60,569 matches
-
cedează, poate aduce toate argumentele din lume, toate cad în fața dragostei , în fața eternei chemări a iubirii. Ura pălește, dușmănia moare, ranchiuna se transformă în prietenie, toate sunt posibile, când iubirea se instalează. Din senin s-a pornit o furtună, norii negri amenințători se învârt deasupra noastră, închid fereastra , mă baricadez. De ce îmi este frică? Prin câte furtuni am trecut, nu trebuie, să-mi mai fie teamă. Curajos,ies afară, vântul bate din toate părțile, picurii de ploaie îmi pișcă obrazul, înfrunt
IUBIRE PENTRU...IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382529_a_383858]
-
ÎN MEMORIAM Autor: Lorena Georgiana Crăia Publicat în: Ediția nr. 2028 din 20 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Privesc îngândurata masă goală, Mă tulbură că ești în neființă, Simt inima că suferă de-o boală De renunțare, fără de dorință. E neagră călimara, poate știi, De gândurile care ma ucid; Întoarce-te, te rog, printre cei vii, Revino-n peisajul translucid, Să faci lumină într-un întuneric, Ce pare că umbrește abitir, Revino, chiar și de ar fi himeric, Aici este realul
LUI ADRIAN PĂUNESCU – IN MEMORIAM de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382556_a_383885]
-
în open space și că e iluzorie presupusa izolare a sa între cei trei pereți despărțitori, chipurile, din plexiglas translucid și înalți de 1,70 m. Antonel, încunoștiințat că va primi o damă, își luă seama la ținută - un combinezon negru din piele, căci se deplasa exclusiv cu motocicleta. Își pipăi simultan epoleții, zâmbind satisfăcut olfactiv de fina boare de Obsession - parfum pentru VIP-uri msculine - pe care și-o activă prin mișcarea corpului. Alungă repejor imaginare fire de praf de pe
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
supărau vizându-i într-un fel incompetența. Într-una din zile, când revenise de pe teren, zări în holul de așteptare o persoană care-i atrase atenția. Nu neapărat faptul că era o fată ca de liceu, ci pelerina din catifea neagră purtată. Ba mai mult, petele acelea de pe veștmânt parcă-l atenționau cumva, chemându-l să afle mai multe. Până la plecare șezu stană pe scaun, veritabil n-aude, n-a vede, focusat să descopere de ce nu-i era străină făptura. Întâmplarea
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
pictoriță finisase un medalion straniu, chiar sumbru. În centrul de un roșu închis se ivea c-un efect de 3D un portal din piatră înconjurând o stranie ușă din fier forjat, în fața căreia stătea o siluetă învăluită c-o pelerină neagră. De glugă atârna un canaf roșu c-o stea galbenă, minusculă în cinci colțuri, unul fiind deja-mpodobit c-o literă albă. Parcă L? Își scoase smartphone-ul și făcu mai multe poze din care una de asamblu. Mai multe, pentru componentele
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
cu mine! Încerc s-o dau jos. Nu se lasă. Vie de-ar fi, tot n-aș scăpa una-două! Năpastă?! Talisman?! Să facă vreo magie?! E prea mare! Amuleta-i doar minuscul odor. Și frumos! Pe când ea e cărbune de neagră. Ah! Mi-aduc aminte că citeam undeva, nu știu unde, despre rostul mantiei. Ocrotește și trup și suflet, adăpost îi dă purtătorului la ceas de-ncercare... Parc-așa era! Dar vai, ochii mă uimesc. Filamente de bec am acum pe retină. Deschiși
GRAFFITI (PRIMA PARTE) de ANGELA DINA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382492_a_383821]
-
puternică numai așa va fi! ... Cât să fie ora? Miez de noapte... Nu pot să dorm, mă tot gândesc la... Că-l întâlnesc întruna, chiar nu-i curios, doar îmi e vecin... Dar el e și bărbatul acoperit cu cascheta neagră de jocheu elogiindu-mi scrierile... e cavalerul de onoare al fetelor mele... mi-e cititor de gânduri... e cel ai cărui ochi mă-nvăluie c-o undă galeșă oricând mă simte slabă, necăjită... de-a cărui prezență mă simt consolată... a
SECRETUL LUI SENECA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2046 din 07 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382527_a_383856]
-
muntelui. Coborând privirea vedeam în această vale, la mare distanță două alte cabane, mulți brazi singuratici sau grupați pentru a sta la taclale sau a rezita în fața furtunilor. Seara, luând masa afară pe terasă, am văzut o turmă de vaci negre, grase care pășteau undeva pe o pajiște din apropiere și mai târziu le-am văzut plecând, probabil spre sălașele lor. Locul de păscut era înconjurat de un semicerc al brazilor înalți și mijlocii, cercul închizându-se cu cabana noastră. Unul
CALEA ÎNTOARSĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2028 din 20 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382552_a_383881]
-
