10,235 matches
-
de pace cu România a fost publicat la Moscova, Washington, Londra și Paris, la 31 iulie 1946, și adus la cunoștința opiniei publice din țară în ziua de 3 august. Era rezultatul acordului celor patru Mari Puteri pentru majoritatea chestiunilor dezbătute la Conferința miniștrilor de Externe. Problemele teritoriale erau reglementate în Partea I a proiectului, intitulată Frontiere, în numai două articole ! Frontierele României, indicate pe hartă (Anexa 1) - prevedea art. 1 - erau cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Mehemed-Djémil G. Noradounghian, op. cit., p. 103-104. Preliminariile Păcii de la San Stefano, încheiate între Rusia și Turcia. 19 februarie /3 martie 1878 ...................................................................................................................................... Art. 5. Sublima Poartă recunoaște independența României; aceasta va valorifica drepturile sale la o despăgubire ce va urma să fie dezbătută între ambele părți. Până la încheierea unui tratat direct între Turcia și România, supușii români se vor bucura în Turcia de toate drepturile asigurate supușilor celorlalte puteri europene. ...................................................................................................................................... Art. 19. Urmează câteva paragrafe asupra îndemnităților de război ce se cuvin Rusiei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
câte șapte participanți). De pe continentul african au fost prezenți 12 cercetători și/sau univeritari preocupați de problematica ruralului. În cadrul Congresului, care s-a desfășurat sub genericul Globalisation, Risks and Resistence in Rural Economies and Societies, lucrările au fost prezentate și dezbătute În 32 de ateliere tematice: 1. Mobilisation, information, sensitisation of the local population - the role of local partnerships; 2. Transformations in rural governance: local agency in state-community engagement; 3. Rural territory, environment and governance; 4. Resources, property rights and the
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și sociologia rurală și psihologia socială, astăzi apărând În dezvoltarea rurală noi forme de resurse științifice precum științele cognitive sau managementul mediului Înconjurător; controversele legate de dezvoltarea rurală și agricolă: cunoștințele științifice pe care se bazează strategiile de dezvoltare sunt dezbătute la nivel public alături de consecințele acestor strategii. Criza agricolă și de nutriție, efectele ecologice ale modelului intensiv și al inovațiilor genetice, dinamica lentă a dezvoltării rurale atrag numeroase critici atât din partea societății civile, cât și din partea oamenilor de știință. Soluțiile
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
proiecte istorice, ea este acum căutată mai cu seamă pentru a oferi individului căldură, securitate, asistență, un loc unde să-și verse păsurile și să se bucure de convivialitate. în 1999, cu un umor sec, foarte britanic, metodiștii englezi au dezbătut în conferința lor anuală dacă e potrivit să-i lase pe oameni să vină la biserică chiar dacă aceștia nu cred în Dumnezeu 4. Astăzi, privatizarea religiei nu mai are semnificația pe care noțiunea o avea la originea ei liberală : de
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
societate, unde cultura religioasă scade accelerat. Pe de altă parte, căutătorul spiritual are și alte surse de informație și formare pe lîngă vocea oficială a Bisericii. Bisericile creștine înseși acceptă întrucîtva că temele religiei pot fi studiate și difuzate cultural, dezbătute în spațiul public și academic, în dialogul dintre vocile religiei și cele ale culturii. Teologii înșiși socotesc că științele și filozofia religiei pot contribui la o mai fină înțelegere a propriei tradiții, că ele pot hrăni cercetările credinței. Cultural vorbind
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Mudde, 2004). Însă, chiar și în literatura academică, populismul se referă la o gamă foarte diversă de fenomene și este atașat de un spectru larg de "ideologii gazdă" și de actori politici. Din moment ce nu este necesar, ba chiar imposibil, să dezbatem toate definițiile existente, ne vom mărgini să rezumăm principalele manifestări istorice ale populismului și să discutăm trei dintre abordările conceptuale cele mai întâlnite: populismul înțeles ca mișcare, ca stil politic și ca discurs. Vom încheia cu o definiție minimală a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
transformarea ideologiei populiste depinde de existența unor antreprenori politici dibaci și a unor grupuri sociale care au motive emoționale și raționale pentru a adera la ideologia populistă. 1.2 Definiția democrației La fel ca populismul, democrația este un concept intens dezbătut în științele sociale (e.g. Keane, 2009; Tilly, 2007). Dezbaterile nu se referă numai la definiția corectă a "democrației", ci și la diversele "modele ale democrației" (Held, 1996) sau la dezbaterea privitoare la așa-numita democrație "cu adjective" (Collier & Levitsky, 1997
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
