43,150 matches
-
a alege câștigătorul, arbitrul se poate servi de un sistem de criterii sau de intuiție. Existența și claritatea criteriilor în temeiul cărora va fi luată decizia arbitrului sunt elemente care le pot da concurenților mai multă încredere în victorie. În absența acestora sau în prezența unor criterii (și reguli) neclare/vagi de măsurare a capacităților care prezintă relevanță, decizia rămâne la discreția bunului plac. În această ultimă situație nu mai este vorba despre concurență, ci despre dictatură. Nu contează decât relațiile
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
a-l exploata 28 pe cel ce cooperează necondiționat este mai puternică atunci când acesta are putere decât atunci când nu are. În urma experimentelor sale, psihologul american a apreciat că nefolosirea puterii "invită" la exploatare. Percepția că cel puternic este binevoitor garantează absența acțiunilor punitive. Iar ceilalți capătă curajul să câștige, în dauna celui puternic. Cum se vede, este vorba aici de puterea exterioară, administrativ-instituțională cu care este investit individul care ocupă un post de conducere. Puterea i-o dă funcția pe care
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
teama sa este irațională sau excesivă. Temeri suspecte: • temerile nu corespund vârstei copilului (spre exemplu, frica de monștri la vârsta de 12 ani sau spaima de moarte la 2 ani); • copilul le resimte sau se gândește la ele chiar în absența situațiilor stresante; • nimeni și nimic nu-l liniștește pe copil; • copilul este sigur că spaima îi provoacă o primejdie reală. Fricile (normale) apar și dispar. Ele reflectă "etapele maturizării psihice a copilului. Normale la anumite vârste, ele nu devin problematice
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
autonomie" (Filliozat, 2006b, p. 150). Ea reprezintă "expresia neînfricării" (Osho, 2006, p. 87). Când iubim, frica dispare, când iubim, nu există teamă. Cu cât iubim mai mult, cu atât frica se îndepărtează; ea apare doar atunci când nu iubim. Frica reprezintă absența dragostei", precizează autorul indian (2006, p. 87). Potrivit lui P. Ekman (Goleman, 2005), există mai multe feluri de iubire: iubirea părintească, prietenia iubitoare și iubirea romantică (cea mai scurtă dintre ele)72. Celebrul psiholog al emoțiilor apreciază că iubirea romantică/pasională
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
puternici decât mine; • nu prea am cu ce contribui la această situație; • în viață, este bine să nu faci prea multă vâlvă; • supraestimare a autorității; • supraestimare a obedienței. Emoțiile caracteristice resimțite sunt: • frică, teamă, dependență, inferioritate, slăbiciune, apatie, devalorizare, deprimare, absență, plictiseală, descurajare, rezervă, victimizare, neliniște, nesiguranță, intimidare. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • timiditatea, retragerea, discreția, inhibiția, umilința, singurătatea, servilismul, cumințenia, stânjeneala. Pe scurt, fuga pasivă, repliere, evitare a dificultăților prin acceptare. Mesajele tipice acestei atitudini sunt: • referire
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
revenirea în propria identitate este mult mai dificilă, cu cât ea are dovezile vechiului avatar (punga cu bani trimisă mamei și pedeapsa încasată de imanul de la geamie și tovarășii lui de bârfe). Ceea ce surprinde, fiind vorba de un basm, este absența fabulosului, motivația exclusiv realistă a faptelor, dar mecanismele exoticului sunt atât de bine mânuite încât suplinesc această lipsă. Chiar dacă Abu Hasan trăiește o aventură de-a dreptul fantastică, fondată pe clasica ambiguitate dintre realitatea fenomenală și cea onirică, ezitare ce
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
mea, da ca odaia aceea... ce pat... ce perdeluțe..., ce pereți!... ce tavan!... toate albe ca laptele... și cald ca subt o aripă de cloșcă... și un miros de mere și de gutui...’’. Explicația pe care o dă Mânjoloaia cu privire la absența icoanelor din încăpere, pentru moment, nu indică decât un anumit ateism naiv, iar incidentul cu dispariția cotoiului apare atât de amuzant, și atât de firesc distribuit în voluptoasa hârjoană erotică de care sunt cuprinși eroii încât deocamdată nu-i acordăm
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
a gestului înscris în arsenalul strategiei erotice, cu inimitabil farmec mânuit de hangiță, în act ezoterico vrăjitoresc deliberat. Însă nici acum operația nu este ușor de realizat. Obstinanta prezență a cotoroanței, răspunsul în doi peri dat de hangiță întrebării cu privire la absența din odaie a icoanelor, intempestivele apariții și dispariții ale cotoiului, inopinata răsturnare a lămpii și rămânerea în întuneric a eroilor, febrilul, pasionalul ,,joc’’ cu căciula al Mânjoalei și refuzul de a primi acum plata pentru găzduire, amânând totul pentru momentul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