Eram un înotător foarte bun. Dacă aș fi fost acolo aș fi putut poate s-o salvez. Sau aș fi murit împreună cu ea. A fost ultimul an de concediu petrecut la mare ! Referință Bibliografică: FERICIREA ESTE UN CĂLUȚ DE MARE NEGRU / Liviu Pirtac : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1548, Anul V, 28 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Liviu Pirtac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
FERICIREA ESTE UN CĂLUŢ DE MARE NEGRU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382590_a_383919]
-
mai 2016 Toate Articolele Autorului Trec, nopțile, pe un pod apos, e ca un pod vechi, uitat dintr-un sat pe cerul căruia luna-i c-un ochi scos și câinii nu se mai opresc din lătrat. Ca o umbră neagră și plină de ceață, m-ațintesc doi ochi, mă latră din rănunchi și m-atinge umbra, să m-azvârle-n apă, și cu groază atuncea, m-arunc în genunchi: Doamne, dă-mi durerea cruntă numai mie, apară-mi sângele și urma ce-
RUGĂCIUNE de CRISTINA CREȚU în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/382621_a_383950]
-
pentru ceilalți”. Unii consideră sinceritatea a fi o prostie. Și-atunci să ne întrebăm: este sinceritatea o calitate sau un defect? Este necesar să ne străduim a fi pe cât posibil sinceri? Sau este mai bine să ne învăluim în vălul negru al ipocriziei? Fiindcă dacă ar fi să dăm culoare sincerității, am spune că ea are culoarea albă, iar falsul, minciuna, ipocrizia - culoarea neagră. A fi sincer înseamnă a grăi adevărul, înseamnă să existe o concordanță între gânduri, cuvinte și fapte
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
să ne străduim a fi pe cât posibil sinceri? Sau este mai bine să ne învăluim în vălul negru al ipocriziei? Fiindcă dacă ar fi să dăm culoare sincerității, am spune că ea are culoarea albă, iar falsul, minciuna, ipocrizia - culoarea neagră. A fi sincer înseamnă a grăi adevărul, înseamnă să existe o concordanță între gânduri, cuvinte și fapte. Oamenii sinceri au fețele senine, privirea clară, te privesc direct în ochi, sunt oameni vii. Omul sincer este liniștit, netemător, împăcat cu sine
SINCERITATE, ADEVĂR ŞI MINCIUNĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383820_a_385149]
-
fenomene absolute iraționale: fantome, reincarnare, materializarea spiritului, levitația. Simțul comun al omului delimitează toate fenomenele insuficient cunoscute, numite,, psi ‘' pentru că litera grecească semnifică ,,necunoscut'', ca fiind atribite în mod cu totul empiric și intiuitiv, chiar mistic, forțelor râului, vrăjitoriei, magiei negre, diavolului. Astfel omul obișnuit delimitează clar raționalul de irațional temându-se chiar de inexplicarea acestor aparente coincidențe: stări de neliniște, premergătoare unui eveniment: moartea cuiva drag, un accident, chiar nașterea unui copil, stări care apar de cele mai multe ori în vis
TELEPATIA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1385 din 16 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383756_a_385085]
-
Ajuta-n stânga și în dreapta fără nimic să i se spună, iar ca un semn de mulțumire, n-aude nici o vorbă bună. Omul frumos, nu-și pierde firea rămâne vertical, integru dar își dă seama cam târziu, ca sufletu-ajutat, e negru. El merge drept, tot pe cărare, si chiar în fața lui zărește un moș cu barbă și toiag, si cum-necum, încremenește. Ce-o fi și asta, am vedenii, gândește omul nostru bun, ca n-oi fi rătăcit cărarea și nu m-
VA INVIT LA O PLIMBARE... de ANIȘOARA GURĂU în ediţia nr. 2078 din 08 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383859_a_385188]
-
Dor îmi e și sete seacă, Să beau apă din fântâni Și să aflu din nou gustul, Sătucului cu bătrâni. Dor îmi e de liliacul, Ce-mi înconjoară căsuța, De mirosul din buchetul, Ce mi-l dăruia măicuța. Ce dor negru și ce greu, Am în suflet și mă roade, Niciodată să nu pleci, Măică dragă înspre moarte. Am un dor și o dorință, Toate să rămână așa, Chiar de-or fi mai ruginite, Ca-n copilaria mea. Amintirea să-mi
DOR DE MAMA ȘI DE-ACASĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2057 din 18 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383873_a_385202]
-
cu care mi-a cântat copilăria. Mama. Înainte de ieri s-a născut și dincolo de mâine va păși printre luceferi. POEM ÎN LIMBA ROMÂNĂ La un colț de masă plânge-o lumânare, Peste-o țară-ntreagă luminează un soare. Pe pământul negru, iarba-și țese urma, De tine, Românie, mi-e dor întotdeauna! Iubim în limba noastră, sperăm, iertăm, trăim... Mai plângem câteodată, dar tot mai mult zâmbim. Ne cresc din urmă pașii prin lanele de grâu, Pe limba cea română, de-
MAI POETIC de IRINA STAVER în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383868_a_385197]
-
motiv pentru care fugisese, împreună cu copiii, de nenumărate ori din calea lui, pentru a nu fi zdobiți de bruta dezlănțuită. Nu o luase în seamă, o aprobase din plictiseală. Acum a revăzut imaginea ei foarte clară, doar că ochii ei negri cu nuanțe verzi erau acoperiți de niște umflături de culoare albastră spre neagră,semn al unor lovituri puternice. Ceva s-a mișcat în el, nu suporta violența, dacă l-ar fi prins pe cel care-i făcuse asemenea tumefieri, l-
