15,863 matches
-
din încercarea de a redescoperi viețile și lumea celor ce au fost. Nesfârșit e universul cărților nescrise, nepermis de multă viață arde și se mistuie fără a-și înregistra trecerea în fila tipărită. Coșbuc spunea: "E greu să-ți iubești patria, dacă ți-ai uitat strămoșii", iar lirica populară a știut și s-a străduit mereu, în pofida interdicțiilor și opreliștilor de tot felul, de-a lungul vremii, să nu-i uite nici pe Horia, nici pe Iancu, nici pe Tudor. A
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
au tras efectiv" rememorează scena asasinatului de la Jilava judecătorul Vasile Varga, cel care dăduse citire sentinței de condamnare la moarte în fața plutonului de execuție. A doua zi, "Scânteia" motiva uciderea de-a dreptul aiuristic: Pătrășcanu era vinovat de "trădare de patrie, de acțiuni de paralizare a forțelor patriotice împotriva fascismului, de organizare a unui grup complotist contrarevoluționar, antistatal, în scopul acaparării puterii și restabilirii regimului burghezo-moșieresc și a dominației imperialiste asupra României." Au trecut exact 55 de ani. Primul mandat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
-i dai dreptate cinicului Petre Pandrea, între altele, cumnat al lui Pătrășcanu: "Comunism a vrut, de comunism a avut parte." Nu numai cu mobila lui Pătrășcanu s-a ales colonelul Șoltuțiu; împreună cu ceilalți torționari, a fost decorat cu ordinul "Apărarea Patriei". Până și Elena Suditu, care a dactilografiat declarațiile învinuiților, a primit "Medalia muncii". Se recunoștea, astfel, că s-a muncit din greu pentru a se inventa din nimic acuzații de genul "complot împotriva păcii" (?!) și, mai ales, pentru a-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
picior." Ca să vezi ce-și permitea obiectivul Ghiță Mărgărit! Și uite-așa, Securitatea își făcea de lucru, învinuirile deveneau fantasmagorice, condamnările, aberante și, pentru funcționarea mecanismului auto-gonflat, trudeau zi și noapte sute și mii de "lucrători" convinși (?) că-și apără patria ocrotind-o cu ștampila "Strict secret! De importanță deosebită!" * L uigi Sardino recidivează: iar a scos o cărticică "de vânătoare" povestioare de-ale lui, scrise cu o sinceritate care (ca să utilizăm terminologia puștii) dezarmează. Cea dintâi carte a domniei sale a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
în 1971), adus pe lume într-o maternitate din Ungaria, a învățat la Berlin, s-a făcut remarcat în Anglia și s-a pensionat în Italia. Respectivii figurează ca laureați și-n evidențele țării de baștină, și în acelea ale patriei adoptive. (Cazuri oarecum similare cu acela al românului G. Em. Palade.) Funcționează apoi, zice lumea, și mecanisme de alt ordin în virtutea cărora se atribuie prestigioasa distincție; n-are rost să detaliem. Reîntorcându-ne la "Iluziile literaturii române": opiniem că re-lecturarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Crăinicianu, și el colonel, era fiul unui general academician căsătorit cu fiica mareșalului Prezan. Lume bună! Amândoi erau filo-germani și, logic, anti-ruși. Ambii credeau că angajarea României împotriva puterilor centrale e-o tragedia națională și s-au erijat în salvatorii patriei. Dar ce cale au ales, deși păreau a avea o luciditate politică demnă de invidiat! Dacă opinia lor privind reîntregirea țării este mai mult decât amendabilă (cedăm Ardealul, fiindcă românii de acolo au rezistat 1000 de ani și-or să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
nevoie, în Danemarca. Heidegger s-a înscris în Partidul Național Socialist imediat după venirea lui Hitler la putere. Günter Grass a fost membru (voluntar!) al Waffen SS încă de la 17 ani. Francezul Brasillach scria laudativ despre Wehrmachtul ce-i cotropise patria. Nu discutăm aici legitimitatea pozițiilor, ci evidența rezultării lor din convingeri politice ferme (de altfel, danezii nu l-au extrădat pe Céline tocmai prin refuzul condamnării "delictului de opinie"). Asta a fost credința lor: strâmbă, reprobabilă, poate odioasă chiar, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
am dat peste un soi de curriculum ironico-nostalgic, postat de reprezentanții generației 70-80 ce-și re-inventariază trăirile, spre a retro-compune acel "a fost odată" dacă nu chiar regretat, măcar evocat cu uimire adeseori caldă: "Noi am fost ultimii Șoimi ai patriei și ultimii Pionieri"... Ehei, băiețași! Voi ați fost ultimii pionieri, noi, cei născuți în '40, am fost primii. Naivi și îndoctrinați, credeam în visul nostru. Voi, în ce credeți? Cam asta ar fi întrebarea. Dar să dăm cuvântul generației 70-80
