102,196 matches
-
a fost lăsată fără apă pentru o perioadă lungă de timp, astfel încât specia a dispărut din bazinul râului Argeș, iar în prezent aspretele supraviețuiește numai într-o porțiune de aproximativ 1 km în râul Vâlsan. Principalele amenințări identificate asupra supraviețuirii speciei sunt reprezentate de: distrugerea habitatului prin defrișări forestiere extinse și construiri de drumuri de-a lungul râurilor; scăderea debitului râului Argeș și a râului Vâlsan, ca urmare a construirii barajului hidroelectric (Lacul Vidraru) în 1967 și a barajului lacului de
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
scăldatul oilor etc.), utilizarea de otravă pentru braconaj, minele de plumb etc; creșterea temperaturii apei; dispariția unor larve de insecte cu care se hrănește aspretele în aval de lacul de acumulare Vâlsan: efemeroptere (în special a "Rhithrogena semicolorata", mai multor specii de "Baetis"), chironomide, trihoptere; pescuitul ilegal; intensificarea extracției de piatră și a bolovanilor ca material de construcții de către localnici din albia râului Vâlsan; depozitarea pe malul râului a unor mari cantități de steril, care pot să cadă în apă; eșecul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
râului Vâlsan; controlul exploatărilor forestiere; reproducerea aspretelui în captivitate și repopularea cu puiet a râului Vâlsan, în viitor și a altor râuri; păstrarea și creștere în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost declarat monument al naturii. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
în captivitate a unor specimene a aspretelui înainte de a fi prea târziu. Aspretele este o specie ocrotita de lege și a fost declarat monument al naturii. Pe Lista Roșie a IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul 2005 aspretele a fost inclus și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys valsanicola" este listat în Convenția privind
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
IUCN (Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii și a Resurselor Naturale) specia "Romanichthys valsanicola" este menționată ca critic amenințată (periclitată) cu dispariția (CR - critically endangered) În anul 2005 aspretele a fost inclus și în Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys valsanicola" este listat în Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Cartea Roșie a Vertebratelor din România ca specie critic periclitată (CR). "Romanichthys valsanicola" este listat în Convenția privind conservarea vieții sălbatice și a habitatelor naturale din Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Europa, adoptată la Berna la 19 septembrie 1979, unde este menționat în Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Anexa II (speciile animale care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este enumerat și în Directiva 92/43/EEC a Consiliului Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
Comunităților Europene privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, unde este menționat în Anexa II (specii animale și vegetale de interes comunitar a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare) și anexa IV (speciile animale și vegetale de importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
importanță comunitară care necesită protecție strictă). "Romanichthys valsanicola" este protejat în România prin Legea nr. 462/2001, emisă de Parlamentul României, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice, unde este menționat în anexa III (specii de plante și de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
de animale a căror conservare necesită desemnarea ariilor speciale de conservare și a ariilor de protecție specială avifaunistică) și anexa IV (specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă). Aspretele este listat și în Anexa 4 B: Specii de animale și de plante care necesită o protecție strictă din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Valea Vâlsanului a fost desemnată ca sit pentru
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integranta a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România. Supraviețuirea aspretelui depinde acum de programul LIFE al Uniunii Europene, care operează deja pe site-ul de protecție Valea Vâlsanului a speciei.
Asprete () [Corola-website/Science/331484_a_332813]
-
se întinde o dungă subțire cenușiu-argintie, care la adulți dispare. Înotătoarele ventrale, pectorale și anală sunt de culoare galben deschis. Pe înotătoarele dorsală și anală există uneori pete întunecate mici. Se hrănește pe fundul apelor. Hrana include mai ales diverse specii de larve de insecte și insecte acvatice sau care cad în apă (plecoptere, trihoptere, chironomide), anelide, moluște, crustacee, cladocere, amfipode și izopode, dar și cu spongieri de apă dulce, briozoare, zooplancton, detritus și resturi vegetale. Mai rar se hrănește și
Murgoi bălțat () [Corola-website/Science/331528_a_332857]
-
le (Pipidae), numite și broaște fără limbă, este o familie de broaște acvatice lipsite de limbă răspândite în Africa la sud de Sahara și America de Sud tropicală la est de Anzi. Se cunosc 5 genuri și 30-41 de specii. Au lăsat fosile din cretacic (145,5 milioane - 65,5 milioane de ani în urmă) până în prezent. Lungimea adulților este de 2-20 cm. Corpul este turtit dorso-ventral. Au 6-8 vertebre presacrale; coastele prezente și libere la larve (mormoloci), dar contopite
Pipide () [Corola-website/Science/336962_a_338291]
-
