10,865 matches
-
cu cele ale Imperiului Otoman. Pentru a evita decizia Marilor Puteri în favoarea unirii, Austria a adus în prim plan două probleme mai puțin importante. Prima problemă se referea la denumirea celor două principate. Reprezentantul Austriei s-a opus denumirii de „Principatele Unirii” dar a fost nevoită să accepte denumirea oficială de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Franța amenințase că în cazul opoziției la acceptarea unui steag comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
în favoarea unirii, Austria a adus în prim plan două probleme mai puțin importante. Prima problemă se referea la denumirea celor două principate. Reprezentantul Austriei s-a opus denumirii de „Principatele Unirii” dar a fost nevoită să accepte denumirea oficială de „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei”. Franța amenințase că în cazul opoziției la acceptarea unui steag comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
comun, ea va reveni la proiectul inițial al Unirii sub un domn străin, denunțând astfel compromisul de la osborne. A doua problemă se referea la drapel. Reprezentantul Austriei amenința că se retrage de la Conferință dacă se accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei, i-a spus lui Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina Austria să se
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
accepta un drapel comun pentru principate. Atât Austria cât și Anglia susțineau plasarea pe drapelul comun al unei semiluni ca simbol al puterii suzerane. La rândul său, Hubner, reprezentantul Austriei, i-a spus lui Walewski că acceptarea drapelului comun pentru Principate va determina Austria să se retragă de la conferință. Mai mult, Francisc Iosif i-a scris lui Napoleon al III-lea; el făcea apel la sentimentele sale de prietenie și îi cerea, ca o favoare personală, să abandoneze ideea steagului comun
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
să abandoneze ideea steagului comun. În cele din urmă, s-a ajuns la un nou compromis și s-a decis adăugarea unei banderole albastre pentru fiecare drapel. După cum se știe, Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma să se numească „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” și urma să aibă doi domni, două guverne, două parlamente, două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
din urmă, s-a ajuns la un nou compromis și s-a decis adăugarea unei banderole albastre pentru fiecare drapel. După cum se știe, Convenția de la Paris prevedea doar o unire parțială (legislativă) a Principatelor. Noul stat urma să se numească „Principatele Unite ale Moldovei și Valahiei” și urma să aibă doi domni, două guverne, două parlamente, două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat urma să aibă două instituții comune, ambele
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
două capitale, două armate cu un singur conducător care se puteau uni în caz de primejdie. Noul stat urma să aibă două instituții comune, ambele cu centrul la Focșani: Comisia Centrală de la Focșani (trebuia să elaboreze legile comune pentru ambele Principate) și Înalta Curte de Justiție și Casație (tribunalul suprem). Prin urmare, acest document era rezultatul unui șir de compromisuri care nu au dat Unirea, ci doar unele șanse a căror reușită avea să depindă doar de români. Acest act a
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Anastase Panu). Austria mai primește o lovitură atunci când antiunionistul Ștefan Catargiu va fi înlocuit cu unionistul Ioan Cantacuzino. Acest fapt a determinat Austria să ia anumite măsuri, cum ar fi refuzul de a acorda vize pe pașapoartele cu noua denumire „Principatele Unite”. La un moment dat, Austria a refuzat și depeșele telegrafice care purtau sigilii unioniste. Alegerile pentru domnii români au reprezentat un pas decisiv pentru înfăptuirea unirii Moldovei cu Țara Românească. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, la 24
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
minimum 100 de familii (aproximativ 500 locuitori), indiferent de teritoriul locuit. Atunci s-a acordat statutul de comună urbană târgului Vaslui, înființat deja anterior. Unitatea administrativ-teritoreală superioară comunei a fost plasa (1865-1949), iar mai multe plăși formau un district. Unirea principatelor nu a adus cu sine și unirea serviciilor sanitare. Ele au continuat să funcționeze separat încă patru ani. Din dispoziția generalului dr. Carol Davila, care era directorul general al Serviciului Sanitar, se extinde în toată țara funcția de medic de
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
