10,311 matches
-
proprietatea în faptul de a dispune liber de persoană, apoi de facultăți, în sfârșit de produsul facultăților acesteia, ceea ce dovedește, ca să o spun în treacăt, că dintr-un anumit punct de vedere Libertatea și proprietatea se confundă. Aproape că aș îndrăzni să spun, ca și dumneavoastră, că Proprietatea asupra produsului facultăților noastre este mai puțin lipită de ființa noastră decât cea asupra înseși facultăților. Din punct de vedere material, acest lucru este incontestabil; însă a priva un om de facultățile sale
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
bine decât aș ști eu să o fac? Poate îmi veți zice că principiul Regimului Protector nu este în opoziție cu principiul Proprietății. Să vedem deci procedeele acestui regim. Există două: prima și restricția. Cât privește prima, lucrurile sunt evidente. Îndrăznesc să provoc pe oricine s-ar încumeta să susțină că ultimul termen al sistemului de prime, împins până la capăt, nu este Comunismul absolut. Cetățenii muncesc la adăpostul forței comune însărcinate, așa cum spuneți dumneavoastră, să garanteze fiecăruia ceea ce este al său
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și două neajunsuri sau, dacă doriți, un profit și două pierderi, fiecare dintre aceste pierderi egale profitului, de unde rezultă o pierdere seacă, definitivă, care lasă în urmă această mărturie reconfortantă că în această chestiune, ca în multe alte lucruri, și îndrăznesc să zic că în toate, Utilitatea și Justiția concordă. Aceasta nu este decât o afirmație, este adevărat; dar o putem sprijini cu probe matematice. Ceea ce face ca opinia publică să rătăcească asupra acestui punct, este faptul că profitul Protecției este
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
pentru a ajunge până la sfânta sfintelor 72, unde stăteau noii distributori de locuri, care trebuie să fi crezut că va solicita nu-știu-ce loc de muncă important; căci trebuie să fi dorit o ambasadă sau măcar un comisariat general pentru a îndrăzni să riște amestecându-se, în acea zi, în mijlocul imensei saturnalii revoluționare. Totuși Bastiat nu avea să ceară favoarea de a trăi pe cheltuiala concetățenilor săi; avea să ceară pur și simplu autorizația de a-i lumina. În ciuda eforturilor supraomenești, Bastiat
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ton patetic, toate aceste mizerii inerente existenței? Ar fi să mă răzbun, iar răzbunarea e o vorbă lipsită de sens în câmpul artei. Timpul rămâne nepăsător la micile noastre lupte, ochiul lui nu îmbrățișează decât operele durabile. Poate oare cineva îndrăzni să prevadă judecățile viitorului? E cu putință ca victime, oricât de demne, și agresori să fie înghițiți deopotrivă de groapa justă, artisticește, a uitării. S-au încercat și timide critici științifice. Ele erau neîntemeiate ( de ar fi fost, ce greutate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
veșnicie". În căsătorie e circumspect, principiul lui fiind: Quidquid agis, prudenter agas et respice finem! Fraza lui sună astfel: "...Căpitanul Fărcășanu, care nu știu ce bâlbâia din gură cu ofițerii, mă întorc la dânsul și îi zic: Ascultă, domnule căpitan, dacă vei îndrăzni să vorbești o vorbă de asemenea propagandă, mă jur pe onoare că îți trăsnesc creierii la minut!" Capitolul VI ÎNTEMEIEREA PROZEI. ÎNTÎII UMORIȘTI CONSTANTIN NEGRUZZI Activitatea poetică a lui C. Negruzzi (1808-1868) e redusă și palidă. Aprodul Purice, "anecdot istoric
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
piatra de moară în casă", iar soră-sa "busuioc de pus la icoane". Fata babei iese gătită dumineca "de parc-a lins-o vițeii". Gura babei "umbla cum umblă melița". În casa lui "a apucat a cânta găina", fiindcă dacă îndrăznește "să se întreacă cu dedeochiul", baba și fata ei "îl umple de bogdaprosti". În încheiere, fata moșului se mărită cu "un bun om și harnic", nescăpând dar nici acum de trebi. În plin fabulos dăm de scene de un realism
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
momentele se vor regăsi la Rebreanu pe proporții grandioase. CALISTRAT HOGAȘ Calistrat Hogaș (1849-1917) e un profesor, deci un cărturar. Literatura lui e livrescă, fără a fi seacă, pedantă cu prospețime. Hogaș e paralizat de respect pentru clasici și nu îndrăznește să scrie decât la bătrânețe, după îndelungi examene de conștiință. Omul care a corectat mii de teze e sever cu sine însuși. Boema lui turistică se adaptează mediului în care trăiește. E maniac la modul sublim. Sub gâtul lui gol
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
