10,127 matches
-
scopul tuturor acțiunilor sale este răul. Nu se Încadrează În nici una dintre cele trei funcții, pentru că nu intenționează să Întreprindă vreo activitate pozitivă. Deși Îi frecventează pe Aesir, este totuși o ființă clar demonică, ai cărei fii sunt chiar Infernul, lupul Fenrirxe "Fenrir" (care l-a mutilat pe Tyrxe "Tyr" și Îl va ucide pe Odin În lupta din timpul Catastrofei Finale) și Șarpele. Armele sale sunt forța și violența; acestea au totuși o natură exclusiv intelectuală: Înșelătoria, provocarea, păgubirea, amăgirea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
negru), București, 1941; ed. îngr. și pref. Ion Simuț, Oradea, 1995; Opera lirică. 1929-1939, Cernăuți, 1939; Viața în pădure, București, 1939; Guzli sau Tsu-Tsui, București, [1940]; Drama Casei Timoteu, București, 1940; ed. îngr. și pref. Mircea A. Diaconu, Iași, 2001; Lupul din Țara Huțulilor, București, 1941; ed. îngr. și postfață Liviu Papuc, Rădăuți-Chișinău, 1995; Istoria literaturii române (în colaborare cu C. Dan Pantazescu), București, 1941; Oameni de noapte, București, 1942; Prăvălia diavolului, I-II, București, 1942; Soarele răsare noaptea, București, 1943
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
789; Perpesicius, Opere, VIII, 70-84, 153-157, IX, 195-204, X, 164-167; Vasile Posteuca, Romanul bucovinean, CL, 1940, 2; Miron Radu Paraschivescu, O carte excepțională: „Drama Casei Timoteu”, TIL, 1941, 1 476; Pompiliu Constantinescu, [Mircea Streinul], VRA, 1941, 609, 610; Aurel Fediuc, „Lupul din Țara Huțulilor”, TIL, 1941, 1 524; Călinescu, Ist. lit. (1941), 822-823, Ist. lit. (1982), 906-907; Aurel Marin, „Prăvăia diavolului”, GT, 1943, 2, 4, 5; Nicolae Roșu, „Soarele răsare noaptea”, G, 1943, 9; Crohmălniceanu, Literatura, II, 181-182; Micu, „Gândirea”, 639
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289978_a_291307]
-
Colaborează la „Ramuri”, „Înainte”, „Steaua”, „Luceafărul”, „Suplimentul literar artistic al «Scânteii tineretului»”, „Cuvântul libertății”, „Independentul”, „Meridian”, „Gorjanul” ș.a. După 1989 înființează Editura Cartea Nouă. Debutează cu volumul de povestiri Clopotul viselor (1975), urmat de alte volume de proză scurtă: Dealul lupului (1978), Poveștile de fiecare zi (1982), Povestiri de pe Desnățui (1988), încercări izbutite de a ilustra genul scurt în literatura contemporană. Între acestea se intercalează un roman, Drum în tăcere (1987), anunțat ca începutul unui ciclu, proiectat în cinci volume. Ediția
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
poetul și profesorul, obsedați de ideea geniului, poartă discuții repetate despre geniu și nebunie, geniu și putere, geniu și prostie, geniu și închipuire etc. Poate că acesta este cel mai bun roman al scriitorului. SCRIERI: Clopotul viselor, Craiova, 1975; Dealul lupului, Craiova, 1978; Poveștile de fiecare zi, București, 1982; Drum în tăcere, Craiova, 1987; ed., I-II, Craiova, 1997; Povestiri de pe Desnățui, Craiova, 1988; Goana, București, 1989; Geniul și închipuirea, Craiova, 1997; Sfântul drac sau Judecata de... acum, pref. Tudor Nedelcea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
Dr. Ygrec, Sărmanul Klopstock și Alexis Nour), București, 1929; Doamna Casanova (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1932; Fecioare la licitație (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1933; ed. Iași, 1991; Pozne și năzbâtii, București, [1933]; Fata cu păr de lup, București, 1934; Cavalerii verticali (în colaborare cu Ionel Jianu), București, 1934; Rumba dragostei (în colaborare cu M. Toneghin), București, 1934; Tichia de mărgăritar, București, 1935; Cine a ucis? (în colaborare cu G. M. Amza), București, 1936; Paraziții tacâmului (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285736_a_287065]
-
genul întâlnit în Domnișoara Christina, adică prin convertirea și interacțiunea timpului sacru cu cel profan. Același lucru se observă și într-o nuvelă precum Cetatea de altădată. În altă serie tematică, deschisă de o nuvelă ca Gherasim, ca și în Lupii sau în Ceasul reîntoarcerii, accentele narațiunii amintesc de timbrul mai vechilor povestiri sadoveniene sau voiculesciene, cu un aer sămănătorist prea pregnant. Nuvela ce dă titlul volumului propriu sintetizează în puținele ei pagini întregul univers epic al lui B., plecând de la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
de Petrol și Gaze, pe care îl va absolvi în 1952. Este șef de secție și maistru sondor șef (1948-1961), funcționar la PECO București (1961-1967), la Fondul Literar al Uniunii Scriitorilor (din 1971). Debutează în anul 1963, cu romanul Bârlogul lupilor. Autor de romane de acțiune - fie polițiste, fie reprezentând „aspecte ale luptei comuniștilor în ilegalitate” -, B. respectă cu fidelitate canonul genului. În romanele polițiste Gentlemanul șchiop (1970), Samsarul (1975), Casa păcatelor (1980), ideologizarea dublează intriga detectivistă, altminteri bine condusă. Stânjenitor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
