10,917 matches
-
de infrastructură, au fost minime. În condițiile în care evaluarea fezabilității tehnice a unui proiect de infrastructură sau oportunitatea dezvoltării unei afaceri comunitare nu a fost (și nu este) una dintre atribuțiile facilitatorului, se poate vorbi despre un „cost al facilitării”: riscul ca o comunitate să aleagă și să lucreze la un proiect cu puține șanse de reușită (de exemplu, un proiect de activități generatoare de venituri care nu va aduce profit), care poate fi „bun” din punct de vedere al
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
-și pună în joc prestigiul de care se bucură, în eventualitatea în care nu vor avea succes sau comunități în care există lideri cu eficiență (întreprinzători locali), dar sunt fără prestigiu. De-a lungul timpului, numărul maxim de zile de facilitare a pregătirii a rămas același: 15 zile/comunitate (pe parcursul a trei luni). În unele comunități, procesul de facilitare a durat mai mult. În altele a durat mai puțin, iar în altele a fost întrerupt din cauza lipsei de „receptivitate” a comunităților
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunități în care există lideri cu eficiență (întreprinzători locali), dar sunt fără prestigiu. De-a lungul timpului, numărul maxim de zile de facilitare a pregătirii a rămas același: 15 zile/comunitate (pe parcursul a trei luni). În unele comunități, procesul de facilitare a durat mai mult. În altele a durat mai puțin, iar în altele a fost întrerupt din cauza lipsei de „receptivitate” a comunităților. În primii ani, au existat și premisele pentru întinderea procesului de facilitare pe perioade lungi (6 luni-1an): rundele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
luni). În unele comunități, procesul de facilitare a durat mai mult. În altele a durat mai puțin, iar în altele a fost întrerupt din cauza lipsei de „receptivitate” a comunităților. În primii ani, au existat și premisele pentru întinderea procesului de facilitare pe perioade lungi (6 luni-1an): rundele de finanțare au fost prestabilite, așa încât, dacă o comunitate nu reușea să depună un proiect la runda consecutivă facilitării, putea să aștepte până la o rundă ulterioară. În ultimii ani, în condițiile în care resursele
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de „receptivitate” a comunităților. În primii ani, au existat și premisele pentru întinderea procesului de facilitare pe perioade lungi (6 luni-1an): rundele de finanțare au fost prestabilite, așa încât, dacă o comunitate nu reușea să depună un proiect la runda consecutivă facilitării, putea să aștepte până la o rundă ulterioară. În ultimii ani, în condițiile în care resursele se epuizează rapid (existând chiar o tendință spre cerere excesivă), mecanismul oferit celor care au dificultăți și se mișcă mai încet constă în prelungirea termenului-limită
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
ultimii ani, în condițiile în care resursele se epuizează rapid (existând chiar o tendință spre cerere excesivă), mecanismul oferit celor care au dificultăți și se mișcă mai încet constă în prelungirea termenului-limită de depunere a cererilor de finanțare. Procesul de facilitare în comunitățile Mununa, Hănașești și Ghețar 1. Descrierea comunităților. Girda de Sus se află în bazinul superior al râului Arieșu Mare, a doua comună pornind de la Izvoarele Arieșului. Satele Mununa, Hanășești și Ghețar sunt așezate pe platoul carstic din stânga Arieșului
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
la „mutături”, în poiana Călineasa, unde exploatează lemnul. Acasă rămâne numai câte un bătrân. O parte din ei coborau în iulie-august să cosească și să adune fânul necesar iernării cailor și, eventual, a unei vaci pentru lapte. 2. Procesul de facilitare. A trebuit să identific două comunități din județul Alba în care să fac facilitare comunitară, proces ce era permanent analizat în vederea stabilirii procedurilor după care să se finanțeze proiectele FRDS în comunități. În primele două luni (februarie și martie), am
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
O parte din ei coborau în iulie-august să cosească și să adune fânul necesar iernării cailor și, eventual, a unei vaci pentru lapte. 2. Procesul de facilitare. A trebuit să identific două comunități din județul Alba în care să fac facilitare comunitară, proces ce era permanent analizat în vederea stabilirii procedurilor după care să se finanțeze proiectele FRDS în comunități. În primele două luni (februarie și martie), am făcut o documentare amplă, cu date luate de la nivel județean și comunal. În urma acestei
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