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
a nu fi zdobiți de bruta dezlănțuită. Nu o luase în seamă, o aprobase din plictiseală. Acum a revăzut imaginea ei foarte clară, doar că ochii ei negri cu nuanțe verzi erau acoperiți de niște umflături de culoare albastră spre neagră,semn al unor lovituri puternice. Ceva s-a mișcat în el, nu suporta violența, dacă l-ar fi prins pe cel care-i făcuse asemenea tumefieri, l-ar fi făcut arșice, își dorea să-l prindă pe nenorocit. Dintr-o dată
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU II de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2064 din 25 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383871_a_385200]
-
regi și de președinți, de dictatori și de democrați, o lume care se repetă că într-o roată a norocului învârtita la nesfârșit și care, în scurte opriri, arucă celui ce o rotea monștrii jucăriilor de pluș, ori de cauciuc negru și dizgrațios...speranțele noastre de mai bine... Suntem într-un perpetuu război cu noi înșine și din prea multa delicatețe nu mai reacționăm în niciun fel la această realitate crudă și gândim la omul religios în sensul dat de Eliade
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
Unde era al ei, puiul ei mic și drag? Ceva parcă o ducea chiar acolo că pe un orb auzul: zgomotul de locomotivă în manevre...O, nu se poate, Doamne! Parcă nici nu era copilul ei: față livida, cearcăne mari, negre, pieptul care se ridică și cobora și șuieratul acesta năpraznic care nu mai înceta!Într-o parte atârnă o mască de oxigen nefolosita , iar brațul stâng purta în el o fărâma de viață artificială .Deasupra lui, suspendată , o pungă transparență
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
voi duce peste câteva ore în salon, ar trebui sa mergeti cu domnișoara asistență să vă odihniți.... A parcurs drumul până la patul mic și tare târșâindu-și îngrozitor păpucii, greutatea lor fiind fulg pe lângă cea a trupului, a gândurilor sale negre.Automat , ca o păpușă uzata, s-a așezat în pat.Lângă ea stătea sprijinită în cot o femeie, abia a zărit-o.Iarăși i-a apărut în fața gară și mecanicul , sigur pe el ; pornise trenul ; ea și fiul ei , lipiți
ROMANUL DIANEI de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1388 din 19 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383759_a_385088]
-
când iese luna. ,,Dorințele-ți le știu și nerăbdarea, Care te face iarăși ca nebuna, Doar pentru tine mai vibrează struna’’, Răspunse pietrei unda,-ntreagă marea. Iar valul vine resemnat la stâncă, Îmbrățișarea-i tandră și deplină, În noaptea-aceasta neagră și adâncă, Se-aude piatra tristă cum suspină. Chiar valu-ncepe, înspumat, să plângă, Dar nimeni nu e suspectat de vină. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: DIALOG / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2050, Anul VI, 11
DIALOG de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383886_a_385215]
-
Acasa > Poezie > Delectare > PEDEAPSĂ Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2050 din 11 august 2016 Toate Articolele Autorului Te-aș pedepsi făcându-mi-te-amant. Din zori de zi și până-n neagra noapte, Să mă adapi cu seva-ți de acant . Să nu respiri și printre tandre șoapte, Să-mi fluieri ca un personal uitat pe-un vechi peron c-o bufniță zurlie. Să nu răcești,te-oi înveli în strat de
PEDEAPSĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383889_a_385218]
-
forme. Familia Magopat păstrează vie tradiția autentică a olăritului de aproape 400 de ani. Totul a început după 1989, când frații Magopat, Ion si Gheorghe, împreună cu un văr, au dezvoltat o mică afacere, pornită chiar de la producerea și valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a ajuns sa dea de lucru la 12 oameni, care își câștigă pâinea din olărit”. („Meșterii pământului negru - Marginea, ceramica pe cale de dispariție”, Violeta Cincu, postat 2009). Mai alături, în atelier, se afla
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
împreună cu un văr, au dezvoltat o mică afacere, pornită chiar de la producerea și valorificarea ceramicii negre. In timp, asociația familială a fraților Magopat a ajuns sa dea de lucru la 12 oameni, care își câștigă pâinea din olărit”. („Meșterii pământului negru - Marginea, ceramica pe cale de dispariție”, Violeta Cincu, postat 2009). Mai alături, în atelier, se afla Rodica, Magda, Violetta, Luminița, Mariana și Ali Bendou, Dan Petrescu, Raul, Nina și alți membri ai grupului, dar singura voce auzită de afară era a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]