1.4.2. Tulburări de fond ale gândirii / 91 4.1.5. Imaginația și tulburările ei / 93 4.1.6. Tulburări ale conștiinței / 94 4.1.6.1. Tulburările de claritate ale conștiinței / 94 4.1.6.2. Stări de absență a conștiinței / 95 4.1.6.3. Tulburările somnului / 95 4.1.6.4. Tulburările de extensie a conștiinței / 96 4.1.6.5. Tulburările de fidelitate a reflectării / 96 4.1.7. Tulburările de limbaj / 97 4.1.8
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
influențabil. 17) Alternative formularea de concluzii alternative. 18) Stabilirea duratei ședinței psihologul clinician trebuie să anticipeze cu cel puțin 5-10 minute finalul ședinței. 3.1.3. Observația clinică "Boala psihică este poate cea mai gravă stare a ființei umane, implicând absența libertății interioare a subiectului și incapacitatea de a se adapta optim societății în care trăiește" (Dindelegan, 2006)34. "Indiferent dacă primele sale semne sunt psihologice sau organice, boala ar viza, în tot cazul, situația globală a individului în lume; în loc să
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
și din dependența eficienței sale, de pregătirea și experiența celui ce-l aplică. Valoarea și limitele acestei probe sunt conținute în afirmația conform căreia "evidențierea în rezultatul Rorschach a semnelor unei boli poate aduce un plus de certitudine diagnosticului corespunzător; absența acestor semne însa nu poate infirma diagnosticul clinic" (G. Ionescu, 1985)57. Dintre tehnicile derivate din Rorschach trebuie amintite testul Z al lui Zulliger, precum și testul Holtzmann. Testul de diagnostic pulsional al lui Szondi se bazează pe alegerea sau respingerea
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
discriminare dintre aceste halucinații sunt următoarele: 1) Halucinația psihosenzorială se caracterizează prin: senzorialitate (bolnavul aude sau vede); proiecție spațială (aude dintr-un anume loc, direcție etc.) extracorporală; convingere fermă în realitatea ei. 2) Halucinația psihică sau pseudohalucinația se caracterizează prin absența caracterului de senzorialitate extracorporală (bolnavul nu aude vocile ca venind din afara corpului și prin intermediul analizatorului auditiv, ci vin din interiorul corpului, dinCapitol Convingerea în realitatea lor este ca și în cazul halucinațiilor psihosenzoriale. 3) Halucinoze ceea ce deosebește acest tip de
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
într-o anumită direcție. 2. Hipoprosexia reprezintă scăderea atenției adesea pe fundalul unei stări de oboseală sau surmenaj. Poate fi întâlnită în situații psihologice tensionate cu mare consum de energie psihică. Apare în nevroze, depresie și schizofrenie. 3. Aprosexia: este absența atenției și este întâlnită la oligofreni gradul 2 și 3, mai puțin la debilii mintali. În acest caz este vorba de afectarea atenției voluntare, ceea ce explică prezența ei la oligofreni și demenți. Deteriorarea sau nedezvoltarea funcțiilor psihice contribuie masiv și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
este rupt de mediu, nu mai răspunde la întrebări, ci răspunde doar prin reacții motorii. În clinică este întâlnită stupoarea catatonică în schizofrenia catatonică, apoi stupoarea melancolică și cea isterică. 6) Sopor: reacțiile motorii slăbesc în intensitate. Se intră în absența conștiinței. 4.1.6.2. Stări de absență a conștiinței 1) Coma: este acel nivel la care nu mai putem vorbi de conștiință. Ea este absentă, dar nu este vorba nici de somn. Alternanța somn-trezire este o alternanță de stări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrebări, ci răspunde doar prin reacții motorii. În clinică este întâlnită stupoarea catatonică în schizofrenia catatonică, apoi stupoarea melancolică și cea isterică. 6) Sopor: reacțiile motorii slăbesc în intensitate. Se intră în absența conștiinței. 4.1.6.2. Stări de absență a conștiinței 1) Coma: este acel nivel la care nu mai putem vorbi de conștiință. Ea este absentă, dar nu este vorba nici de somn. Alternanța somn-trezire este o alternanță de stări normale din punct de vedere psihofiziologic. Din subcomă
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
tulburările auditive (hipoacuzie). 3. Surdomutitatea: este o tulburare determinată de surditate congenitală sau câștigată. Întârzierea limbajului: este determinată de dezvoltarea insuficientă a funcțiilor psihice. 4. Dislogiile: sunt tulburări de limbaj ce apar în contextul unei boli psihice și aparent în absența oricărei cauze organice. Schizofrenia este una din bolile în care apare. 5. Mutismul: este mai des întâlnit și apare mai frecvent în depresie, catatonie, stări confuzionale, demențiale sau delirante. Trebuie diferențiat mutismul din naștere de cel voluntar. Ultimul poate fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
satisfacției maritale). 3) Persoana nu se poate bucura de întăririle pe care le primește. Lewinsohn abordează depresia și din perspectiva relațiilor sociale ale persoanei depresive cu ceilalți. El susține că persoanele depresive se caracterizează printr-un nivel scăzut sau chiar absența capacității individului de a fi receptiv la întăririle sociale, el caracterizându-se prin pasivitate, sentimente de vinovăție, nivel scăzut de activism. Odată ce depresia este instalată, persoana este respinsă sau evitată de persoanele care anterior au constituit o sursă de întărire
