102,196 matches
-
Amanita battarrae sin. Amanita umbrinolutea, Amanita beckeri, Amanita crocea, Amanita flavescens, Amanita fulva, Amanita lividopallescens sau Amanita mairei. Ciuperca este confundată chiar și cu soiul parazitar Volvariella, în special cu Volvariella bombycina sau Volvariella caesiotincta.Toți acești bureți sunt comestibili. Specii asemănătoare == Amanita vaginata este ca toate ciupercile acestui gen în stare crudă toxică (provoacă tulburări digestive), dar gătită este destul de gustoasă, toxinele fiind complet distruse prin tratamentul termic (ciuperca se taie în mod normal felii sau în jumătate). Cuticula se
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
taie în mod normal felii sau în jumătate). Cuticula se curăță mereu de resturile vălului universal pentru rafinarea gustului. De altfel, buretele poate fi preparat ca Amanita rubescens sau "Amanita caesarea". Dați atenție și nu poziționați această ciupercă fragilă sub specii mai mari și grele în coș! [[Categorie:Amanita]] [[Categorie:Ciuperci comestibile]] [[Categorie:1783 în știință]]
Ciupercă fără inel () [Corola-website/Science/337526_a_338855]
-
O mărime fizică de stare este o specie de mărime care caracterizează una din evenimentele de stare a unui sistem fizic. Fenomenele, transformările și procesele din sistemele fizice sunt mulțimi de evenimente care în raport cu un eveniment de referință se preced, sunt simultane sau se succed. În conformitate cu principiul cauzalității
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
un eveniment de referință se preced, sunt simultane sau se succed. În conformitate cu principiul cauzalității, pentru orice eveniment există o cauză care-l determină univoc ca efect al său. Evenimentele susceptibile de a constitui cauze se numesc evenimente de stare, iar speciile care le caracterizează proprietatea de stare se numesc "mărimi de stare". Mulțimea evenimentelor de stare simultane alcătuiește "starea sistemului fizic" în momentul respectiv, descrisă de mulțimea corespunzătoare a mărimilor de stare. Evenimentele respectiv speciile de mărimi care nu intervin în
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
se numesc evenimente de stare, iar speciile care le caracterizează proprietatea de stare se numesc "mărimi de stare". Mulțimea evenimentelor de stare simultane alcătuiește "starea sistemului fizic" în momentul respectiv, descrisă de mulțimea corespunzătoare a mărimilor de stare. Evenimentele respectiv speciile de mărimi care nu intervin în starea unui sistem fizic se numesc "evenimente accesorii", respectiv mărimi accesorii. Dacă sistemul fizic nu este izolat, determinarea univocă a evoluției lui este condiționată de cunoașterea interacțiunilor cu sistemele fizice din exterior. Mărimile fizice
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
izolat este "complet" respectiv "incomplet", după cum valorile mărimilor de stare la un moment dat determină, respectiv nu determină în mod univoc starea ulterioară a sistemului. Cazul în care grupul mărimilor de stare este incomplet reprezintă importanță pentru detectarea de noi specii de mărimi de stare. Dacă un sistem fizic izolat se poate aduce în stări în care mărimile de stare cunoscute au valori egale, dar evoluțiile sistemului sunt diferite, în conformitate cu principiul cauzalitații rezultă că există una sau mai multe mărimi de
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
Se constată că dacă formula 22 este diferit de formula 23, asupra firelor se exercită forte cu atât mai mari cu cât diferența de temperatura formula 24 este mai mare și dacă formula 25 forțele se anulează. Existența forțelor pune în evidență o nouă specie de mărimi de stare care nu e de natura mecanică. Prin examinarea structurii noii proprietăți (relații de echivalență și de ordonare etc.) se definește mărimea intensitate a curentului electric de conducție. Starea sistemului celor două fire se numește "termoelectrică", iar
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
de echivalență și de ordonare etc.) se definește mărimea intensitate a curentului electric de conducție. Starea sistemului celor două fire se numește "termoelectrică", iar fenomenul pus în evidență prin experiență constituie "efectul termoelectric". Exemplul ilustrează modul în care se introduc speciile de mărimi de stare electrică și magnetică ale sistemelor de corpuri și câmp electromagnetic. Răduleț, Remus: "Noile progrese ale științelor fizico-chimice și categoria de lege". București, Cercetări filozofice, nr.1, an X., Editura Academiei R.P.R.