al doctorului Carol Davila. Este o onoare pentru medicina Vasluiană că începuturile sale este atât de strâns legată de ctitorul învățământului medical românesc și în egală măsură de ctitorul organizării medico sanitare naționale, atunci când România devenea stat național odată cu Unirea Principatelor Române. Dr. Iacob Felix (1832-1905), personalitate științifică de prim rang în medicina românească, considerat ca întemeietorul igienei științifice în țara noastră. Abordează în activitatea sa științifică aproape toate domeniile legate de igienă și starea de sanitație a țării, în legătură
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
origine franceză care, pentru realizările sale, contemporanii și urmașii aveau să-l consacre pentru eternitate cu apelativul “Nemuritorul”. Și-a început activitatea prin organizarea serviciului medical militar, iar apoi și-a extins activitatea și în domeniul organizării sănătății publice în Principatele Române. Datorită calităților sale de organizator și viziunii sale pragmatice în privința medicinii preventive și curative, este numit, în anul 1852, la Spitalul Oștirii, participă apoi la înființarea Muzeului de Anatomie și Chirurgie, reorganizează Școala de Felceri și urbanizează învățământul medical
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
colaborare cu Nicolae Kretzulescu, a pus bazele învățământului superior medical, înființând, în anul 1857, Școala Națională de Medicină și Farmacie. Tot în acest an a pus bazele Societății Medicale și Științifice, iar în 1859 apare revista “Medicul român”. După Unirea Principatelor, Carol Davila va fi numit inspector general, directorul Școlii de medicină, al serviciului sanitar civil și militar al Eforiei Spitalelor civile. De numele lui se leagă apariția primelor instrucțiuni oficiale pentru apărarea sănătății, precum și organizarea primelor arondismente sanitare din țară
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
tipărit în 25 de volume, sub titlul Uricariul sau Colecțiune de diferite acte. Pentru aceasta, va fi ales membru corespondent al Academiei Române în 1886. Tot sub îngrijirea lui au apărut diverse culegeri de acte oficiale referitoare la politica externă a Principatelor Române. Avându-l pe C. redactor, au apărut și câteva ziare, printre cele mai bune ale timpului: „Zimbrul” (1850), „Foiletonul Zimbrului” (1855) și „Buciumul român” (1875). Jurnalist priceput, abil în a se strecura printre opreliștile puse de stăpânire, C. s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
său principal este de a fi dat, în 1853, cea dintâi versiune românească a romanului Coliba lui Moșu Toma sau Viața negrilor din sudul Statelor Unite din America (I-II), de Harriet Beecher Stowe, sprijinind astfel mișcarea de emancipare socială din Principate. Pentru Teatrul Național din Iași, C. a tălmăcit un mare număr de piese, cu deosebire vodeviluri, care au fost jucate mai bine de un deceniu. Ca scriitor, C. a început cu prelucrări și a continuat, în linia „Daciei literare”, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286316_a_287645]
-
se stabilește în București, unde primește conducerea Tipografiei Statului. Editează ziarul „Cantor de avis și comers” (1837-1855), devenit, în 1843, „Vestitorul românesc”, și buletinul oficial al Țării Românești. Din 1836 până în 1853, la Buda, face să apară „Almanahul statului din Principatul a toată Țara Românească”. În 1845 primește rangul de pitar, apoi, în 1853, pe cel de serdar. Modest alcătuitor de calendare destinate satelor și târgurilor (1818, 1825), cuprinzând sfaturi cu privire la meșteșuguri și agricultură, pilde morale, traduceri (Adelaida sau Păstorița alpicească
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286103_a_287432]
-
Începând din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în condițiile desfășurării crizei regimului fanariot, Principatele Române și-au regăsit calea spre a ieși din izolarea impusă de multiseculara suzeranitate otomană și a accede spre Europa modernă, angajată în această epocă istorică în plin proces de afirmare a națiunilor. Calea sinuoasă spre modernizare și integrare în
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
care Imperiul habsburgic și Imperiul rus, mai ales, s-au înscris în competiția pentru moștenirea omului bolnav al Europei, cum i se spunea Imperiului otoman, aflat pe panta ireversibilă a declinului general. În confruntarea dintre Imperiul rus și Imperiul otoman, Principatele Române s1 Gheorghe Platon, Istoria modernă a României, București, 1985. Accente istoriografice 26 au aflat, în mod constant, în centrul evenimentelor, întrucât, prin poziția lor geografică, au devenit principalul culoar de trecere a armatelor țariste spre Peninsula Balcanică. Numeroasele războaie
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
