11,077 matches
-
(Schaefer) (n. 19 decembrie 1902, Iași - d. 1976) a fost un biochimist de origine evreiască , membru corespondent al Academiei Române, profesor universitar; în această calitate a elaborat o serie de manuale universitare și politician comunist. A contribuit la dezvoltarea chimioterapiei tuberculozei, preparând substanțe prin care a inhibitat rezistența microbilor la antibiotice. A studiat din punct de vedere biochimic
Simion Oeriu () [Corola-website/Science/307080_a_308409]
-
(n. 11 noiembrie 1937) este un medic român, care a fost ales membru corespondent (în ) al Academiei Române. Absolvent al Facultății de Medicină din București în 1963, a obținut titlul de doctor în medicină în 1971. A fost extern (1963), intern (1965), medic secundar (1963-1966), medic specialist (1967-1971) și medic primar în medicină internă (din
Constantin Ionescu-Târgoviște () [Corola-website/Science/307093_a_308422]
-
(n. 14 noiembrie 1951, Iași) este un inginer român, membru corespondent (1993) al Academiei Române. Profesor Membru corespondent al Academiei Române Senior member, IEEE Discipline predate (recent): Programare avansată, Sisteme inteligente, Sisteme bazate pe cunoștințe și sisteme expert, Electronică Medicală, Procesarea imaginilor și a semnalului vocal, Sisteme fuzzy și neuro-fuzzy, Teoria limbajelor formale
Horia-Nicolai Teodorescu () [Corola-website/Science/307094_a_308423]
-
(n. 14 noiembrie 1951, Iași) este un inginer român, membru corespondent (1993) al Academiei Române. Profesor Membru corespondent al Academiei Române Senior member, IEEE Discipline predate (recent): Programare avansată, Sisteme inteligente, Sisteme bazate pe cunoștințe și sisteme expert, Electronică Medicală, Procesarea imaginilor și a semnalului vocal, Sisteme fuzzy și neuro-fuzzy, Teoria limbajelor formale și a automatelor, Structuri discrete, Teoria
Horia-Nicolai Teodorescu () [Corola-website/Science/307094_a_308423]
-
Monash-Melbourne, prof. R.F.C. Brown și Universitatea Queensland-Brisbane, prof. C. Wentrup). A fost membru în Comitetele de organizare ale unor conferințe interne și internaționale. Ca urmare a rezultatelor științifice și a prestanței profesionale, profesorul Mircea D. Banciu a fost ales membru corespondent al Academiei Române în 9 martie 1991 și membru titular al Academiei Române în 22 noiembrie 2000. Pe data de 16 mai 2002 a susținut discursul de recepție: Chimia organică rivală și/sau imitatoare a naturii?. În perioada 2002-2005, academicianul Mircea D.
Mircea Desideriu Banciu () [Corola-website/Science/307086_a_308415]
-
(n. 27 aprilie 1868, Sascut, Bacău - d. 20 iulie 1926, București) a fost un medic veterinar și fiziolog român, membru corespondent al Academiei Române. A fost profesor la Universitatea din București (1904 - 1926). Este unul dintre întemeietorii fiziologiei moderne românești. A colaborat la marele dicționar de fiziologie francez. A lucrat mai mulți ani în cadrul Institutului Marey din Paris și a făcut cercetări
Ioan Athanasiu () [Corola-website/Science/307075_a_308404]
-
(n. 5 februarie 1896, Roșiești, Vaslui - d. 21 aprilie 1971, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române din 1943. Școala primară a urmat-o în satul natal, iar liceul la “Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (1909 - 1916). Între octombrie 1916 - martie 1917 a urmat cursurile Școlii Militare de ofițeri de rezervă din Botoșani, fiind apoi
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
al "Revistei de Filosofie" (1928 - 1943). Asistent universitar la Laboratorul de Psihotehnie al Facultății de Filosofie București (din 1 februarie 1928), asistent la catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru. În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939. La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
Psihotehnie al Facultății de Filosofie București (din 1 februarie 1928), asistent la catedra de Psihologie, Logică și Teoria Cunoașterii de sub conducerea lui C. Rădulescu-Motru. În 1940 a devenit membru corespondent al Academiei de Științe Morale și Politice. A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939. La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 - 1949). În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române, titlu