trebuit să merg în 12 comunități, să discut cu persoane din comunitate, pentru a verifica astfel criteriile de selectie. S-a dovedit că, într-adevăr, cunosc bine zona, căci, după verificarea din teren am putut să rămân la alegerea inițială. Facilitarea propriu-zisă am făcut-o discutând la început la nivel de comună cu toate persoanele care aveau legatură cu cele trei sate: la primărie, poliție, dispensar, poștă, biserică și ocolul silvic. Pe parcursul a trei luni, am discutat cu persoane din fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
cu toate că cei din comunități erau adunați, a fost cu totul nerealist să credem (eu și liderii) că, după patru ore de stat în soare, va renuța cineva să se bucure de petrecere (mâncare, băutură, conversație cu prietenii, muzică). Am reluat facilitarea și am început să lucrez cu un grup de lideri reînnoit parțial, în sensul că, în locul liderilor de la Ghețar, am lucrat cu lideri din Mununa. În felul acesta, am reușit, la 15 noiembrie să organizăm o întâlnire a membrilor comunității
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
peșterilor Poarta lui Ionele și Ghețarul Scărișoara. Toate acestea au pus comunitățile pe un trend ascendent de dezvoltare comunitară. O recunoaștere a acestui lucru s-a făcut și prin selectarea comunei Girda ca sat european. În loc de concluzii Aparent, acțiunile de facilitare - atât focalizate, cât și integrate - sunt un lucru „bun”, întrucât se face ceva într-o comunitate, chiar dacă ar mai fi mult până când actorii locali își vor putea defini, ierarhiza, planifica și rezolva problemele comunitare într-un mod participativ și fără
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
face ceva într-o comunitate, chiar dacă ar mai fi mult până când actorii locali își vor putea defini, ierarhiza, planifica și rezolva problemele comunitare într-un mod participativ și fără sprijin din afară. Aparent, nu ar exista decât câștigători... Totuși, practica facilitării indică faptul că situațiile de eșec nu sunt singulare și pot avea „perdanți” specifici: comunități facilitate care nu „digeră” respingerea unui proiect la care au muncit și, ca urmare, dezvoltarea locală este frânată, cel puțin temporar; „grupuri de inițiativă” alcătuite
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
eșec nu sunt singulare și pot avea „perdanți” specifici: comunități facilitate care nu „digeră” respingerea unui proiect la care au muncit și, ca urmare, dezvoltarea locală este frânată, cel puțin temporar; „grupuri de inițiativă” alcătuite printr-un efort intens de facilitare, însă care se dizolvă după încheierea primului proiect sau chiar înainte de a se defășura vreo acțiune colectivă la nivel local; reprezentanți ai autorităților locale și/sau lideri ai comunității, care devin „țapi ispășitori” pentru eșecul inițiativelor locale etc. Există și
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
a se defășura vreo acțiune colectivă la nivel local; reprezentanți ai autorităților locale și/sau lideri ai comunității, care devin „țapi ispășitori” pentru eșecul inițiativelor locale etc. Există și situații ce par a fi de succes, în sensul că, în urma facilitării, crește numărul acțiunilor colective derulate de comunități, cresc fondurile absorbite pentru proiecte comunitare etc., dar, în fapt, distorsionează chiar sensul ideii de facilitare. După cum am menționat, acest lucru se întâmplă atunci când harta comunităților în care se intervine prin acțiuni de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
eșecul inițiativelor locale etc. Există și situații ce par a fi de succes, în sensul că, în urma facilitării, crește numărul acțiunilor colective derulate de comunități, cresc fondurile absorbite pentru proiecte comunitare etc., dar, în fapt, distorsionează chiar sensul ideii de facilitare. După cum am menționat, acest lucru se întâmplă atunci când harta comunităților în care se intervine prin acțiuni de facilitare nu se suprapune peste harta comunităților care au realmente nevoie de facilitare. În acest fel, decalajul dintre comunitățile foarte sărace, lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
crește numărul acțiunilor colective derulate de comunități, cresc fondurile absorbite pentru proiecte comunitare etc., dar, în fapt, distorsionează chiar sensul ideii de facilitare. După cum am menționat, acest lucru se întâmplă atunci când harta comunităților în care se intervine prin acțiuni de facilitare nu se suprapune peste harta comunităților care au realmente nevoie de facilitare. În acest fel, decalajul dintre comunitățile foarte sărace, lipsite de experiență și în care nu funcționează instituțiile locale, și cele sărace, dar mai „experimentate” și mai „deschise”, se
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitare etc., dar, în fapt, distorsionează chiar sensul ideii de facilitare. După cum am menționat, acest lucru se întâmplă atunci când harta comunităților în care se intervine prin acțiuni de facilitare nu se suprapune peste harta comunităților care au realmente nevoie de facilitare. În acest fel, decalajul dintre comunitățile foarte sărace, lipsite de experiență și în care nu funcționează instituțiile locale, și cele sărace, dar mai „experimentate” și mai „deschise”, se mărește în avantajul celor din urmă. Totuși, experiența indică un paradox al