Mărime fizică de stare () [Corola-website/Science/328410_a_329739]
-
precum și credința într-un drept inerent al naturii aveau să devină piatra de temelie a ecologiei moderne. În secolul 20, ideile ecologice au continuat să crească în popularitate și recunoaștere. Au început să fie făcute eforturi pentru a salva unele specii de animale sălbatice, în special bizonul american. Moartea ultimului porumbel pasager precum și periclitarea bizonului american a ajutat să se concentreze ideile conservaționiștilor și popularizarea preocupărilor lor. În 1916 a fost fondat National Park Service de către președintele american Woodrow Wilson. Naziștii
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
asigura protecția lor. În 1933, guvernul a adoptat o lege stringentă de protecție a animalelor. Mulți lideri NSDAP, inclusiv Adolf Hitler și Hermann Göring au fost susținători ai protecției animalelor. Câțiva naziști erau ecologiști (în special Rudolf Hess), iar protejarea speciilor și bunăstarea animalelor au fost probleme semnificative la nivelul regimului. Heinrich Himmler a făcut eforturi de a interzice vânătoarea de animale. Göring a fost un iubitor de animale și ecologist. Actualele legi referitoare la bunăstarea animalelor din Germania sunt mai
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
aspecte politice. Aceste persoane locuiau în afara societății normale și au început să urmeze unele dintre teoriile mai radicale ale protecției mediului, cum ar fi ecologia profundă. În această perioadă ecologismul de masă a început să prezinte forță prin semnarea Actului Speciilor Pe Cale De Dispariție în 1973 și formarea tratatului multilateral CITES în 1975. Modificări semnificative au fost, de asemenea, adoptate în Statele Unite ale Americii în Legile - Clean Air Act și Clean Water Act. În 1979, savantul britanic James Lovelock, a publicat
Ecologism () [Corola-website/Science/328409_a_329738]
-
1952 primul îngheț s-a înregistrat la 17 septembrie. Prezența înghețul poate produce și brumă, caracterizează prin formarea unui strat subțire de gheață lucioasă pe obiectele din apropiere solului. Pe marginea străzilor și în parcuri se întâlnesc platani (răspândită este specia "Platanus acerifolia"). La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
acerifolia"). La nordul municipiul în anii 1949-1950 a fost plantat „Sistemul de perdele forestiere de protecție Bălți” pe un teren de 15 ha și constituit din 13 perdele forestiere de stejar pedunculat ("Quercus robur"), în care se găsesc și alte specii: paltinul de munte ("Acer pseudoplatanus"), paltinul de câmp ("Acer platanoides"), arțarul tătăresc ("Acer tataricum"), salcâmul ("Robinia pseudacacia") și arțarul american ("Acer negundo"). Etajul arbuștilor este reprezentat de caragana moale ("Caragana mollis"), lemnul câinesc ("Ligustrum vulgare"), sângerul ("Swida sanguinea"), soc ("Sambucus
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
japonicus", "Polygonum aviculare", "Cardaria draba", "Capsella bursapastoris", "Sisymbrium officinale", "Lepidium ruderale", "Polygonum aviculare", "Artemisia absinthium", "Cynodon dactylon", "Plantago major", "Coronilla varia", "Lotus corniculatus", "Daucus carora", "Achillea pannonica". Vegetația de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Achillea pannonica". Vegetația de luncă este formate din comunități de plante ierboase, preponderent mezofite. Multe specii străine invazive (majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
majoritatea de origine americană) "Grindelia squarrosa", "Ambrosia artimisiifolia", "Xanthium albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
albinum", "Abutilon theophrasti") s-au naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
naturalizat intrând în componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
componența fitocenozelor seminaturale, dezlocuind uneori speciile locale. Biomasa fitoplanctonului în Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
Răut la Bălți constituie 2,38 g/m, este alcătuită din Cyanophyta (1 specie), Bacillariophyta - "Navicula cuspidata", "Nitzschia palea", "Cyclotella meneghiniana" (15 specii), Euglenophyta - "Trachelomonas hispida" (4 specii), Volvocophyceae (1 specie) și Chlorococcophyceae - "Scenedesmus quadricauda", "Monoraphidium contortum", "Crucigenia tetrapedia" (11 specii). Starea microbiologică a râului Răut la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
la izvor este satisfăcătoare, cantitatea totală a bacteriilor heterotrofe variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
variază în limitele admisibile (0,3 - 0,6 mln. cel/ml.), în aval de orașul Bălți bacterioplanctonul sporește de 7-10 ori. Ihtiofauna piscicolă a râurilor Răut și Răuțel este compusă din specii ce aparțin complexului limnofil. Din cele 22 de specii care populează în bazinul Răutului, în sectorul orașului Bălți predomină fufa ("Leucaspius delineatus"), porcușorul ("Gobio obtusirostris") și carasul argintiu ("Carassius gibelio"). În exemplare unitare se întâlnesc osarul ("Pungitius platygaster") și moaca de brădiș ("Proterorhinus marmoratus"). Unele himenoptere sunt utilizate la
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
la reglarea efectivului de buhe și molii (buha verzei, buha fructificațiilor, sfredelitorul porumbului, molia strugurilor, viermele mărului. De exemplu, "Trichogramma evanescens" parazitează pe ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
ouăle dăunătorilor culturilor de varză, porumb, mazăre, tomate, sfeclă etc. Dipterele din familia Culicidae sunt reprezentați de speciile Aedes vexans, Ochlerotatus annulipes, Dahliana geniculata, Culex modestus etc. Arahnofauna este reprezentată în special de păianjeni și acarieni. Printre păianjeni se întâlnesc specii vagabonde și țesători. Cele mai numeroase forme țesătoare sunt păianjenii din familia Lyniphidae ("Erigone atra", "Linyphia hortensis", "Linyphia triangularis", "Neriene montana"), care țes pânze orizontale, fiind urmați de reprezentanții "Parasteatoda lunata", "Steatoda bipunctata", "Theridion varians", "Enoplognatha ovata" cu pânze spațiale
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]
-
alb în galben și invers, iar "Lycosa singoriensis" (Lycosidae) este cel mai mare păianjen din raza orașului ajungând până la 3,5 cm lungime. Păianjenii enumerați vânează prada din ambuscadă și nu folosesc pânze speciale. În locuințele umane sunt răspândite așa specii ca: "Pholcus phalangioides", "Holocnemus pluchei", pânza cărora se acumulează, "Dysdera crocata" etc. Se cunosc și specii care habitează în bazine acvatice: "Dolomedes fimbriatus" - o specie semiacvatică, vânează prada pe suprafața apei și "Argyroneta aquatica" care duce un mod de viață
Geografia municipiului Bălți () [Corola-website/Science/328473_a_329802]