10,218 matches
-
aprilie 1990, când, la Sala Palatului din București, Mircea Dinescu devenea președintele Uniunii Scriitorilor din România. A doua zi, pe 23 aprilie 1990, începea istoria Pieței Universității. Apoi îmi vine în minte data de 15 dec. 1990, când s-a fondat, la Ateneul Român, Alianța Civică, pe al cărei prim președinte, Marian Munteanu, l-am ales, și data de 7 iulie 1991, când, la Opera Română din București, delegați ai Iașului fiind, am votat, amândoi, pentru apariția PAC, deși nici unul dintre
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
zi cât o clădire publică de la noi într-o lună. Când am fost de Paște, era deja funcțional, ba chiar am prins un excepțional concert în Aula cu 1000 de locuri! Ce să mai spun, dragul bunicului? E o Universitate fondată de Regina Edwiga la 1365! A noastră, cea mai veche din țară, a apărut cam după 500 de ani! Dorin Popa: Nu, după 495 doar! Ce prieteni polonezi ți-ai făcut acolo? Și cum se mai simte Lech Walesa? Liviu
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
regăsită prin identificarea temporară cu o rădăcină necunoscută și cu efecte ciclice, în clipa întâlnirii posibile cu articolul din carte. Actul, în raport cu sine, devine un act în raport cu celălalt, prin intermediul cuvintelor. De fapt, Cartea secretelor se deschide spre un spațiu așează, fondat pe compoziții ample, artificiale și totuși armonioase, întrucât ele caligrafiază ceremonia noastră, ritmată de cultură și de încercarea de a replica prin mască, la fabulosul lumii. În esență, secretul reprezintă un limbaj al deplasării omului într-un timp distorsionat, în
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
nou produs poate depăși nivelul costului țintă. Metoda de calculație JIT în lucrarea „Management de la production et des operations” (Paris, Litec, 1994, p.192) autorii Baranger P., și Chen J. definesc J.I.T. ca pe o „filozofie de gestiune a întreprinderii fondate pe dorința de a satisface clientul (prin calitate și timp de așteptare foarte scurt), de a evita risipa și a implica personalul. Se urmărește idealul unui flux de producție bucată cu bucată, ceea ce presupune cuplarea cu calitatea globală (...) J.I.T. este
CONTABILITATE MANAGERIALĂ by MOISE CÎNDEA () [Corola-publishinghouse/Science/709_a_1433]
-
Din acest motiv, încercările cele mai importante de a crea un ziar catolic cu distribuție națională au avut loc abia la sfârșitul secolului, mai întâi cu El Movimiento Católico (1888-1899) și apoi cu El Universo a lui Ortí y Lara, fondat în 1900. Acesta din urmă a primit încurajările cardinalului Sánchez y Hervás, episcopului de Salamanca, augustinului Tomás Cámara și marchizului de Comillas, care a contribuit economic la dezvoltarea publicației. Pe lângă aceste încercări, s-au aprobat măsuri preventive, precum lectura și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în toată Spania: în Pamplona, a luat naștere "Biblioteca Catolico-Propagandistă" (1887) pentru a împărți cărți de calitate în diferite medii sociale. Instituții de aceeași natură au luat ființă în Sevilia, Bilbao, Valencia, Zaragoza, Logroño. În 1894, cardinalul Sánchez Hervás a fondat o asociație cu scop similar. Semnificative au fost și inițiativele cardinalului Spínola (1835-1906), precum și cele ale lui Antolín López Peláez (1866-1918)181. La Sevilla, cardinalul Spínola a promovat și le-a recomandat enoriașilor săi El Correo de Andalucía (1899). Acest
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
diferite (sindicate, asociații juvenile etc.). De la cele 4500 de exemplare pe care le distribuia inițial, a trecut într-un an la 13.000 de exemplare, iar în 1922 ajunsese la aproximativ 100.000 de exemplare 183. În 1926 a fost fondată o școală de jurnalism, prima de acest gen din Spania. În anul 1935, statisticile oficiale arătau că publicația se distribuia în 100.000 de exemplare 184. Acest ziar a încetat să apară în anul 1936, odată cu începutul Războiului civil. Au