lui este că "îngerul" devine un instrument mitologic elementar. Pe drum, prin fața porții, trece un necunoscut, și acesta e înger, văcarul din sat e înger, tot personalul unui spital e angelic: Cine nu mă iartă Îngerul de la ușă C-am îndrăznit? S-a dat la o parte... Îngerul de la Poartă Doamne, ce cătușă Nu m-a oprit; Ne mai desparte?... Îngerul de la trepte Am intrat în odaie, Ferestrele deschise: Nu s-a uitat, Albe și drepte Fata cea bălaie Trepte-am
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
ca gânditor politic"173; "Eminescu, de nimeni contestat ca poetul cel mai mare al românilor, este și cel mai important gazetar al nostru"174; Proza politică eminesciană ni-l dezvăluie pe unul dintre reprezentanții de excepție ai jurnalisticii românești și, îndrăznim a spune, între marii gazetari ai Europei..."175; "Eminescu se constituie, indiscutabil, în marele model al ziaristicii românești, prin înaltul său profesionalism, vastul orizont de cultură, patriotismul ardent, ținuta etică ireproșabilă, la care se adaugă talentul literar și, nu în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
realitatea; în opinia sa, teoria nu poate fi reconciliată cu realitatea, ea fiind de ordinul "provocării" realului și al unei strategii "fatale"). În aceeași măsură, concluzia conform căreia "hiperrealitatea este doar o formă de reprezentare modernă, dar una care nu îndrăznește să-și spună numele"485 nu este, cel puțin în intențiile declarate ale lui Baudrillard, o descriere corespunzătoare simulacrelor de ultim nivel, din moment ce acestea sunt caracterizate ca fiind opusul reprezentării, deoarece nu mai există un original pe care să-l
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
doctori, și paște iezii tăi, adică instruiește lumea trupească, pe lângă corturile păstorilor, adică după doctrina apostolilor» (cf. Ct 1,7 Vg). (Aici se face referință la un mod de a fi prezenți în lume): 3. Căci scris este: Cum vor îndrăzni să predice dacă nu sunt trimiși? (Rom 10,15); fratele nu trebuie să se impună, ci să aștepte ordinul superiorului... Așadar, să nu se grăbească să iasă, nici să nu iasă dacă nu sunt trimiși din ascultare. Din păcate, uneori
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Aceste lăcuste care îi reprezintă pe frații minori, nu au un rege care să-i preceadă pe cale, deoarece sunt puțini și aproape inexistenți cei care i-ar putea preceda în sărăcie și renunțare. Nu îi comandă nimeni, pentru că nu ar îndrăzni nimeni să-i comande unei atât de mari austerități. Nu au un principe în armată: cine i-ar putea precede sau să fie mai mare în lupta spirituală? (Ultima remarcă este despre necesitatea de a se dedica studiului, fără însă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
au fost plimbați goi devenind un spectacol comic pentru mulțime. Văzând așadar frații că nu puteau produce roade în Germania, s-au întors în Italia. Din cauza celor întâmplate, Germania a fost considerată de frați atât de inumană, încât nu mai îndrăzneau să se întoarcă acolo decât în cazul în care s-ar fi simțit însuflețiți de dorința martiriului. 6. Frații trimiși în Ungaria, însă, au fost conduși de un episcop maghiar. În timp ce străbăteau acele câmpii, ciobanii asmuțeau câinii împotriva lor și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
anterior - și pe alți frați, s-a întors în Italia. Iar aici, după ce a înțeles mai bine cauzele dezordinilor, nu s-a dus la agitatori, ci la domnul papă Honoriu. Stătea așadar părintele cu mare umilință în atriul domnului papă, neîndrăznind să bată la ușa unui așa mare principe, și aștepta cu răbdare ca acesta să iasă întâmplător. Iar când a ieșit, fericitul Francisc, făcând o plecăciune în fața lui, i-a spus: «O, părinte papă, Dumnezeu să-ți ofere pacea». Iar
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
-l ia cu el. Fratele Elia a încheiat această controversă spunând: «Îți poruncesc, frate, prin sfânta ascultare, să decizi o dată pentru totdeauna dacă vrei să mergi sau să renunți». Însă el, legat prin ascultare, nefiind sigur pe sine, nu a îndrăznit să aleagă conform conștiinței, pentru a nu da impresia, în cazul în care s-ar fi pronunțat, că acționează conform propriei voințe. Îi era teamă să plece din cauza cruzimii germanilor, și nu voia să-și pună în pericol sufletul dacă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