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să ne învețe "gânduri fericite", ci să devenim mai acurați în autoevaluări și mai eficienți în ce privește comportamentele. Terapiile predominant cognitive urmăresc îmbunătățirea abilităților, acceptarea necondiționată de sine și alții, reducerea distresului, în timp ce terapiile dominant behavioriste susțin că depresia survine din absența întăririlor pozitive și/ sau a abilităților sociale, sau din tendința de a evita situațiile noi, provocatoare. Nu se poate spune pur și simplu că fie medicamentele, fie psihoterapia este mai potrivită pentru persoanele cu depresie, însă multe studii au ajuns
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
suferă de atacuri de panică scurte, dar intense, perioade în care ea experimentează multe simptome de anxietate: palpitații cardiace, tremur, senzație de sufocare, amețeală, frică intensă etc. (vezi tabelul nr. 10.1.). Atacurile de panică par să aibă loc în absența unor declanșatori din mediu; aceștia vin "din senin". Simplul servit la masă a unui client nu poate declanșa o asemenea teroare. Aceasta este una dintre caracteristicile complicate ale unor atacuri de panică. Alți oameni au atac de panică pentru că se
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
să fi existat și prunci care au primit botezul odată cu părinții lor<footnote Pr. Dr. Gheorghe Lițiu, op. cit., p. 6-7. footnote>. Includerea copiilor printre cei cărora li se administra Sfânta Taină a Botezului „s-a făcut pe nesimțite și, în ciuda absenței unor indicații explicite, poate fi pentru moment suficientă constatarea că nici o măsură prohibitivă n-a fost luată spre a-i opri de la așa ceva”<footnote Episcop Grigorie Comșa, Pruncii trebuiesc botezați numai o dată, Arad, 1925, p. 13. footnote>. În final, mai
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
exclușii" (un sfert), "minimul muzical" (o treime), "amatorii de hituri" (10 %), "clasicii" (10 %), "rockerii" (14 %) și "melomanii eclectici" (6 %), care dedică ascultării cel mai mult timp și cărora le plac toate genurile. În domeniul lecturii, el evidențiază același spectru, de la absența oricărei practici (un sfert dintre francezi nu citesc niciodată) la categoria "marilor cititori" (peste douăzeci de cărți pe an). În lucrarea despre practicile amatoare (Donnat, 1996, anexa 3, pp. 203-229), el aprofundează investigația în ceea ce privește dimensiunile angajării. Aceasta poate fi: temporală
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
propune o lectură a politicii culturale în termeni de dominație: orice imagine a puterii se întemeiază pe o putere a imaginii. Nu-și însușește statul imaginea "creatoare" a culturii tocmai fiindcă arta (contemporană), cu toată evanescența semnificațiilor ei și cu absența limbajului articulat, reprezintă unul dintre ultimele centre de abundență, de "plusvaloare a sensului" (după expresia lui Claude Lévi-Strauss)? Nu este arta unul dintre ultimele locuri unde imaginea dezinteresării capătă formă și servește scopurilor politice? Dacă nu, de ce ar exista un
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
confruntarea cu alte gusturi, mai puțin generalizate, deci mai puțin puternice. Elemente de dispută Este important să prezentăm elementele din cauza cărora o paradigmă nu este acceptată în mod uniform de toți cercetătorii. Unele opinii sunt ireconciliabile cu altele. Postura sociologului • Absența istoricizării Bourdieu atacă, din anii 1960, viziunea atomistică și mecanicistă asupra pieței, care reduce agenții "la puncte materiale interșanjabile și care face să dispară diferențele dintre agenți" (1997, p. 55). Însă tocmai acestea din urmă justifică specificul activității de analiză
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
aibă rădăcina în dreptul individual și care să nu îl presupună. Deci, pentru a ști dacă statul este învestit în mod legitim cu un drept, trebuie să se pună întrebarea dacă acest drept rezidă în individ în virtutea organizării sale și în absența oricărui guvern. Pe baza acestei idei respingeam, cu câteva zile în urmă, dreptul la muncă. Spuneam: deoarece Pierre nu are dreptul să ceară în mod direct de la Paul ca acesta să îi ofere de lucru, nu este mult mai întemeiat
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
societate este mai complexă, cu atât este mai important să se sprijine pe mecanisme de piață. 9. Piețele nu funcționează în țările în curs de dezvoltare Piețele funcționează bine în țări cu infrastructuri și sisteme legale bine dezvoltate, dar în absența lor țările în curs de dezvoltare nu își permit să recurgă la piețe. În astfel de cazuri, dirijarea de către stat este necesară, cel puțin până când apar o infrastructură și un sistem legal bine dezvoltat care să facă loc piețelor să
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]