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 1927. Tot catolice erau și El Universo (1900-1936), cu 15.000 de exemplare în momentele de vârf și La Gaceta del Norte (20.000). În statisticile din 1913 apar mai mult de 25 de jurnale considerate catolice, aproape toate fondate între 1900 și 1910, cu cifre ce urcau de la 1.000 la 3.000 de exemplare. Totuși, cele care aveau tirajul cel mai mare erau: El Debate (peste 10.000), La Gaceta del Norte (20.000), El Correo de Andalucía
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
doamnele din toată lumea", femeile exemplare ale societății; mai conținea rubrica Movimento Femminile Cristiano, rezumatul presei italiene și străine, economie domestică și igienă, rubrica de artă, probleme de educație și conduită morală a familiei 229. În 1915, Papa Benedict XV a fondat Opera Nazionale della Buona Stampa (Roma), care a început să publice lunar Lettere aperte. Acest ziar a avut două inițiative importante: în 1919 un concurs de articole despre Ziua Papei, iar în 1929, înființarea unui ziar pentru copii Il Corrierino
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preoți români uniți: Sigismund Pop și Alexandru Roman 309. Publicațiile cultural-științifice apărute sub conducerea unor specialiști și oameni de cultură greco-catolici au reprezentat un alt segment al presei din Transilvania. Avocatul Iosif Vulcan (nepotul episcopului de Oradea, Samuel Vulcan) a fondat revista Familia, prima publicație de popularizare literară și științifică la care au colaborat scriitori reprezentativi ai epocii (1865-1966). O altă revistă cu caracter științific a fost Arhivu pentru filologie și istorie (1868-1871), redactată exclusiv de doi canonici din Blaj: Timotei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
aceleiași academii; Foaia bisericească și scolastică (1887-1890), revista a doi canonici (Ioan Raliu și Alexandru Vilacanu), Musa Română (1888-1912) prima revistă de muzică românească redactată de Iacobu Mureșianu (profesor la un liceu din orașul mai sus menționat), Cultura creștină (1912-1926) fondată de profesorii Academiei teologice locale, ce a abordat teme de teologie și știință și care era destinată preoților și intelectualilor (apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apărea o dată pe lună312). Revistele Predicatorul săteanului român (1879-1890) și Preotul român (ambele redactate de canonicul Nicolae Fekete Negruțius) și Predicatorul poporului (1894) condusă de preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
preotul Vasiliu Budesco din Ciulești, au apărut la Gherla. La Satu Mare, monseniorul Vasile Lucaciu a fondat Revista Catolică. Din 1883 până în 1891, această revistă a susținut ideea unirii bisericilor. Ulterior, publicația a fost transferată la Baia Mare. Gazeta Răvașul a fost fondată și condusă de protopopul Ilie Daianu (1903-1911). A înregistrat o activitate similară celei de mai sus, contribuind la educația unei generații întregi; a apărut la Cluj313. Tipăriturile menționate anterior au încetat (cu mici excepții) să mai apară după Marea Unire
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Unire. În perioada interbelică, în Transilvania circulau următoarele publicații (cu apariție săptămânală) în limba română: ziarul Unirea (organ politic bisericesc "pentru apărarea intereselor Bisericii Unite din România", se adresa deopotrivă clericilor și intelectualilor laici greco-catolici, apărea în 2000 de exemplare) fondat în 1892 de un grup de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de profesori de teologie și redactat în anii 30 de canonicul Alexandru Rusu și profesorul Augustin Popa; revista Unirea poporului (foaie pentru popor, era distribuită în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în 7000 de exemplare și se adresa de preferință celor de la sate și micilor burghezi), fondată în 1919, condusă de profesorii Alexandru Lupeanu-Melin și Iuliu Maior; ambele aveau redacția la Blaj. La Oradea era publicată revista Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vestitorul, care a fost fondată în 1925 și a avut ca redactori, în timpul primilor patru ani, pe Alois Tăutu, iar ulterior pe Nicolae Fluerasui, ambii preoți ai diecezei. Revista Curierul creștin (foaie oficială a episcopiei unite din Gherla) a fost fondată în 1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1919, la Gherla, fiind redactată de profesorii seminarului catolic din oraș; apărea de două ori pe lună. Gazeta Sionul Românesc (conținea informații din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