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 6 iunie 1939. La universitatea ieșeană devine profesor titular la catedra de Filosofie Generală (Epistemologie și Metafizică), Istoria Filosofiei Moderne și Contemporane (1942 - 1949). În 1943 devine membru corespondent al Academiei Române, titlu care i s-a ridicat (și nu numai lui) de către regimul comunist, în 1948. A fost co-director al revistei "Ethos" (1943 - 1946). Destituit din învățământul superior (1949), devine director de secție al Institutului de Istorie din București
Nicolae Bagdasar () [Corola-website/Science/307082_a_308411]
-
(n. 25 noiembrie 1930, Râmnicu Vâlcea) este un inginer geofizician român, membru corespondent (1991) al Academiei Române. Este membru al Academiei de Științe Tehnice din România, secția Ingineria Petrolului, Minelor și Geonomiei, membru titular și fondator al Academia Oamenilor de Știință din România (2007). De asemenea, în 2012 a fost ales ca membru de
Dorel Zugrăvescu () [Corola-website/Science/307071_a_308400]
-
(n. 17 mai 1908, Simeria, județul Hunedoara - d. 3 iulie 1991, Cluj-Napoca) a fost un compozitor, muzicolog, profesor român, membru corespondent (martie 1991) al Academiei Române. Liceele de Muzică din Cluj-Napoca și Deva îi poartă numele. Și-a realizat studiile superioare la Conservatorul de muzică și artă dramatică din Cluj (1926-1930, secția pedagogie; 1926-1932, secția pian; 1930-1936, secția compoziție), unde i-a
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
cu acest titlu academic, i se încredințează, începând din anul 1968 - pentru prima dată în România - conducerea științifică a doctoratului în 5 domenii ale muzicii. A fost membru al Academiei de științe sociale și politice (din anul 1970) și membru corespondent al Academiei Române (din martie,1991). Activitatea sa creatoare a fost recompensată cu numeroase distincții: premiul al II-lea de compoziție “George Enescu” (1940); premiul “Robert Cremer” (1943); Premiul de Stat (1953, 1955); premiul “George Enescu” al Academiei Române (1974); în 1957
Sigismund Toduță () [Corola-website/Science/307096_a_308425]
-
(n. 23 aprilie 1872, București - d. 1 aprilie 1952, București) a fost un istoric de artă român, membru corespondent (1938) al Academiei Române. Provine dintr-o veche familie de mici boieri, mai precis este un descendent al vornicului Constantin Samurcaș, care a ctitorit Mănăstirea Samurcășești, prin mama sa Elena, care s-a căsătorit cu Toma Tzigara, de origine albaneză. Urmează
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
București și Cernăuți, a fost director al Muzeului de artă națională (din 1906), de două ori Prefect de Poliție al Capitalei (30.11.1916 - 12.01.1918 și 08.05 - 01.11.1918), redactor la revista Convorbiri literare (1924), membru corespondent al Academiei Române (1938), participant la numeroase expoziții interne și internaționale. În Primul Război Mondial, regele Ferdinand I al României l-a trimis pe Alexandru Tzigara - Samurcaș cu împuternicirea de a instala o gardă militară la Muzeul din Sfântu Gheorghe, județul
Alexandru Tzigara-Samurcaș () [Corola-website/Science/307100_a_308429]
-
(n. 6 decembrie 1893, Iași - d. 2 iulie 1968, București) a fost un filozof român, membru corespondent al Academiei Române. s-a născut la Iași și a urmat studiile liceale la Liceul Saint Louis din Paris obținând bacalaureatul în 1912. Studiile universitarea le-a început la Universitatea din Iași, unde a obținut licența în Drept în 1917, și
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
anul 1926, conferențiar la Catedra de Filosofie a Facultății de Litere și Filozofie a Universității și ulterior profesor. În 1949 se mută la București unde ocupă postul de director al Institutului de Istorie al Academiei Române. În 1963 este ales membru corespondent al Academiei Române și după 1967 activează ca șef de secție la Centrul de Logică al Academiei. În studiile sale Dan Bădărău a abordat teme vaste și diferite ale filosofiei între care logica, gnoseologia și istoria filosofiei. A publicat: În paralel
Dan Bădărău () [Corola-website/Science/307097_a_308426]
-
(n. 30 ianuarie 1867, Iași - d. 22 martie 1938, Câmpulung Moldovenesc) a fost un general român, membru corespondent al Academiei Române. A urmat școala primară și Liceul Național la Iași, apoi Școala Militară de Infanterie și Cavalerie din București (1884-1886) și Școala Militară Politehnică din Paris (1886-1888). Ca tânăr locotenent, a activat ca stagiar la Observatorul Astronomic de la Mont
