ( thymallus)
Thymallus () [Corola-website/Science/332021_a_333350]
-
dispune de trei tipuri de habitate (Păduri stepice eurosiberiene de "Quercus sp", Tufărișuri subcontinentale peri-panonice și Pajiști stepice subpanonice) ce adăpostesc o gamă floristică divesificată, caracteristică stepelor din Câmpia Transilvană. Flora ariei naturale are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"),arțar tătăresc ("Acer tataricum"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), păducel ("Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Crataegus monogyna"), porumbar ("Prunus spinosa"), prunus ("Prunus tenella"), lemn câinesc ("Ligustrum vulgare"), dârmoz ("Viburnum lantana"). La nivelul ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
ierburilor vegetează trei rarități floristice protejate prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
prin "Directiva Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
a speciilor de faună și floră sălbatică); astfel: capul-șarpelui ("Echium russicum"), târtan ("Crambe tataria") și lintea-pratului ("Astragalus peterfii", specie endemică pentru acest sit). Alte specii de plante întâlnite în arealul sitului: "Jurinea mollis ssp. transylvanica" și "Peucedanum tauricum" (alte două specii endemice pentru această zonă), zăvăcustă ("Astragalus dasyanthus"), rușcuță de primăvară ("Adonis vernalis"), usturoi sălbatic ("Allium albidum"), sipică ("Cephalaria uralensis"), frăsinel ("Dictamnus albus"), popilnic ("Asarum europaeum"), crestată ("Aposeris foetida"), sânziene de pădure ("Galium schultesii"), poala "Sfintei Mării" ("Nepeta ucranica"), omag galben
Căian (sit SCI) () [Corola-website/Science/331426_a_332755]
-
Indigofera (Indigofera) este un gen de plante din familia fabaceelor, cu circa 750 specii răspândite în regiunile tropicale și subtropicale, iar câteva specii ajung în zona temperată a Asiei de Est. Aceasta sunt de obicei arbuști, dar unele sunt plante erbacee, iar unele sunt arbori mici, de 5-6 m înălțime. Cele mai multe au un frunziș
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]
-
Indigofera (Indigofera) este un gen de plante din familia fabaceelor, cu circa 750 specii răspândite în regiunile tropicale și subtropicale, iar câteva specii ajung în zona temperată a Asiei de Est. Aceasta sunt de obicei arbuști, dar unele sunt plante erbacee, iar unele sunt arbori mici, de 5-6 m înălțime. Cele mai multe au un frunziș caduc. Frunzele sunt imparipenat compuse. Florile mici sunt grupate
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]
-
Asiei de Est. Aceasta sunt de obicei arbuști, dar unele sunt plante erbacee, iar unele sunt arbori mici, de 5-6 m înălțime. Cele mai multe au un frunziș caduc. Frunzele sunt imparipenat compuse. Florile mici sunt grupate în ciorchine. Din mai multe specii se extrage indigoul, în special din "Indigofera tinctoria" și "Indigofera suffruticosa". Sunt descrise circa 750 specii:
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]
-
arbori mici, de 5-6 m înălțime. Cele mai multe au un frunziș caduc. Frunzele sunt imparipenat compuse. Florile mici sunt grupate în ciorchine. Din mai multe specii se extrage indigoul, în special din "Indigofera tinctoria" și "Indigofera suffruticosa". Sunt descrise circa 750 specii:
Indigoferă () [Corola-website/Science/331423_a_332752]