italiene, implementarea democrației, implică formarea unui sistem politic în care poporul își alege reprezentanți care - în mod ideal - le apără interesele (Pitkin, 1967). În ce măsură și în ce forme (retrospectiv și/sau prospectiv) acest proces ideal se petrece, iată marea problemă dezbătută în studiile privitoare la democrație (Alonso, Keane, Merkel, 2011). 1.2.2 Democrația liberală Așa cum am spus deja, cele mai multe întrebuințări curente ale termenului de democrație se referă la democrația liberală (sau democrație constituțională), care este un sistem mult mai complicat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
săraci" exemplifică dinamica populistă. Scopul acestei secțiuni este, în primul rând, să analizeze rolul jucat de retorica populistă în polarizarea campaniei și asta în ciuda unor dovezi privind polarizarea la nivelul maselor (Bruhn & Greene, 2007). În al doilea rând, secțiunea va dezbate dacă polarizarea a fost produsă de ideologia de stânga sau mai degrabă de populism. În sfârșit, vom investiga dacă demersul electoral al lui López Obrador a avut "efecte pozitive moderate" sau dacă, nu cumva, acesta a reprezentat o amenințare la adresa
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care au subminat modelele de industrializare prin intervenție statală de care populismul a fost atașat din punct de vedere istoric (Dornbusch și Edwards 1991). Deoarece noi lideri cu tendințe populiste și-au făcut totuși apariția în anii 1990, savanții au dezbătut dacă și cum ar putea fi populismul reconciliat cu liberalizarea pieței (vezi Roberts 1995 și Weyland 1996 și 2001 pentru o trecere în revistă a acestor dezbateri conceptuale). Ascensiunea meteorică a lui Chávez a trecut dincolo de aceste dezbateri, demonstrând fără
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a face față populiștilor dintr-o perspectivă liberal-democratică. Aceasta este un punct de maxim interes, mai ales în Europa Occidentală, unde cel mai bun mod de a contracara partidele radicale de dreapta și grupările de extremă dreaptă constituie un subiect dezbătut cu înflăcărare (de exemplu, De Witte, 1997; Eatwell și Mudde, 2004; Van Donselaar, 1995; pentru o perspectivă istorică vezi Capoccia 2005). În vreme ce, chiar dacă în cadrul acestor discuții amenințarea venită din partea partidelor radicale de dreapta, ca să nu mai vorbim de cele de
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
construiască fortificații interne anti-asiriene. Conform Bibliei, aceasta este perioada în care Ezechia a făcut o mare „reformă” în cult, suprimând „locurile înalte” și cultele neconforme cu Deuteronomul (2Rg 18,4-7; 2Cr 29-31). Veridicitatea istorică a acestei reforme religioase a fost dezbătută încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, în timpul lui Julius Wellhausen, astfel că, actualmente, diferiți cercetători se îndoiesc de istoricitatea sa, deși unii continuă să-i apere autenticitatea (cf. discuția în Na’aman, 1995; Fried, 2002; Finkelstein, Silberman, 2006; Edelman
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
în Ierusalim, mai ales prin oferta de tămâie în cinstea sa (Ier 2,8; 7,9; 11,13; 32,29 etc.). De asemenea, „reforma” religioasă dorită de regele Iosia (640-609 î.C.), dacă e să dăm crezare acestor capitole foarte dezbătute de istorie biblică, amintește cum regele a poruncit să fie înlăturate din templul lui Yhwh o serie de instrumente sacre așezate acolo în cinstea lui Baal (2Rg 23,4). Tot cu privire la Regatul lui Iuda, din punct de vedere arheologic, trebuie
Religia în Israelul antic by Paolo Merlo () [Corola-publishinghouse/Science/101005_a_102297]
-
asemănat cu o oglindă uriașă, în care actorii se pot vedea reciproc și își pot planifica și efectua faptele în funcție de cunoștințele dobândite despre ceilalți, iar pe de altă parte, publicul reprezintă și un spațiu discursiv, în care sunt determinate și dezbătute problemele publice. Terestyéni Tamás definește conceptul de viață publică drept activitatea sferei instituționale și civile care se desfășoară în public. Activitățile vieții publice reprezintă, și ele, activități de comunicare. Lucrarea interpretează schimbarea de regim dintr-o perspectivă largă, pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
concentra asupra celui mai important efect al globalizării, fenomenul răspândirii limbii engleze. Ea definește conceptele de bază ale temei de cercetare, respectiv comunicare, limbă, engleza mondială, imperialism lingvistic (prezentând aici teoria lui Robert Phillipson (1996), legată de imperialismul lingvistic) și dezbate problemele legate de utilizarea limbilor în Uniunea Europeană, punând accent mai ales pe limbile minoritare, respectiv pe răspândirea limbii engleze. N. Schleicher prezintă aspecte legate de Ungaria, analizând situația limbii engleze și influența acesteia asupra vocabularului maghiar, precum și situația limbilor minoritare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
posibile legate de problemele cauzate de răpândirea limbii engleze: planificarea limbii sau învățarea mai multor limbi străine. Partea a doua a volumului începe cu studiul lui Sárközi Erika, intitulat „Cultura politică și comunicarea politică” („Politikai kultúra és politikai kommunikáció”). Lucrarea dezbate cultura politică maghiară din perspectiva consecințelor comunicaționale ale schimbării de regim. Autoarea prezintă obiectul comunicării și definiția comunicării publice. Obiectivul comunicării este cercetarea fenomenelor, proceselor și a interacțiunilor de comunicare ce se desfășoară în spațiul personal și în cadrul societății. Comunicarea