este situat pe Dunăre, la sud de localitatea Moldova Veche și la aproximativ trei kilometri de port. Cu o suprafață de 345 de ha, insula are un sol nisipos-pietros, cu pâlcuri de pădure unde predomină specia arboricolă de răchită albă, Salix alba, cu floră și faună specifică zonelor umede. Ostrovul are o lungime de aproximativ șase kilometri. Înainte de anul 1970 era mult mai mare, însă a fost inundată odată cu scufundarea insulei Ada Kaleh (care se găsea
Ostrovul Moldova Veche () [Corola-website/Science/336991_a_338320]
-
Will și alte câteva persoane scapă cu ajutorul unei capsule, unde cu toții sunt puși într-o stare de animație suspendată. După ce capsula de salvare cade pe o planetă necunoscută, Druuna se trezește singură. Ea este prinsă într-un război între două specii exotice, una formată din ființe parazite care au nevoie de specimene organice ca gazde, iar cealaltă formată din roboți inteligenți care au ca obiectiv crearea vieții organice. Aparent, planeta este Pământul la mii de ani după dispariția omului. Mașinile doresc
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
a fost cauzată de un război între oameni și mașini) pentru a încerca să înțeleagă umanitatea. Will apare din nou pentru scurt timp dar este răpit. Shastar, de asemenea, apare din nou, dar acum lucrează alături de mașini pentru a recupera specia umană. În acest scop, ei decid s-o cloneze pe Druuna. Seria "Morbus Gravis" conține atât sex explicit cât și violență grafică. Volumul 3, "Creatura", prezintă în totalitate sexuală explicită, iar următoarele trei cărți prezintă acte de penetrare total necenzurate
Druuna () [Corola-website/Science/337447_a_338776]
-
de apă de aproximativ 90 la sută, în timp sosul Tabasco are un conținut de apă de 95 la sută. <br> Ardeii iuți cu cel mai mare grad pe scara Scoville depășesc un milion de unități Scoville: aici se includ speciile de naga jolokia sau bhut jolokia și "cultivarul" său, "ghost chilli", care nu are statut oficial. Carolina Reaper este cotat în prezent cel mai iute ardei din lume.<br> <br> ! Scoville heat units ! Examples Începând din anii 1980, iuțeala ardeilor
Scara Scoville () [Corola-website/Science/337440_a_338769]
-
în regiunea posterioara (istmul), glandulara. Canalul excretor lateral este limitat la o singură coardă hipodermica. Majoritatea reprezentanților acestui ordin sunt paraziți pe plante (fitoparaziți) și într-o măsură redusă sunt forme foretice sau endoparazite la insecte. Cele mai des întâlnite specii din acest ordin sunt "Anguina tritici" (parazitează la grâu), "Heterodera schachtii" (parazit la sfecla), "Meloidogyne incognita" (produce gale ale rădăcinilor). Ordinul Tylenchida este reprezentat prin două subordine: "Tylenchina" (cu 3 suprafamilii "Criconematoidea", "Tylenchoidea" și "Sphaerulariina") și "Aphelenchina" (cu o singură
Tilenchide () [Corola-website/Science/337450_a_338779]
-
mod sistematic. În "Leș Discomycètes d'Europe" din 1907 a determinat clasa "Discomycetes" ca parte a încrengăturii "Ascomycota", crezând că ascosporii largi și curbați precum parafizele rare și scurte erau suficient de distincte pentru a obține un nou gen cu specii aparte. Astăzi denumirea este caduca și a fost împărțită în clasele "Pezizomycetes" (de exemplu zbârciogii), "Lecanoromycetes", "Leotiomycetes" și "Sordariomycetes". În această carte a descris de exemplu pentru prima oara sistematică ciupercii "Ptychoverpa bohemica", (în prezent "Verpa bohemica"). Mai departe a
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
este caduca și a fost împărțită în clasele "Pezizomycetes" (de exemplu zbârciogii), "Lecanoromycetes", "Leotiomycetes" și "Sordariomycetes". În această carte a descris de exemplu pentru prima oara sistematică ciupercii "Ptychoverpa bohemica", (în prezent "Verpa bohemica"). Mai departe a denumit multe alte specii de bureți. În anul 1908 savantul a fost primit de acea în "Académie des sciences" ca membru corespondent și la 14 iulie 1910 a fost numit cavaler al Legiunii de Onoare. El a fost de asemenea membru al "Académie de
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
de ani a mai scris "Dernières étincelles mycologiques" conținând și 6 plăci colorate. Facultatea de Farmacie din Paris i-a dedicat unul dintre amfiteatrele sale (1930). În onoarea savantului au fost denumite două genuri (" Boudiera" și "Boudierella") precum 86 de specii și subspecii cu epitetul "boudieri" sau "emilii", între altele:
Émile Boudier () [Corola-website/Science/337510_a_338839]
-
Amanita vaginata (Pierre Bulliard, 1783 ex Jean-Baptiste de Lamarck, 1783), denumită în popor ciupercă fără inel este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Amanitaceae și de gen Amanita, fiind un simbiont micoriza (coabitează, formând micorize pe rădăcinile arborilor). Acest burete este destul de răspândit în România, Basarabia și Bucovina de Nord și se poate găsi, crescând
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
cu tinctură de Guaiacum dopă două minute albastru. Dacă se dă seama că Amanita vaginata nu are bulb sau manșetă (inel), ea nu poate fi confundată cu Amanitele otrăvitoare sau letale. Asemănătoare sunt variațiile ei (Amanita alba, plumbea, etc.) precum speciile înrudite, ca de exemplu: Amanita battarrae sin. Amanita umbrinolutea, Amanita beckeri, Amanita crocea, Amanita flavescens, Amanita fulva, Amanita lividopallescens sau Amanita mairei. Ciuperca este confundată chiar și cu soiul parazitar Volvariella, în special cu Volvariella bombycina sau Volvariella caesiotincta.Toți
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]