100,996 matches
-
în ciuda faptului că a primit mai multe solicitări pentru abonare. El a fost foarte aproape de a-și realiza țelul, cu toate acestea, atunci când a devenit proprietar și redactor al "Broadway Journal" în octombrie 1845. Aceasta și-a încetat apariția la scurt timp după aceea, iar ediția sa finală a apărut la 3 ianuarie 1846. Într-o scrisoare din ianuarie 1846 către Sarah Josepha Hale, Poe a scris că „B. Journal și-a îndeplinit destinul său... Nu am privit-o niciodată decât
The Stylus () [Corola-website/Science/336333_a_337662]
-
Călinescu îl plasează pe urmele lui Anton Bacalbașa pentru umorul lui cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu pentru descrierea mahalalei. Prima carte a lui Neagu Rădulescu a fost "Dragostea noastră cea de toate zilele" (1934), o colecție de proză scurtă răsplătită cu Premiul SSR. Alte volume de schițe și povestiri scurte: "Nimic despre Japonia" (1935), "4 pe trimestrul 2" (1942) și "Fetele au crescut" (1943). El a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. "Turnul Babel", care
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
cazon și în siajul lui G.M. Zamfirescu pentru descrierea mahalalei. Prima carte a lui Neagu Rădulescu a fost "Dragostea noastră cea de toate zilele" (1934), o colecție de proză scurtă răsplătită cu Premiul SSR. Alte volume de schițe și povestiri scurte: "Nimic despre Japonia" (1935), "4 pe trimestrul 2" (1942) și "Fetele au crescut" (1943). El a publicat, de asemenea, albume de caricaturi și cărți pentru copii. "Turnul Babel", care a apărut în 1940 și a ajuns la o a treia
Neagu Rădulescu () [Corola-website/Science/336370_a_337699]
-
sunt rodul cristalizării unei ultime tendințe stilistice. În aceste lucrări elementul românesc se afirmă și coboară la altă profunzime, depășind zona pitorescului și încorporându-se organic în structuri muzicale superioare care se generalizează. Fragmentele melodice din Suita „Săteasca”, în general scurte și fracționate, sunt izvorâte din limbajul popular, iar melosul românesc se regăsește în toate cele cinci părți ale suitei prin folosirea intonațiilor folclorice și a procedeelor lăutărești. Astfel, unitatea tematică a părților, trăsătură obișnuită a compozițiilor enesciene, apare și aici
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
a deținut și toate medalii de aur mondiale puse în joc: aur la individual la cadeți, aur la individual și pe echipe la juniori, aur la individual și pe echipe (din 2005) la seniori. Totuși, acest moment a fost de scurtă durată: Statele Unite nu au putut să-și apere titlu pe echipe, fiind învinse de Franța în finala, și Ward s-a mulțumit cu argintul. În sezonul următor s-a clasat printre primele opt la șapte turnee din opt la care
Rebecca Ward () [Corola-website/Science/336380_a_337709]
-
drept o recunoaștere a integrității teritoriale a Ungariei. Începând cu 26 noiembrie 1918, la Budapesta a funcționat o misiune militară franceză cu menirea de a supraveghea aplicarea Convenției de Armistițiu. Conducerea acesteia a fost încredințată locotenent-colonelului Fernand Vix. După o scurtă perioadă, Guvernul de la Paris a realizat imperfecțiunile textului semnat, ceea ce a determinat un statut de provizorat al acestuia. Înlocuirea sa efectivă va fi luată în considerare însă doar începând cu 26 februarie 1919, când negociatorii Conferinței de Pace de la Paris
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
scorul fiind 12-3. A trecut în finală mică de Trillini, adjudecându-se medalia de bronz. La proba pe echipe, Italia a fost învinsă la limită de Rusia în semifinală, dar a depășit Ungaria în meciul pentru medalia de bronz. La scurt timp după Jocurile de la Beijing a fost chemată de Michele Santoro la emisiunea AnnoZero pe Rai 2, pentru a o înlocui pe Beatrice Borromeo. După această experiență, s-a întors pe planșă. La Campionatul Mondial din 2009 a cucerit aurul
Margherita Granbassi () [Corola-website/Science/336376_a_337705]
-
priorităților aliate - declanșarea [[operațiunea Market Garden|Operațiunii Market Garden]] în Olanda. [[Image:Bundesarchiv Bild 183-1992-0617-506, Walter Model im Kübelwagen.jpg|thumb|Feldmareșalul Model în vizită la pozițiile Diviziei a 246-a Volksgrenadier din Aachen]] "[[Wehrmacht]]ul" s-a folosit de scurta pauză în acțiunile aliate ca să retragă Diviziile SS I [[Leibstandarte SS Adolf Hitler| „Leibstandarte Adolf Hitler”]], a 2-a [[2. SS-Panzer-Division Das Reich| „Das Reich”]] și a 12-a [[12. SS-Panzer-Division Hitlerjugend| „Hitlerjugend”]] și Divizia Wehrmacht a 9-a și
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