din viața episcopiei și alte știri de interes general) a fost organ bilunar al diecezei unite de la Lugoj, fondat în 1914 de monseniorul V. Tr. Frontiu și reorganizat în 1920 de canonicul N. Brânzeu 314. Tipăritura Păstorul sufletesc a fost fondată în 1907, la Simleul Silvaniei de preoții uniți Alimpii Coste, Ioan Budisan și Avram Dragos și a încetat să apară în 1914; în anul 1928, a fost reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
reeditată de vicarul general din Simleu, Emil Bran. Ulterior, revista a apărut la Lugoj, sub conducerea canonicului Nicolae Brânzeu, care i-a dat un program de activitate mai amplu 315. La Beiuș a fost publicată gazeta de documentație catolică Observatorul, fondată în 1927 de călugării asumpționiști și de profesorii liceului "S. Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Vulcan". La Sighet a existat săptămânalul religios Dumineca, organul vicariatului unit al acestui oraș (cu un tiraj de 500 de exemplare, a avut rolul declarat "de a răspândi cultura religioasă catolică în popor și printre intelectuali"316) și Gazeta Maramureșeană,fondată în 1918 de un comitet de români uniți. La Bixad (Satu Mare) a fost publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a apărut la
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
categorii de cititori se adresează (claselor educate, burgheziei, muncitorilor, țăranilor), Publicitatea se face prin gestiune directă sau contract, Sistemul predominant de vânzare: abonamente, sau vânzarea cu numărul, Mijloace deosebite de propagandă, Date istorice: unde, când și de către cine a fost fondat, caracteristicile remarcabile ale dezvoltării sale etc."333. Gradul de dezvoltare a presei catolice românești și a rolului cultural-informativ, dar și formativ pe care l-a avut, poate fi apreciat pe baza diferenței majore existente între Occident și România și a
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1934401. În ziarul Farul nou apăreau și anumite anunțuri cu scopul de a spori veniturile redacției. În numărul din 28.01.1934 s-a făcut publicitate unei firme de mobilă: "Poleitoare de mobilă și încadratoare de tablouri Otto Romer Casă fondată în 1850"402. În paginile ziarului s-au promovat toate celelalte publicații catolice din capitală și din toată țara, precum și evenimentele și activitățile importante desfășurate de diverse asociații catolice din țară: "AGRU Secția București va ține la Universitatea Carol I
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
care și pe Alexandru cel Mare. Locurile pe unde a trecut ca medic, au intrat și ele în legendă ca Platanul din Cos, sub ale cărui imense ramuri se spune că a dat consultații. Vestitele sale principii medicale generale se fondează pe observația riguroasă, profesională. în timp ce medicii formați la școala din Cnidos erau preocupați de cazuri particulare, Hippocrat e ghidat de generalizări pentru a contura o medicină universală și eternă, în măsură să rezolve și cazurile particulare. Principiile hipocratismului sunt axate
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
luptat împotriva pestei. Sf. Lucia specializată în boli de ochi, Sf. Maurul specializat în gută. Sf. Apollonia pentru boli dentare. însă piatra de temelie a medicinii de asistență a pus-o Sf. Vasile cel Mare, când în anul 370 a fondat primul spital în Cezareea, un așezământ de asistență sanitară necunoscut în lume până atunci. După modelul său va lua ființă la Roma Spitalul lui Fabiola, la Ierusalim al împărătesei Eudoxia pe la anul 400. La Ierusalim se va înființa încă un
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]