condamnatul (om lipsit de scrupule și de o senzualitate maladivă) și sora sa, Marieta, femeie frivolă și rapace. Separarea celor două grupuri, survenită în finalul cărții, este soluția etică simplistă spre care „curge”, fără volute dramatice, întreaga scriere. SCRIERI: Bârlogul lupilor, București, 1963; Ceața, București, 1968; Femei singure, București, 1969; Gentlemanul șchiop, Iași, 1970; Expresul de noapte, București, 1974; Samsarul, București, 1975; Casa păcatelor, București, 1980; Ultima spovedanie, București, 1984. Repere bibliografice: Boris Buzilă, Două cărți de proză, RMB, 1969, 7754
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]
-
său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau un sat binecuvîntat de o atmosferă sămănătoristă (l.r.). Era
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față a vorbit despre asasinarea lui Iorga, Boeru a protestat: "Nu, l-am executat!"). Boeru mi-a relatat o variantă diferită. După părerea lui, Iorga afirmase în Consiliul de Miniștri că "dacă ai de-a face cu o haită de lupi, trebuie să-l țintești în primul rînd pe conducătorul ei!" O părere asemănătoare referitor la rolul lui Iorga avea și Horia Sima. (Horia Sima nu s-a putut înțelege cu Traian Boeru, pe care îl disprețuia)63. Mai important este
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acestea nu s-au datorat altui fapt decît rolului jucat de Iorga în condamnarea lui Codreanu. Fie că avea sau nu dreptate, Legiunea credea că Iorga îl sfătuise pe Călinescu că "dacă ai de-a face cu o haită de lupi, țintește-l mai întîi pe conducătorul ei!" Iar pentru legionari devenea obligatoriu să plătească cu aceeași monedă și să vadă al cui braț era mai lung. A-l ucide pe cel pe care acești tineri idealiști fanatici îl considerau principalul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întreaga Moldovă". Continua afirmînd că statul este una, iar națiunea alta și încheia: "Națiunea este cea care se află acum pe primul loc". A doua zi, Iorga scria că "poporul român pornea într-o călătorie pe o cărare plină de lupi"21. Efectul produs în România (în special la București) a fost de nedescris. Amărăciunea umplea inimile oamenilor. România pierduse în două luni mari teritorii în care majoritatea locuitorilor erau români. În ziua de 30 august nu era ceva neobișnuit să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sionismului internațional” etc. Originea evreiască (uneori „originea sionistă”) servea drept prezumție de vinovăție, fiind dovada intențiilor anticomuniste, anticehe. Limbajul procurorilor, transmis la radioul cehoslovac, amintea și chiar depășea vituperările triviale ale procurorului VÎșinski În procesele de la Moscova: „trădători scârboși”, „câini”, „lupi”, „javrele lui Hitler” și altele de aceeași factură, consemnate și de presa cehă. În a patra zi a procesului, cotidianul comunist praghez Rudé Právo comenta Într-un editorial: „Te cutremuri de scârbă la vederea acestor făpturi reci și fără inimă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
a pierdut din memorie și a uitat ce a pătimit el și copiii lui jumătate de veac. Țara a fost transformată într-o „hecatombă”. Școala nu mai era școală, iar Procuratura și Justiția erau un „bordel de prostituate” conduse de lupii și hienele securității care osândeau și ucideau din ordin, premeditat și fără vină, așa zis în numele poporului. Totul era spionare, pâră, crimă, înverșunare și gropi comune, cu cadavre mutilate. Dar adevărul și cunoașterea lui cere luptă și unitate națională. Unire
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
moartea națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
națională a României. Suntem conduși de un Babilon de oameni fără scrupule, parlamenatari vicleni, perfizi și fără de idei. Producția scade în timp ce haosul inflației crește. Munții sunt dezgoliți, pământurile aride, bogățiile înstrăinate. Ne-am autodistrus prin votul dat de inconștienți lupilor, lupi ai beznelor, care au transformat societatea românească într-o junglă. Libertatea la cuvânt e dreptul la viață al omului, libertatea la cuvânt e o cucerire a civilizației. Nu o pângăriți, nu o striviți. Cei ce se opun astăzi au rămas