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
agronomică a predat disciplina Topografie, curs și lucrări practice. A fost membru activ al Societății geografice „Dimitrie Cantemir” din Iași, vicepreședinte al secției militare a Societății Regale Române de Geografie (1909-1919), a înființat filiala din Basarabia a S.R.R.G., devenind membru corespondent al Academiei Române în anul 1919. A publicat cursurile „Curs de topografie. Cetirea hărților” (1909), „Curs elementar de cartografie” (1926), „Curs de geografie matematică” (1931, 1938). Activitatea didactică a fost completată de cursurile de astronomie și geografie economică, susținute în perioada
Scarlat Panaitescu () [Corola-website/Science/307092_a_308421]
-
(n. 20 iunie 1934, Cluj) este un compozitor și dirijor român, membru corespondent (1993) și ulterior titular (2012) al Academiei Române. Țăranu a studiat compoziție între 1951 și 1957 cu Sigismund Toduță la Conservatorul (astăzi, Academia) de Muzică din Cluj. Între 1966-1967 a studiat la Conservatorul din Paris, cu Nadia Boulanger și Olivier Messiaen
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
pentru Arte, la categoria "Muzică", pentru opera "Oreste - Oedipe", realizată după libretul lui Olivier Apert. Este Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor din Franța ("Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres", 2002). În 1993 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, al cărei membru titular este din 2012. Pe lângă simfonii și alte lucrări pentru orchestră, a mai compus două opere ("Secretul lui Don Giovanni" - 1969-1970 și "Oreste-Oedipe" - 1999-2001), muzică de cameră, muzică penrtu cor și lieduri, precum și muzică de
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
în închisorile comuniste. A avut trei fiice : Elisabeta, Ioana și Elenă. Fiica sa, Elisabeta Angelescu, s-a căsătorit cu matematicianul Alexandru Ghika -fiu Grigore Ghika - fizician. Fiica sa Ioana (Jeanne) Angelescu s-a căsătorit cu Ștefan Ghika - Budesti, geolog, membru corespondent al Academiei Române, fiul arhitectului Nicolae Ghika Budesti - cei doi au înfiat pe Elenă (Ilinca) Ghika Budesti, căsătorită cu Matei Ghika, fiul arhietctului Ion Eugen Ghika (primul fiu al arhitectului Nicolae Ghika Budesti) și au avut trei fiii - Alexandru, Ștefan și
Constantin I. Angelescu () [Corola-website/Science/307069_a_308398]
-
(n. 11 noiembrie 1886, Moloviște, Macedonia - d. 5 iulie 1936, Brăila) a fost un scriitor și traducător român, membru corespondent al Academiei Române. El a fost fratele istoricului Victor Papacostea, al juristului Petre Papacostea, al politologului Alexandru Papacostea și unchiul istoricului Șerban Papacostea. a fost un traducător clasicist care s-a născut în familia de învățători aromâni Gușu (Papacostea - Goga) și
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
printre a cărei redactori a fost și C. Papacostea. Din anul 1918, va îndeplini funcția de director general al învățământului secundar și superior, precum și pe aceea de secretar general al Ministerului Instrucțiunii Publice, iar în anul 1935 este ales membru corespondent al Academiei Române. Pe tărâmul politicii, Cezar Papacostea a reușit să ajungă deputat de Dorohoi pe vremea guvernărilor Averescu. Pe lângă bogata creație personală, el a mai semnat în colaborare cu Iuliu Valaori și Gheorghe Popa-Lisseanu ediții din autorii latini (Xenofon, Titus
Cezar Papacostea () [Corola-website/Science/307101_a_308430]
-
școlii franceze de teoria funcțiilor) și Henri Beghin. În mod excepțional, la susținere a fost invitat și profesorul Dimitrie Pompeiu. A fost membru titular (1963) al Academiei Române și decan al Facultății de Matematică-Mecanică a Universității din București . A fost membru corespondent al Academiei de Științe din România începând cu 21 decembrie 1935 . Și-a adus o contribuție însemnată la menținerea tradiției matematicii ca obiect de predare de mare importanță în programele școlare, la toate toate nivelele, precum și la menținerea și ridicarea
Nicolae-Victor Teodorescu () [Corola-website/Science/307095_a_308424]