străpungerea reușită de infanterie prin Linia Siegfried. Flancurile atacului trebuiau apărate de Divizia a 29-a de infanterie SUA. În sud, Diviziile I și a 9-a de infanterie americane și Divizia a 3-a de blindate SUA au folosit scurta perioadă de acalmie din ultimele două săptămâni ale lunii septembrie pentru odihnă și completarea efectivelor și reînarmare. Până pe 1 octombrie, aproape 70 dintre soldații Diviziei I comandate de generalul [[Clarence Huebner]] fuseseră înlocuiți cu soldați proaspăt sosiți pe front. Ultimele
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
proiectil în tunul antiaerian Flak 36 (ori Flak 37)]] În aceeași zi (12 octombrie), în sud, două regimente de infanterie germană au încercat să recucerească dealul Crucii controlat de americanii Diviziei I. După lupte grele, germanii au cucerit pentru o scurtă vreme controlul asupra înălțimii dar, până la sfârșitul zilei, dealul a fost recucerit de americani. Militarii germani din cele două regimente au fost uciși sau răniți aproape în totalitate. În zilele de 11-13 octombrie, aviația aliată a bombardat orașul Aachen, în
Bătălia de la Aachen () [Corola-website/Science/336362_a_337691]
-
mulți oameni și a deschis focul, rănind mulți dintre ei. Carter, ascunsă într-o boxă cu alte persoane, a fost ranită de gloanțe și bucăți din peretele căzut în urma ploii de gloanțe. Pușca lui Mateen s-a blocat apoi pentru scurt timp, moment în care a oprit focul și a luat supraviețuitorii ostatici. La ora 2:22, între două schimburi de focuri, Mateen a făcut un apel la 911 din baia clubului în care și-a exprimat simpatia pentru Tamerlan și
Atentatul din Orlando (2016) () [Corola-website/Science/336382_a_337711]
-
Pringle și James Cleghorn. Revista nu a avut succes, iar Blackwood i-a concediat pe Pringle și Cleghorn și a relansat jurnalul ca Blackwood's Edinburgh Magazine sub propria redacție. Jurnalul a adoptat în cele din urmă un nume mai scurt și de la relansare s-a făcut referire adesea la ea ca Maga. Pagina de titlu a purtat imaginea lui George Buchanan, un istoric scoțian din secolul al XVI-lea. "Blackwood's" a fost conceput ca un rival pentru "Edinburgh Review
Blackwood's Magazine () [Corola-website/Science/336401_a_337730]
-
ca pe o foaie de hartie ci ca pe o bucată dintr-o companie adevărată. Cu această perspectivă în minte, investitorul nu trebuie să fie preocupat prea mult de fluctuațiile de preț deoarece bursa de valori se comportă pe termen scurt ca o mașină de vot, dar pe termen lung ca una pentru câtărire. Graham a făcut distincția între investitorul activ și cel pasiv. Graham recomandă ca investitorii să acorde timp și atenție în a analiza starea financiară a unei companii
Benjamin Graham () [Corola-website/Science/336409_a_337738]
-
Prințesă Moștenitoare a Saxoniei prin căsătorie. Maria Carolina fost fiica împăratului Francisc al II-lea și a celei de-a doua soții, Maria Teresa a celor Două Sicilii. A fost numită după o soră mai mare care a murit la scurt timp după naștere. Maria Carolina a aparținut Casei de Habsburg-Lorena. Maria Carolina a fost, de asemenea, de două ori strănepoată a Mariei Terezia a Austriei și de două ori nepoată a Mariei Antoinette, fiind nepoată pe linie paternă a lui
Maria Carolina de Austria (1801-1832) () [Corola-website/Science/336420_a_337749]
-
în numărul 10 din 1 martie 1925. Există diferențe minore între conținutul acestor capitole și primele capitole din ediția definitivă a cărții: diferențe ortografice, inclusiv ale unor nume (Virgil Probota, Zoe Vezbianu), fraze formulate diferit, unele pasaje eliminate ulterior (o scurtă referință la boierul Bibi Murgescu ce se cuplase cu o cântăreață de cabaret, discuții cu privire la colaborarea unor funcționari guvernamentali cu legațiile străine și zvonuri despre iminența unei revoluții în Rusia ce au loc la Casa Capșa și o glumă macabră
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lagăr. Realismul faptelor prezentate în roman a fost evidențiat de majoritatea criticilor literari, care au susținut că lipsa contactului direct cu viața din scrierile lui Alexandru Vlahuță sau Barbu Delavrancea au făcut ca acestea din urmă să fie uitate la scurt timp după ce au fost publicate. Principala calitate a romanului o constituie evocarea societății românești în perioada Primului Război Mondial și apoi în anii imediat următori. Criticul Eugen Lovinescu îl considera „cel mai bogat și, într-un fel, mai reușit, roman al războiului
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
fiind interesat în egală măsură de femei și de bărbați, pe care îi caută cu ajutorul aplicățiilor de profil. Atacatorului îi plăcea să își facă selfie-uri în care să își arate mușchii, iar familia sa spune că obișnuia să poarte pantaloni scurți înflorați, maiouri decoltate și să meargă la clase de salsa. Analistul de securitate al NBC News Malcolm Nance a spus că atacul mimează o strategie deseori folosită de al-Qaida în Peninsula Arabica și teroriști în Israel, dar a subliniat că