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mulți ». Cum nu s-ar întâmpla așa, când, subliniind meritul școlii doamna Adriana revine adesea, aplecându- se memoriei părinților ei, a învățătorului și preotului care i-au sedimentat dragostea de tot ce-i mai nobil, frumos, scump și etern, sperăm, - patria - cheamă alături de sine alte mărturii de esență, tot de la Călugăreni venite, de la nepoata sa, de astă dată: „Generații de copii- deveniți oameni de nădejde - au avut parte de Marele Învățător, Domnul Alexandru Frânculescu care întors de pe front a luat locul
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
bucurându-se, ca să fim și noi la fel, bucuroși. « Bucuria mare am avut-o și o am, că de 1 martie am scris poezia “Ostașul” care a fost publicată cu un frumos elogiu care mi se aduce în revista “Pentru Patrie” , prin aceasta foștii mei colegi prelungindu-mi cu ceva viața” : O, tu ostaș, viteaz ce ești ! Cu arma-n mână ne păzești Că tu ne aperi și pe noi Când țara este în nevoi. Ești polițist, tu ești dator Să
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
zorii pe boltă se-aprind La Gabie-n port la catarg Eu zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când ea se trezește în zori De-al ei marinar tu să-i spui. Când nava se leagănă
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
cele mai bogate zăcăminte petrolifere de la Baku. Părea și un neobosit călător. N-avea stare să rămână prea mult într-un loc. Avea locuințe în șase țări. Îi plăcea mai ales să stea când la Paris, când la Bofors, în patria lui natală. Știa și vorbea suedeza, franceza, germana și rusa. Conducea, ca un iscusit strateg, întregul său arsenal industrial. Dar, totodată, își găsea timp și scria și versuri, și proză. Deși era un om cu vădite calități, inventiv, inteligent, simpatic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
acestei ample "cronici de familie" o notă de intimitate, de spontaneitate, de sinceritate cuceritoare. Theodor Cazaban, bunăoară fiul cel mai mic al vecinului său de pe strada Germană de la Fălticeni, plecat din România în 1944, în Occident și stabilit în Franța, patria înaintașilor, odată cu invazia sovietică, "an în care scrie Eugen Dimitriu s-a produs marea prăbușire a țării, o noapte cumplită, de peste 50 de ani, cu multe suferințe, vremuri de apocalipsă" (p. 147) care l-a tălmăcit pe Eminescu în limba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Paris, se poate trăi prin Eminescu", dar, în același timp, are clipe de deznădejde, departe de Fălticenii în care s-a născut și a copilărit: "Mă simt singur și pentru că sunt într-o țară străină... foarte străină!!! (adică în Franța, "patria strămoșilor")... când îmi aduc aminte de țară, care a fost a mea și nu mai este a mea, apoi Fălticenii, pe care mi-i amintești, Strada Germană... Gândurile par să alerge zbuciumate... Ce știi de colegii mei de clasă...?" (p.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Catedrei de Istorie și Mihai Iacobescu, membru al aceleiași catedre și prorector al Universității Erich Beck scria: "Mă gândesc, adesea, cu încântare la zilele anului 2003, când mi-am putut petrece timpul la Suceava; totul a fost pentru mine "în patrie", ceva care nu se poate găsi în Germania. Sub acest aspect, germanii sunt destul de reci și lipsiți de sentimente". Pe de altă parte, Erich Beck este conștient așa cum scria în 1963 într-o valoroasă lucrare istorică, Bucovina țară între Orient
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
care, în Germania, Bucovina era un cuvânt care nu putea fi rostit decât în șoaptă pentru refugiații bucovineni, între cunoscuți și prieteni. Se interesează despre tot ce se scrie și publică despre Bucovina și încă nu numai în noua sa patrie, ci și în Austria, România, Israel, ori printre bucovinenii din diaspora. Începe să publice el însuși primele studii și articole despre Bucovina. Începutul îl constituie, în 1954, lucrarea Germanii din Bucovina. Grupele etnice și economia lor în oglinda istoriei (Das
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
vara, cea mai mare parte din muncitorii pălmași e angajată în România, la lucru, din care cauză se scumpește prețul muncii și se împuținează numărul lucrătorilor în Bucovina...". Putem conchide ca extrem de sugestivă relatarea din 29 aprilie 1898 a ziarului Patria, organul oficial al Partidului Național Român care scria, analizând situația creată în Bucovina: "țara e inundată de patroni străini, muncitori străini, arendași străini, funcționari străini, încât, fără exagerare, Bucovina face impresia unei colonii africane unde indigenii sunt cu desăvârșire sub
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
