11,737 matches
-
capitalistă câștigată de foști securiști. * Aveam să-l revăd, totuși, și pe Paul, Într-o Împrejurare neobișnuită, În 1990, În Mexic, la „Conferința Libertății”, consacrată căderii comunismului În Europa de Est. Bizară reincarnare: Cornelius Castoriadis. Cu capul ras și oval, ca o minge de baseball, cu țigara și ochelarii și zâmbetul și cămașa albă, larg răscroită: o neașteptată variantă vie, mobilă, extrem mobilă, a lui Paul Georgescu, venită de la Atena, via Paris. Troțkist modernizat, cu studii de drept, economie și filosofie, dar și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
ochii goi, de broască În iarnă, smulgându-și, ca pe un blestem arhaic, părul brusc albit, femeia care nu-și mai poate aminti numele copilului purtat În brațe În urmă cu o clipă, clipa din urmă, când era deja o minge de sânge, zvârlită spre cerul surd și mut. Cerul senin ca nemărginirea albastră și mut ca hăul de sare din Marea Moartă. Gândiți-vă ce se Întâmplă pe străzile și În casele și În paturile efemerității, În grădinile rodind râsul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
-mă că am cât am zis. Apropo, nu cumva ești jucător de baseball? Întrebarea m-a surprins atât de mult, încât mi-a scăpat un pic de votcă pe piept. — Ce-ți veni? N-am mai pus mâna pe o minge de cel puțin cincisprezece ani. De ce mi-ai pus o asemenea întrebare? — Am impresia că te-am văzut la televizor. Eu nu mă uit decât la baseball și la știri. — N-aveam cum să apar la știri. — Atunci în vreo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a sterilizat lama, individul a lăsat-o puțin să se răcească. A rupt apoi cu mâna stângă elasticul chiloților, dezgolindu-mi penisul. — O să te cam doară un pic, dar trebuie să reziști, zise el. Am simțit un nod, cât o minge de tenis, urcându-mi din stomac în gât. Mi-a transpirat vârful nasului. Tremuram tot. Mi-era frică pentru penis. Dacă-i făcea ceva, nu mai aveam erecție în viața mea. Nu l-a maltratat cu cuțitul. A plimbat lama
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
o seamă de scene cu apă murdară în vaze de flori... gladiole tăiate în memoria unui luptător pe câmpul de bătălie... așezate pe pieptul unui pulover bej de cașmir cu o pată de cerneală Pelikan pe mânecă... de mărimea unei mingi de golf... Toate niște prostii și gunoaie. Nimic mai mult. Un munte de gunoaie. Microorganismele care mor devin petrol. Copacii doborâți devin cărbuni. Ceea ce zăcea în fața ochilor mei n-avea însă în ce să se transforme. Era gunoi pur din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am dorit. N-am apucat decât vreo două ore de somn. Pe la unsprezece seara s-a înființat la mine domnișoara durdulie în costum roz. M-a scuturat zdravăn de umeri. N-avea nimeni dreptul să-mi perturbe somnul. Nu eram mingea de ping-pong a nimănui. — Lasă-mă în pace! am bombănit. — Te rog, scoală-te! Te implor! insistă ea. — Lasă-mă! am repetat. — Nu e momentul să dormi, zise ea. M-a lovit cu pumnii în coaste și mi-a atins
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
beznă. De mic copil am urât întunericul. — Nu te mai poți întoarce. Nu-ți rămâne decât să mergi înainte. Logic! am zis. Începeam să simt că trupul nu-mi mai aparține. Mai avusesem senzația asta în timpul liceului, când jucam baschet. Mingea se mișca parcă prea repede și membrele mele nu reacționau pe măsură. Fata a stat cu ochii pe aparat până s-a încărcat. — Hai să mergem! E gata. Fata a luat-o înainte, eu după ea. După ce-am trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
nici nu se făcea să duc fata la restaurant cărând așa ceva după mine. M-am gândit o clipă să-mi cumpăr o geantă, dar, ca să încapă craniul înăuntru, ar fi însemnat să iau o valiză mare sau o cutie pentru mingi de bowling. Valiza ar fi fost prea grea și, decât o cutie pentru mingi de bowling, mai bine rămâneam cu sacoșa asta. În fine, mi-am zis că cel mai simplu ar fi fost să închiriez o mașină și să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