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
reprezentanților puterii politice, respectiv vieții publice) și caritabile (serviciile oferite de biserici în anumite domenii) ale bisericilor, schițează rolurile jucate de biserici în viața publică (cooperator, care ajută societatea, care pătrunde în societate și care se retrage din societate). Ei dezbat și problemele legate de retragerea din viața publică a bisericii și de clericism. În încheiere, Ö. Horányi și D. Szilczl atrag atenția în legătură cu problemele de funcționalitate și disfuncționalitate ale bisericii, ce pot apărea în viitor și pot afecta funcționarea sau
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
publicului alternativ în cadrul rețelei mondiale. Clarifică conceptele legate de cultura digitală (realitatea virtuală și informația digitală), prezintă caracteristicile de bază ale acestora (ușurința multiplicării, inutilitatea logisticii, imposibilitatea blocării), după care schițează legăturile posibile dintre rețeaua publică și cea politică. Autorul dezbate și problema celor rămași pe dinafara rețelei, adică accesul dificil la serviciile digitale, analfabetismul digital, reproducerea inegalitățiilor sociale în noua societate digitală (cei care au acces la tehnologia digitală și cei care nu au acces la ea). La final, autorul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
recesionist, creând spațiu fiscal care a fost epuizat în perioadele de expansiune puternică (vezi exemplul din perioada 2006-2008). Capitolul 2 Reforma indicatorului sold bugetar structural - estimarea soldului bugetar ajustat ciclic și în raport de absorbție (CAAB) În primul capitol am dezbătut necesitatea utilizării indicatorului sold bugetar structural pentru a analiza sustenabilitatea finanțelor publice. În acest capitol merg mai departe și propun un indicator îmbunătățit (updatat) al indicatorului sold bugetar structural, cu o relevanță informațională superioară pentru decidenții de politici macroeconomice, mai
România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
a venit acum o idee, dar aș vrea să nu am dreptate... Tu zici că e nervoasă, violentă în limbaj, face gesturi și spune lucruri fără nici o rațiune... Copiii s-au adunat a doua zi la Alin acasă și au dezbătut problema pe toate părțile. Au făcut chiar și un plan de acțiune. Trebuia să afle cât mai repede pe unde umblă Andreea, cu cine se întâlnește, mai ales că a început să lipsească și de la școală. Doamnei diriginte îi toarnă
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Trifuş Iasmina Laura, Lobază Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_2016]
-
amintirea vieților anterioare. Alții afirmă fie eternitatea, fie efemeritatea, opunând, de pildă, eternul Brahman creațiilor sale impermanente. Alții identifică sinele cu corpul și îl consideră din această cauză impermanent. Unii admit infinitatea, iar alții, dimpotrivă, finitudinea lumii. Un alt grup dezbate problema ciclurilor viitoare, căutând să înțeleagă devenirea sinelui după disoluția trupului. Acest sine poate fi conștient sau inconștient, poate avea o formă sau nu, poate fi finit sau infinit, poate încerca sentimente nefericite, poate fi incognoscibil. 3. Contemporanii lui Buddha
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
reactualizînd un set de probleme și idei moștenite din secolul XIX. Un straniu contratimp, deja pus în lumină de un exeget, pare a bloca încă spiritele: "Pe cînd Occidentul se adîncește progresiv în teoria și practica postmodernității, România continuă să dezbată punct cu punct ordinea de zi formulată la 1848, ca și cum un secol și jumătate de experiență istorică nu ar fi introdus în discuția noastră publică decît glose, note de subsol și variațiuni pe aceleași teme ale întîlnirii cu modernitatea"29
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
avangardism, experimentalism, parodie etc. Împreună cu Radu Petrescu, Costache Olăreanu și alți adolescenți târgovișteni, redactează reviste-manuscris într-un singur exemplar („Apollo”, „Carnet literar”, „Cântece noi”, „Cloșca cu pui”, „Colorado”, „Oraș de nikel”, „Metru cub”, „Mogador”, „Spada” ș.a.) și plachete de versuri, dezbat chestiuni stilistice, își comunică proiecte literare, își comentează lecturile. Este momentul de coagulare a grupului literar care va fi numit ulterior - după vădirea publică, tardivă, în anii ’70, a scrierilor reprezentanților lui - Școala de la Târgoviște. S. scrie în ultimii ani
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
literară, proză și/sau poezie, În revistă era realizată și o „cronică măruntă” În care erau prezentate apariții editoriale din Franța. De asemenea, evenimente politice majore cum ar fi procesul cardinalului Joszef Mindszenty, primatul Bisericii Catolice din Ungaria, au fost dezbătute pe larg În paginile revistei. Cu toate acestea, interesul major al publicației era cel al informării sub aspect cultural și este interesant din acest punct de vedere apelul redactorilor către românii de pretutindeni de a sprijini acest efort de informare
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]