În mișcare, am văzut revărsându-se pe peron dintr-un tren care tocmai oprea un popor numeros echipat În uniforma galbenă de gărzi patriotice. Am scos foile din buzunar și am continuat să citesc despre fluxul de sarcini actuale ale Patriei, pentru a căror Îndeplinire fără reproș ne socotim deopotrivă implicați. Ne alăturăm, cu uneltele noastre specifice, efortului unanim de Înălțare a României Socialiste. Auzisem și văzusem, nu era de azi de ieri războiul ăsta și-am mai citit și altă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
rezistat: Omoară! Omoară! Omoară! Tot ce e viu să piară! Drept care, obștea scriitorilor urează. Pentru a da. Acțiunile sale mobilizatoare. O nouă strălucire identității și numele de România Socialistă. Dumitru Radu Popescu cu Numele comunistului de omenie. Ioan Alexandru cu Patria și Poezia. Dumitru Almaș cu Făuritor de istorie. Ion Marin Almăjan cu Neobosit la cârma țării. Al Andrițoiu cu Lăsând urmașilor un viitor al certitudinilor. Paul Anghel cu Un om mare. Grigore Arbore cu Documente ale conștiinței artistice. Sofia Arcan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de speranță. Eugen Barbu cu Arhitect al păcii. Teofil Bălaj cu Recunoaștere și prețuire. Ion Dodu Bălan cu Fierbinte omagiu. George Bălăiță cu Muncă și poezie. Vasile Băran cu Victoria construcției. Mihai Beniuc cu Nașterea. Nikolaus Berwanger cu Departe de patrie, dialoguri despre România și Președintele ei. Bodor Paul cu O amintire politică. Geo Bogza cu Urare. Ion Brad cu Responsabilitatea istorică. Voicu Bugariu cu Un sentiment numit Ceaușescu. Augustin Buzura Cu fruntea sus prin timp. Nina Cassian cu Marele destin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
cu Nicolae Ceaușescu și cartea de istorie, Ion Ianoși cu Demnitatea muncii, Dumitru Ignea cu Prietenul scriitorilor, Carolina Ilinca cu Doi tineri revoluționari, George Ivașcu cu Din adâncul inimilor, Eugen Jebeleanu cu Impresii de la un proces, Laszloffy Aldar cu Pentru patrie pentru popor, Ion Lăncrăjan cu Îndreptățiri, Letay Lajos cu Sănătate fericire, Corneliu Leu cu Omul flacără al revoluției noastre, Horia Lovinescu cu Istorie și artă, George Macovescu cu Fantastica energie hotărârea de neînfrânt a Președintelui, Mircea Malița cu Umanismul Revoluționar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Jozeff cu Acel om și cuvintele, Miko Ervin cu În dialog cu țara, Simion Mioc cu Lumina cărților, Florin Mugur cu O culme luminoasă a vieții, Vasile Nicolescu cu Săditorul, Al. Oprea cu Ne-a redat culturii române ideea de patrie, Ioanichie Olteanu cu Cel care merge-n frunte, Edgar Papu cu Un strălucit exemplu de dinamism creator, Platon Pardău cu Omul și istoria cotidiană, Francisc Păcurariu cu Prezență constructivă, Adrian Păunescu cu Forța argumentuluui, Al. Piru cu Conștiință veșnic trează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Rebreanu cu A fi cu poporul, Alexandru Rosetti cu Președintele, Marcel C. Runcanu cu Voința care nu se frânge, Vasile Sălăjan cu Acolo unde dăinuie rădăcinile, Petre Sălcudeanu cu Nevoia de a te Întoarce la ai tăi, Dinu Săraru cu Patria de temelie a identității politice comuniste românești, Mircea Suntimbeanu cu Strămoșeasca urare, Ion Segărceanu cu Vibrantele Îndemnuri, Al. Simion cu Făuritor de istorie, Marin Sorescu cu Cuvânt, Emerich Stoffel cu O viață pilduitoare, Mihai Stoian ci Un om pentru oameni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
procesul” „În capitală a început procesul partidului național țărănesc de sub șefia lui Iuliu Maniu. Deschiderea acestui proces așteptat cu nerăbdare de toți cetățenii conștienți, nu reprezintă numai un important act juridic, ci actul național pe care l-au cerut interesele patriei. Vor fi examinate toate piesele complotului și trădării pe care le-au executat profitorii osârdiei populare. Se judecă înalta trădare a intereselor patriei” Și, cum era de așteptat „Opinia”, vineri 14 noiembrie, anunța: „Sentința” „Procesul trădătorilor din fruntea fostului partid
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
conștienți, nu reprezintă numai un important act juridic, ci actul național pe care l-au cerut interesele patriei. Vor fi examinate toate piesele complotului și trădării pe care le-au executat profitorii osârdiei populare. Se judecă înalta trădare a intereselor patriei” Și, cum era de așteptat „Opinia”, vineri 14 noiembrie, anunța: „Sentința” „Procesul trădătorilor din fruntea fostului partid național țărănesc s-a terminat prin sentința rostită de către tribunalul militar care a judecat procesul. Sentința a fost aspră și dreaptă. Procesul lui
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]