poziția lor geografică, au devenit principalul culoar de trecere a armatelor țariste spre Peninsula Balcanică. Numeroasele războaie care s-au succedat timp de un secol și jumătate și anii grei ai ocupației militare au secătuit resursele economice și financiare ale Principatelor Moldovei și Țării Românești, nevoite să suporte aprovizionarea și încartiruirea armatelor străine, iar teritoriul lor - devenit adeseori teatru de operațiuni militare - a suferit inevitabilele distrugeri provocate de beligeranți, sau au constituit moneda de schimb pentru învingători. Deosebit de activ în regiune
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
suferit inevitabilele distrugeri provocate de beligeranți, sau au constituit moneda de schimb pentru învingători. Deosebit de activ în regiune, Imperiul rus a promovat o politică abilă, reușind prin campanii militare victorioase să-și îngenuncheze adversarul și să-și consolideze poziția în Principatele Române, instituind, prin pacea de la Kuciuk Kainardji ( 1774), protectoratul de facto asupra acestora, iar ulterior a obținut recunoașterea, din partea marilor puteri europene, a statutului de jure, în urma tratatului de la Adrianopol, din anul 1829. Atitudinea Rusiei, care se erija în protectoare
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
celorlalte puteri europene, care invocau menținerea echilibrului european, prin recunoașterea integrității teritoriale a Imperiului otoman, se regăsește în prevederile tratatului de pace de la Adrianopol, încheiat în urma războiului ruso turc din anii 1828-1829. Printr-un act separat anexat tratatului, celor două principate li se recunoașterea delimitarea clară de statul otoman prin stabilirea graniței pe talwegul Dunării și revenirea teritoriului fostelor raiale Moldovei și, respectiv, Țării Românești; recunoașterea autonomiei administrative și a vechilor privilegii consfințite prin tratate; domni numiți pe viață, precum și deplina
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
mult de resursele economice ale celor două țări românești, dar și de poziția lor strategică la Dunărea de Jos. În acest context se înscrie și inițiativa Imperiului rus, în acord cu celelalte puteri, de a pune bazele primei modernizări a Principatelor prin Regulamentele organice, elaborate sub atenta supraveghere a generalului Pavel Kiselev. Deși în promovarea noii legislații bunele intenții nu au lipsit, nu se poate să nu observăm că atât imixtiunea Imperiului rus în problemele interne, cât și interesul marii boierimi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
procesul de modernizare a societății românești. În chip firesc, marile prefaceri care s-au produs în primele decenii ale secolului al XIX lea în Europa, angajată tot mai mult pe calea dezvoltării capitaliste, se regăsesc - în forme specifice - și în Principatele Dunărene, în care tânăra națiune română, valorificând contextul internațional favorabil, și-a concentrat eforturile pentru modernizarea societății românești și realizarea dezideratului național de constituire a statului unitar. Cercetarea istorică din ultima jumătate de veac a elucidat, cu claritate, aceste interferențe
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
industrial. Revoluția demografică, specifică acestei perioade cu toate limitele care decurg din stadiul de dezvoltare a societății românești trebuie apreciată nu doar prin prisma creșterii numerice a populației, pe seama căreia este pusă mărirea numărului de sate, târguri și orașe din Principate, ci mai ales de schimbările profunde care s-au produs în structura socială, precum și în planul mentalităților, adaptate continuu noului curs de evoluție al societății românești spre noile instituții de tip capitalist. În privința creșterii demografice din teritoriul cercetat, după dispariția
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
pentru a le indica originea etnică sau locul de proveniență. Dacă la cifrele de mai sus se adaugă și numărul bejenarilor cuprinși în recensământul fiscal din anul 1803, se poate aprecia, într-o mai bună măsură, marea mobilitate a populației Principatului Moldovei la acest început de veac. În deceniile următoare, populația satului Belcești a cunoscut creșteri remarcabile, catagrafia din 1832 consemnând 230 birnici, dar și alte categorii fiscale: 2 preoți, un diacon, 2 dascăli, 11 bătrâni și nevolnici, văduve, 14 slugi
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]
-
capilor de familie, care reprezentau toate categoriile fiscale din satele, târgurile și orașele țării; deci, ca documente de ordin fiscal ele nu pot avea decât un caracter orientativ în descifrarea evoluției factorului demografic în epocă. În realitate, numărul locuitorilor din Principatul Moldovei era cu mult mai mare. Într-un studiu privitor la situația demografică a Moldovei în secolul al XIX-lea, Ecaterina Negruți ajunge la concluzia că în numai ani, între 1803 și 1859, populația Moldovei a crescut cu circa 150
ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1721]