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ținuți în afara legii de aceiași dușmani lipsiți de viață sufletescă, corbi care rod din carnea noastră chinuită, pângărind sfintele oseminte ale morților noștri sfinți, oase fărâmate de aprige prigoane sau grele bătălii pe care le-au purtat ostașii crucii cu lupii beznelor, lipsiți de lumina cerului, rătăcitori în noapte ca într-o afundă pădure fără cărări, turmentați de noi cuceriri pământești. Câte crime înfiorătoare, câte răni fără leac au adus Patriei și Neamului, ucigându-i pe legionari și veșnic osândindu-i
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
s-au ridicat la cifre apocaliptice. Când valurile morții vor zgudui iarăși văzduhul și pământul, pe legionari îi va găsi îngenunchiați la icoană la picioarele lui Hristos, iar pe cei slujitori materiei copleșiți de povara cărnii, slăvindu-se pe sine, lupi hulitori, îi va găsi pierduți în colbul sumbru al trecătoarelor bucurii, slavă și otravă. Sunt bătrân legionar și aceasta o mărturisesc cu reținere și teamă. Căpitanul spunea: „eu nu sunt legionar ci membru al Mișcării Legionare”, legionari sunt acei din
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
cu anul 1930, sunt o „cascadă” de morți și de morminte, fior de prigoniri care au masacrat pe nepartizani, legionari, până la al șaptelea neam. Numele de legionari a ajuns „stafie înfiorătoare”, plăcere cruntă, dirijată de nebunia și desfrâul unor oameni, lupii beznelor, comuniștii, care au născocit atâtea infamii pe seama legionarului pentru ca omul să nu mai vadă îngrozitoarele lor crime cu care au însângerat țara, și pun paravan legionarofobia la adăpostul căreia guverneză și azi pe cei ce au uitat vechile torturi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
că reconstituirea mitologiei românești, alcătuită „din mici fragmente, adesea divergente și, la prima vedere, desemantizate”, nu este o operațiune facilă. În aceste numeroase fragmente, H. caută ceea ce este convergent despre subiecte precum Fata Pădurii, Sfânta Vineri, Caii lui Sântoader, Vâlva Lupilor. Mitologul trebuie să procedeze la o operațiune de sudare a fragmentelor și la o interpretare pertinentă a lor, să afle dominantele, spațiile ocultate și să descopere „pe unde se glisează dintr-un topos în altul”. Problema mai veche a necesității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Secesiunea, sau, în termenii lui Theodor Enescu, "sciziunea" românească, are loc în 1896, cu ocazia alegerii juriului pentru Salonul Oficial. Nemulțumiți de decizia luată cu privire la membrii juriului, desemnați dintre artiștii mai în etate, Ionescu-Valbudea, Eug. Voinescu și Titus Alexandrescu, în detrimentul "lupilor tineri", Artachino, Luchian, Vermont, un grup de 15 pictori își retrag lucrările și anunță deschiderea unei expoziții separate. Deschiderea acesteia se va face chiar înaintea expoziției oficiale, pe 2 mai 1886, sub semnul secesiunii, expozanții arborând un simbolic drapel roșu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
orga) sonoare”, „crivățul... scoțând note-ngrozitoare”. Pastelul dă senzația unui anotimp Încremenit, dar nu este eliminată cu desăvârșire dinamica elementelor care compun tabloul. „Fumuri albe se ridică În văzduhul scânteios ”, „luna Își aprinde farul tainic de lumină”, „crivățul pătrunde ”, „un lup... se alungă ”. Așa că, chiar dacă Șerban Cioculescu afirma că V. Alecsandri” are sentimentul neclintirii totale, al tăcerii absolute, al suspendării vieții, Într-un cuvânt, intuiția caracterului grandios al anotimpului comentând imaginile care fac obiectul discuției, părerile se pot nuanța. Trăsătura definitorie
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a poveștilor: poveștile familiare copiilor pot fi jucate folosind diferite personaje-simboluri, cum ar fi păpușile și alți Înlocuitori. Copilul va fi Încurajat «să joace» un anumit personaj, la Început unul care are cât mai multe trăsături repetitive, cum ar fi Lupul Mare și Rău din povestea «Cei trei purceluși». Folosind această strategie copilul Învață deprinderi de conversație prin așteptarea rândului, printr-o Înțelegere ușoară și În cadrul unei activități Înalt motivatoare vizual. Încurajarea repetării jocului: jucăriile, ca de exemplu case de jucărie
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]
-
un opiu care le alterează conștiința de clasă, un drog care le anesteziază acțiunea colectivă în baza interesului lor material, care nu poate conduce decât spre revoluția socialistă. Patriotismul este această legătură morală care unește în același țarc mioarele și lupii. Clasa jefuitoare [...] are toate motivele să cultive în rândul muncitorilor înrobiți cultul patriei și steagului lor; pentru a menține dominația clasei tale, este recomandat să propagi în rândul maselor acele sentimente patriotice care maschează antagonismele de clasă și le face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]