10,591 matches
-
este ultima care moare, fiind hrănită cu ultima picătură de miere. Numărul speciilor cunoscute este de aproximativ 20.000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite. Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică ("Trigona minima") cu lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
000 dar, probabil, sunt foarte multe care așteaptă încă să fie descoperite. Multe specii de albine sunt puțin cunoscute. Cea mai mică albină este cea pitică ("Trigona minima") cu lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
mai mică albină este cea pitică ("Trigona minima") cu lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
lungimea de circa 2,1 mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
mm (5/64"). Cea mai mare albină din lume este "Megachile pluto", care poate atinge lungimea de 39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
39 mm (1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern). Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate) Subîncrengătura: Mandibulata
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
1,5"). Tipurile cel mai comune de albine din emisfera nordică sunt speciile de Halictidae, sau albinele atrase de transpirație, niște albine mici care adesea sunt considerate în mod greșit viespi sau muște. Cea mai cunoscută specie de albine este albina europeană (Apis mellifera). Regnul: Animalia (organisme eucariote și pluricelulare cu mod specific predominant de hrănire pe baza regnului vegetal). Subregnul: Eumetazoa (animale fără coloană și fără sistem osos intern). Încrengătura: Arthropoda (animale nevertebrate cu picioare articulate) Subîncrengătura: Mandibulata (artropode cu
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
ac). Suprafamilia: Apoidea (insecte care-și hrănesc progenitura cu polen și nectar floral). Familia: Apidae. Subfamilia: Apinae (insecte constructoare de cuiburi și care prezintă la a III-a pereche de picioare un aparat pentru colectat polen). Tribul: Apini. Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
de picioare un aparat pentru colectat polen). Tribul: Apini. Genul: Apis (albine care trăiesc în familii permanente și monogine - au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
au o singură femelă cu organele reproducătoare dezvoltate capabile să asigure perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
perpetuarea - corpul acoperit cu peri rari și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și scurți). Specia: Dorsata (albina indianii uriașă, clădește un singur fagure prins de stânci sau de ramurile diferitor arbori; este cea mai mare albină; răspândită în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
în India, sudul Chinei, arhipelagul indonezian și Filipine); Florea (albina indianii pitică, cea mai mică albină cunoscută, clădește un singur fagure foarte mic prins de ramurile copacilor; răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra și Rusia - Extremul Orient); Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscută și cea mai răspândită albină, exploatată de om pentru
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
răspândită în India, Malaezia, Jawa și Borneo); Cerana (cunoscută și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra și Rusia - Extremul Orient); Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscută și cea mai răspândită albină, exploatată de om pentru calitățile sale productive; cuib format în cavități închise, pe mai mulți faguri, cu un număr mare de indivizi. Denumirea speciei, ,mellifera" a fost dată de Linne în
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
și sub numele de albina indiană obișnuită, cuibul este format în cavități și cuprinde mai mulți faguri; răspândită în India, China, Japonia, Indonezia, Jawa, Borneo, Sumatra și Rusia - Extremul Orient); Mellifera (albina melifera, cea mai cunoscută și cea mai răspândită albină, exploatată de om pentru calitățile sale productive; cuib format în cavități închise, pe mai mulți faguri, cu un număr mare de indivizi. Denumirea speciei, ,mellifera" a fost dată de Linne în anul 1758 și schimbată ulterior (1761),în "mellifica". Masculii
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
de om pentru calitățile sale productive; cuib format în cavități închise, pe mai mulți faguri, cu un număr mare de indivizi. Denumirea speciei, ,mellifera" a fost dată de Linne în anul 1758 și schimbată ulterior (1761),în "mellifica". Masculii de albină sunt de un singur fel. Ei au o viață scurtă, nu au responsabilități legate de hrănirea puilor, colectarea polenului, îngrijirea sau apărarea stupului. Din această cauză au fost numiți în popor trântori sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
în "mellifica". Masculii de albină sunt de un singur fel. Ei au o viață scurtă, nu au responsabilități legate de hrănirea puilor, colectarea polenului, îngrijirea sau apărarea stupului. Din această cauză au fost numiți în popor trântori sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este foarte important, trântorii fecundează matca, contribuind la perpetuarea speciei. Fiecare trântor fecundează matca de până la 20 de ori într-o zi. Trântorii mai participă la ventilarea stupului și încălzirea puietului. Toamna când albinele se pregătesc de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
sau bărbătuși ai albinelor. Totuși rolul lor este foarte important, trântorii fecundează matca, contribuind la perpetuarea speciei. Fiecare trântor fecundează matca de până la 20 de ori într-o zi. Trântorii mai participă la ventilarea stupului și încălzirea puietului. Toamna când albinele se pregătesc de iernat trântorii sunt izgoniți, cei mai mulți murind de foame sau îngheț. Femelele de albină sunt de mai multe tipuri. În literatura de specialitate aceste tipuri se numesc caste. Regina (matca) are o formă alungită a corpului, ea are
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
speciei. Fiecare trântor fecundează matca de până la 20 de ori într-o zi. Trântorii mai participă la ventilarea stupului și încălzirea puietului. Toamna când albinele se pregătesc de iernat trântorii sunt izgoniți, cei mai mulți murind de foame sau îngheț. Femelele de albină sunt de mai multe tipuri. În literatura de specialitate aceste tipuri se numesc caste. Regina (matca) are o formă alungită a corpului, ea are unica funcție de a depune ouă. Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
sau îngheț. Femelele de albină sunt de mai multe tipuri. În literatura de specialitate aceste tipuri se numesc caste. Regina (matca) are o formă alungită a corpului, ea are unica funcție de a depune ouă. Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
matca) are o formă alungită a corpului, ea are unica funcție de a depune ouă. Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de albine asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni, au rolul de a ventila stupul, de
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
corpului, ea are unica funcție de a depune ouă. Fiecare stup are un grup de albine care au rolul de a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de albine asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni, au rolul de a ventila stupul, de a proteja matca și stupul. Albinele
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
a îngriji și hrăni regina, puietul și stupul în general. Cel mai mare număr de albine într-un stup îl constituie albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de albine asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni, au rolul de a ventila stupul, de a proteja matca și stupul. Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din douăsprezece segmente la femele și treisprezece la masculi. De asemenea au
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
albinele lucrătoare. Ele au corp oval, posedă ac și rezervoare speciale pe membre pentru transportarea polenului. Alt tip de albine asemănătoare celor lucrătoare, dar mai mari în dimensiuni, au rolul de a ventila stupul, de a proteja matca și stupul. Albinele au antene compuse (aproape la toate speciile) din douăsprezece segmente la femele și treisprezece la masculi. De asemenea au câte două perechi de aripi (perechea anterioară fiind mai mare). Unele caste pot avea aripi mai mici (nefuncționale), dar nici o specie
Albină () [Corola-website/Science/303084_a_304413]
-
unde avusese de asemenea inițiative lăudabile creâd materialului didactic necesar susținerii lecțiilor de biologie. Astfel la fosta sa școală înființase un laborator, un colț viu cu animale mici, o seră cu caracter didactic, un teren experimental și o prisacă cu albine. Înzestrat cu o deosebită putere de muncă și cu o tenacitate de admirat, noul profesor al liceului intuiește potențialul remarcabil pe care îl deține terenul din jurul liceului și vechiul parc de agrement, cu diversitatea speciilor ce se găseau plantate aici
Grădina Botanică a Institutului de Cercetări Biologice din Jibou () [Corola-website/Science/303089_a_304418]