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
-și face un selfie. Înregistrările telefonice au arătat că el și Bouhlel s-au contactat de 1.278 de ori în perioada iulie 2015 și iulie 2016. Acesta i-ar fi trimis un mesaj lui Bouhlel în ianuarie 2015, la scurt timp după atacul asupra redacției revistei "Charlie Hebdo", spunând: "Eu nu sunt Charlie... sunt fericit, au adus soldați ai lui Allah pentru a termina treaba". Cel mai în vârstă dintre franco-tunisieni i-ar fi trimis un mesaj lui Bouhlel pe
Atentatul de la Nisa (2016) () [Corola-website/Science/336532_a_337861]
-
la București, unde a studiat mai întâi Regie de film, apoi Scenaristică și filmologie la ATF (în prezent UNATC), după care a fost admis în urma unui examen la DFFB (Academia de Film și Televiziune din Berlin). A realizat 12 filme (scurt și mediu metraje) și două lungmetraje, printre care primul film produs vreodată de o televiziune particulară din România, „Gambitul Damei” (1995) și ceea ce presa a numit primul thriller românesc, „Porțile” (1996). A fost redactor încă de la început la revista ProCinema
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
Damei” (1995) și ceea ce presa a numit primul thriller românesc, „Porțile” (1996). A fost redactor încă de la început la revista ProCinema, unde a scris sute de articole de întâmpinare și despre istoria cinematografului. Întors la Timișoara, a condus pentru o scurtă perioadă televiziunea Analog și radiourile Analog din Timișoara, Lugoj și Deva. A fost, alături de Robert Șerban, realizatorul a ceea ce Pavel Șușară numea „cea mai bună emisiune culturală românească după "Seratele muzicale" a lui Iosif Sava”, "A cincea roata". Și-a
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
Robert Șerban, realizatorul a ceea ce Pavel Șușară numea „cea mai bună emisiune culturală românească după "Seratele muzicale" a lui Iosif Sava”, "A cincea roata". Și-a dat Doctoratul în Managementul Campaniilor Electorale, de care s-a și ocupat pentru o scurtă vreme. A plecat la București ca producător în publicitate la Tempo Advertising, după care, la scurtă vreme, și-a făcut propria agenție. De numele lui se leagă câteva campanii și branduri românești care au devenit celebre. După cum el însuși spune
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
muzicale" a lui Iosif Sava”, "A cincea roata". Și-a dat Doctoratul în Managementul Campaniilor Electorale, de care s-a și ocupat pentru o scurtă vreme. A plecat la București ca producător în publicitate la Tempo Advertising, după care, la scurtă vreme, și-a făcut propria agenție. De numele lui se leagă câteva campanii și branduri românești care au devenit celebre. După cum el însuși spune, e pasionat de foarte multe lucruri, mereu curios. Are o bibliotecă și o cinematecă impresionante și
Igor Bergler () [Corola-website/Science/336551_a_337880]
-
e o scurtă colecție de povestioare scrisă de Agatha Christie și publicată prima oara în Marea Britanie de către Collins Crime Club pe data de 15 martie 1937. În Statele Unite ale Americii, cartea a fost publicată de Dodd, Mead and Company sub titlul ,"Dead Mân
Triunghiul etern () [Corola-website/Science/336584_a_337913]
-
Ungvár"), Muncaci ("Munkács") și Bereg ("Beregszász") - într-o zonă care era locuit preponderent de etnici maghiari, dar în orașele Ujhorod și Muncaci și în împrejurimea lor a existat și o minoritate rutenă semnificativă. Anexarea orașelor Ujhorod și Muncaci după un scurt timp a devenit o sursă de conflict între unele forțe politice din Cehoslovacia, guvernul maghiar și elita politică a rutenilor. Pentru a evita dezintegrarea statului, guvernul cehoslovac a asigurat autonomia Transcarpatiei, cu data de 9 octombrie 1938 numind un guvern
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]
-
autoritățile cehoslovace. Succesorul lui devenea Avgustin Voloșin, sub conducerea lui a început organizarea treptată a unei Transcarpatie independentă. La Hust era organizat miliția cu numele Gărziile Sich, alcătuit din voluntari ruteni, sub conducerea politicianului social-democrat Dmitro Ivanovich Klimpus. După un scurt timp, miliția a devenit armata de facto oficială a regiunii autonome. La 6 ianuarie 1939 o unitate militară cehoslovacă sub conducerea generalului Lev Prchala a pornit un atac împotriva orașului Munkács. Asediul era respins de către garnizoana militară orășenească și voluntari
Invazia Transcarpatiei în 1939 () [Corola-website/Science/336579_a_337908]