am gândit o clipă să-mi cumpăr o geantă, dar, ca să încapă craniul înăuntru, ar fi însemnat să iau o valiză mare sau o cutie pentru mingi de bowling. Valiza ar fi fost prea grea și, decât o cutie pentru mingi de bowling, mai bine rămâneam cu sacoșa asta. În fine, mi-am zis că cel mai simplu ar fi fost să închiriez o mașină și să fac bagajul uitat pe banchetă. În felul acesta, nici nu trebuia să car rucsacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
24 aprilie 1938. Redactor este la început Victor Rodan, iar de la numărul 296/1937 directori devin Tudor Șoimaru și I.C. Legrel. Săptămânalul are aspect de bazar politic, dovedind puține tangente cu literatura. Cele mai interesante rubrici sunt „Film parlamentar”, „Ecranul”, „Mingi, pumni, iepe”, „X... în halat și păpuci” (confesiuni-interviu), „Politică în vacanță”, „Svonuri, fapte, răfuieli”, „Omul săptămânii”. Rubrică din urmă conține portretele unor oameni politici, precum Armând Călinescu, O. Goga, Mitiță Constantinescu, dr. N. Lupu, Grigore Iunian. Revista este consacrată cu
INCOTRO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287540_a_288869]
-
Eminescu, Poezii postume, București, [1940] (în colaborare cu Alexandru Colorian). Traduceri: Victor Hugo, Frunze de toamnă, București, 1916; Pierre Loti, Spre trecutul mort, București, 1916; Jules Lemaitre, Sofia de Montcernay și alte nuvele, București, 1916; Balzac, Prăvălia „La mâța cu mingea”, București, 1917; Giacomo Leopardi, Poeme, Craiova, 1918; Ladislas Raymont, Povestiri, București, 1918; Al. Dumas, Othon arcașul, București, 1919, După douăzeci de ani, București, 1936, Vicontele de Bragelonne, București, 1942, Laleaua neagră, București, f.a.; Walter Scott, Oglinda mătușei Margareta, București, 1919
IACOBESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287478_a_288807]
-
SCRIERI: Poeme sororale, pref. Nicolae Manolescu, București, 1987; Turma de porci, București, 1993; Johann, Constanța, 1993; Trei poeme, Constanța, 1994; Cerul și ochii lui oblici, Constanța, 1996; De astăzi beau sânge, București, 1997; Stângăcia în salut a femeii, București, 1999; Mingea de păr a vieții, București, 2000; Softwin, ed. și pref. Nicolae Țone, București, 2001; Liderul zidit în lapte, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Doi poeți, RL, 1988 10; Constanța Buzea, Singurătatea își asumă poetul, AFT, 1988, 3; Marin Mincu
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
De la poezie la trompetă, ALA, 1997, 397; Dicț. scriit. rom., II, 3-4; Marin Mincu, Paul Daian, PRA, I, 227-231; Angela Marinescu, Poetul aristocrat, RL, 1999, 40; C. Rogozanu, Paul Daian, „Stângăcia în salut a femeii”, OC, 2000, 9; Iulia Alexa, Mingea de păr, RL, 2000, 46; Popa, Ist. lit., II, 454; Octavian Soviany, Mega-eul și mega-cuvintele, „Ziua literară”, 2002, 1. N.Br.
DAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
se mulțumește cu informațiile disponibile, acestea sunt prea vagi pentru a declanșa manevre strategice definitive. În toate cazurile se pune problema reacției progresive la semnalele slabe. Așa cum un tenisman Începe să se mobilizeze Înainte de a cunoaște traiectoria, viteza și efectul mingii adversarului, firma va proceda la o pregătire, axată În principal pe creșterea flexibilității sale pe baza unui incrementalism permanent (practică decizională care se exprimă prin tatonare sistematică și Înaintare cu pași mici). Un alt neajuns este managementul pe bază de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
București, 1939; Diamant verde, București, 1940; ed. îngr. și pref. V. Fanache, București, 1973; Noaptea de fericire, București, 1944; Inima omenească, pref. Perpessicius, București, 1966. Traduceri: Edmond Romazières, Sângele care strigă, București, 1935; H. de Balzac, Magazinul „La Motanul cu mingea”, București, 1949; Boris Polevoi, Noi, oamenii sovietici, București, 1949 (în colaborare cu Izabella Dumbravă); [Anatole France, Ed. Haraucourt, José-Maria de Heredia, Victor Hugo, Francis Jammes, Stéphane Mallarmé, Eugène Manuel, Anna de Noailles, Louisa Paulin, H. de Régnier, J. Richepin, G.
CELARIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286158_a_287487]
-
Dollard observau că există numeroase probleme adiționale care pot constitui baza pentru programele experimentale. Adesea, un răspuns de o magnitudine absolută poate fi dat fără ghidare oferită de feedbackuri concurente de-a lungul drumului către țel. De exemplu, ca să trimiți mingea de golf în gaură, trebuie ca aceasta să fie trimisă în direcția care trebuie și cu forța potrivită. Cu toate acestea, pare destul de improbabil că astfel de răspunsuri pot fi ghidate de un feedback proprioceptiv, subiectul învățând să-și mărească
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
nu vor fi extrem de afectate de distorsiuni, doar dacă relațiile nu sunt de fapt inversate ca o reflectare a desenelor în oglindă. Miller și Dollard luau ca exemplu jucătorul de golf. Cu toate acestea, având un răspuns, precum „introducerea unei mingi de golf în gaură”, acesta nu poate fi ghidat de feedback continuu, până la atingerea țelului, corectarea trebuind să fie anterioară. „Computăm” automat astfel de corecții când ne adaptăm la un teren mai adecvat sau cu mai multe pante, la un
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
să numească trăirile copilului. Identificate și numite de adultul empatic, aceste trăiri sunt mai puțin înspăimântătoare și izolează mai puțin copilul de rețeaua lui socială. Când adultul îi spune copilului: „știu că ești supărat că prietenul tău ți-a luat mingea; și eu aș fi supărat pentru asta”, copilul se va simți înțeles, protejat de adultul care-i acceptă sentimentele, le validează. Copilul se simte astfel recunoscut de părintele său, și-și recunoaște identitatea în construcție în raport cu cea a părintelui. „Sunt
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
au asupra copilului de diferite vârste. Dar contextul cultural se schimbă prin noile practici promovate de familie și școală în valorizarea și educarea copilului. în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
promovate de familie și școală în valorizarea și educarea copilului. în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în situația amintită mai sus, un părinte tradițional ar veni cu soluția: „mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mergem să luăm altă minge și nu te mai joci cu prietenul tău care ți-a luat vechea minge”sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă el ar fi venit cu o minge și tu nu ai fi
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sau chiar „te bat dacă mai plângi pentru o minge”. Părintele promovând dialogul reflectiv va întreba: „cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă el ar fi venit cu o minge și tu nu ai fi avut, tu făceai la fel, ai fi luat-o?”. Prin aceste întrebări, părintele sau educatorul dezvoltă la copil conștiința
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cum de ți-a luat mingea?”, „de ce crezi că a luat-o?”, „ce crezi că gândește prietenul tău despre faptul că ți-a luat mingea?”, „ce ai vrea să facem în situația asta?”, „dacă el ar fi venit cu o minge și tu nu ai fi avut, tu făceai la fel, ai fi luat-o?”. Prin aceste întrebări, părintele sau educatorul dezvoltă la copil conștiința complexității lucrurilor, valoarea relațiilor cu ceilalți, capacitatea de a analiza din perspective diferite o situație înainte de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
posibilitatea de a valoriza în ochii copilului relațiile cu ceilalți colegi și prieteni. în situația de mai sus, copilul poate fi îndrumat de părinte să vadă pierderea ce o va suferi căci certându-se cu prietenul care i a luat mingea, a doua zi nu se va mai putea juca cu el. Părintele îl poate sprijini pe copil să soluționeze problema și să-și ierte prietenul, salvându-și prietenia. Numai astfel părinții și școala ajută copilul în construirea capitalului social, a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]