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
În acest fel, decalajul dintre comunitățile foarte sărace, lipsite de experiență și în care nu funcționează instituțiile locale, și cele sărace, dar mai „experimentate” și mai „deschise”, se mărește în avantajul celor din urmă. Totuși, experiența indică un paradox al facilitării: în anumite situații, este recomandabil să fie facilitate comunitățile mai „deschise” spre proiecte de dezvoltare locală, pentru a crea un model de succes într-o anumită regiune și a stimula astfel comunitățile învecinate care sunt mai „refractare”. În prezent, harta
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
crea un model de succes într-o anumită regiune și a stimula astfel comunitățile învecinate care sunt mai „refractare”. În prezent, harta sărăciei este fundamental diferită față de cea de la sfârșitul anilor ’90. D. Sandu (2006) afirma că astăzi, „nevoia de facilitare specializată din afara comunității se manifestă în special pentru comunitățile izolate și cu proastă funcționare a instituțiilor locale”. Totuși, cred că plaja este prea limitată în acest fel. Un proiect de activități generatoare de venituri a fost dificil de implementat atât
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunale, județene sau regionale (așa cum s-a întâmplat în unele țări din Uniunea Europeană), sunt necesare răspunsuri la astfel de întrebări, dar și o anticipare a reacțiilor comunităților locale la un program de finanțare sau altul și construirea unor strategii de facilitare adecvate. Anexa 1. - Atribuții ale facilitatorului Facilitatorii ajută comunitățile să întreprindă următorii pași: - să identifice liderii oficiali, precum și alte persoane respectate de membrii comunității și să stimuleze dezvoltarea de abilități organizatorice; - să evalueze participativ nevoile, să identifice resursele și să
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
diferită de cercetare, considera că acesta este mai degrabă caracterizat de „încredere, dar fără relații”, având, cel puțin la nivel abstract, mai puține șanse de a-și extinde propria afacere. Ce ar însemna, potrivit celor două viziuni, un proces de facilitare pentru a iniția sau dezvolta o afacere? Scopul și mijloacele ar fi similare? Care ar fi atributele unei strategii „oneste” și „semnificative” de facilitare? Aș ilustra aceste întrebări reproducând cuvintele unui antreprenor dintr-un sat din Vâlcea, care a primit
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de a-și extinde propria afacere. Ce ar însemna, potrivit celor două viziuni, un proces de facilitare pentru a iniția sau dezvolta o afacere? Scopul și mijloacele ar fi similare? Care ar fi atributele unei strategii „oneste” și „semnificative” de facilitare? Aș ilustra aceste întrebări reproducând cuvintele unui antreprenor dintr-un sat din Vâlcea, care a primit un grant FRDS pentru înființarea unei mori: „La început, mi-a fost frică să mă implic, s-a ocupat doar nevasta mea. Treptat, am
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mai mare. Dar nu pot asta. Mai vin unii, le mai macin pe gratis sau nu le iau bani deloc, unii nu mi-i mai dau înapoi, da, în ansamblu, ies în profit”. Ar avea vreun rost un proces de facilitare într-un astfel de caz? În general, cum s-ar putea veni în sprijinul comunităților finanțate după ce au încheiat un proiect? Cu ce dificultăți se confruntă și cum ar putea fi identificate? Proiectul-pilot al FRDS a fost mai puțin preocupat
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
se confruntă și cum ar putea fi identificate? Proiectul-pilot al FRDS a fost mai puțin preocupat de astfel de întrebări; mecanismele de sprijin pentru comunități se „întrerupeau” în momentul încheierii unui proiect. Noțiuni precum proiect de continuare, supervizare postimplementare sau facilitare de rețea au fost introduse mai târziu. Dar cu ce efecte? În cele ce urmează, vom schița câteva dintre caracteristicile facilitării de rețea. Cred că este important ca procesul de constituire a unor astfel de rețele intercomunitare să se extindă
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de sprijin pentru comunități se „întrerupeau” în momentul încheierii unui proiect. Noțiuni precum proiect de continuare, supervizare postimplementare sau facilitare de rețea au fost introduse mai târziu. Dar cu ce efecte? În cele ce urmează, vom schița câteva dintre caracteristicile facilitării de rețea. Cred că este important ca procesul de constituire a unor astfel de rețele intercomunitare să se extindă. Acesta este motivul pentru care prezenta anexă face o introducere a temei. Detalierile vor putea fi date în alt cadru. Când
[Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]