apropia de unul dintre ei, poporul s-ar fi îndepărtat de celălalt - au oferit fraților, unul două biserici, iar celălalt o biserică, pentru ca ei s-o aleagă pe cea care o vroiau și astfel să rămână acolo. Însă fratele Herrmann, neîndrăznind să aleagă fără a cere părerea fraților, s-a adresat fratelui Giordano, pentru ca acesta, luând cu sine un însoțitor prudent, să vină la Eisenach și să aleagă cu prudență ceea ce îi plăcea. Sosind, a examinat situația cu atenție și a
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
prin care l-a desemnat guardianul locului respectiv. Primindu-le cu reverență, a spus: «Dar ce mi-a făcut părintele nostru?». Părintele Giordano era atât de uimit de umilința fratelui Nicolaie, încât cu greu îi suporta prezența și nu a îndrăznit să meargă la Erfurt înainte să treacă șase săptămâni. Într-adevăr, fratele Nicolaie, doar cu prezența sa, îi menținea pe frați într-o disciplină religioasă mai bine decât oricine altcineva, prin dojeni și reguli. 48. Tot în același an, fratele
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
provincial] al Germaniei, să se îngrijească în îndurarea sa de ei și să le dea un alt custode. Atunci, ministrul și-a propus să le trimită drept custode pe fratele Nicolaie, guardian de Erfurt. Însă, cunoscându-i umilința, nu a îndrăznit să-i trimită mandatul în scris, de teamă ca acesta, în umilința sa, să nu-l refuze. Așa că a decis să meargă personal la el pentru a vedea dacă era posibil, printr-o întâlnire prietenească, să-i înduplece sufletul pentru
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
unii au fost expulzați cu mare agitație, mulți au fost întemnițați, iar unii chiar uciși. Motivul a fost că au rezistat cu bărbăție și, ca niște fii, au stat alături de sfânta lor mamă, ascultând de poruncile Bisericii, ceea ce nu a îndrăznit să facă niciun alt ordin. 74. În acel timp, arhiepiscopul de Mainz, Siegfried, s-a dovedit a fi împotriva fraților minori. 75. În anul Domnului 1247, fratele Gottfried, ministrul Saxoniei, care condusese provincia timp de trei ani și câteva luni
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a urcat imediat și a rebătut cuiele pentru ca să nu poată pleca. Fratele a relatat viziunea și confrații săi au fost profund tulburați; de atunci, au devenit mai sobri și mai serioși. Iubeau atât de mult dreptatea, încât aproape că nu îndrăzneau să spună ceva prin metafore și nu-și acopereau niciodată propriile greșeli, deși știau că vor fi pedepsiți în cazul în care le-ar fi mărturisit. 29. Alegerea unui convent, la fel ca și rămânerea ori nu în conventul desemnat
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Într-o zi în care toți frații [din convent] s-au supus unei flebotomii, fratele Albert a propus însoțitorilor săi următoarea parabolă, în special spre a-i folosi unui anumit novice ce era prezent, care se considera prea înțelept și îndrăznea să se amestece în treburi ce nu-l priveau. «Un țăran - a spus -, auzind că în paradis era foarte multă tihnă și multe plăceri, a plecat în căutarea sa, să vadă dacă putea cumva să intre în el. Când în
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și vrea să o înhațe. Nu trebuie să ne mirăm, fiindcă, așa cum este scris în Cartea întâi a regilor, 25: el era fiul lui Belial, astfel încât nimeni nu putea să-i vorbească (1Sam 25,17 Vg). Într-adevăr, nimeni nu îndrăznea să-i spună adevărul și să-i reproșeze modul său de viață și faptele sale, în afară de fratele Augustin din Recanati și de fratele Bonaventura din Iseo. De aceea, își permitea să-i disprețuiască pe miniștrii ce erau acuzați de falsitate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a fost ales ministru general. Însă, în acest oficiu, s-a dovedit a fi aproape inutil. De aceea, a rămas în acea slujire doar trei ani, adică până la capitulul general, la care nu a voit să participe, așa cum nu a îndrăznit să meargă nici la conciliul la care fusese invitat de către papă. În ambele situații, l-a delegat pe vicarul său, fratele Bonaventura de Iseo, o persoană prudentă. La capitul, evident, a fost eliberat din funcție, din cauza lacunelor sale, atât în ceea ce privește
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să intre în foc cu dumneavoastră». Fericitul Francisc a replicat: «Vreau să intru eu singur; dacă eu voi arde, puneți acest lucru pe seama păcatelor mele; dacă nu voi arde, credința noastră creștină să fie acceptată». Sultanul a răspuns: «Nu aș îndrăzni să fac aceasta, însă mă tem că ai mei mă vor lapida. Totuși, eu cred că credința voastră este bună și adevărată». Și de atunci a avut mereu credința creștină în adâncul inimii. 6. Francisc nu a avut multe studii
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]