10,353 matches
-
cu greutate si cedând-o lent. Lutul și paiele care stau la baza construirii unor astfel de case sunt materiale ecologice, naturale, oferind un mediu interior sănătos. Casele din chirpici sunt foarte răcoroase vara și călduroase iarna, sunt case care respiră, mai ales cele cu acoperiș de paie și pardoseală de lut naturală, deoarece chirpiciul este un bun material termoizolator. Normele în vigoare prevăd că locuințele din chirpici au o durabilitate garantată de 20 de ani, dar practica arată că ele
Chirpici () [Corola-website/Science/313446_a_314775]
-
Accidentele de decompresie sunt accidentele datorate efectelor biofizice ale presiunii și sunt specifice atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
Accidentele de decompresie sunt accidentele datorate efectelor biofizice ale presiunii și sunt specifice atât scafandrilor autonomi ce folosesc aparat autonom de respirat sub apă, cât și scafandrilor profesioniști alimentați de la suprafață, respirând aer comprimat sau un alt amestec respirator. Accidentele de decompresie sunt cele mai frecvente accidente de scufundare. În timpul scufundării, la coborârea scafandrului către adâncime, apare fenomenul de dizolvare a azotului în țesuturi și în lichidele interstițiale. Dizolvarea azotului este cu
Accident de decompresie () [Corola-website/Science/313793_a_315122]
-
suprafață, scufundare în saturație, case submarine și laboratoare hiperbare. Gazele neutre (inerte) folosite sunt: heliu, neon, argon; se mai pot folosi azot și hidrogen. Amestecul de respirație rezultat din combinarea oxigenului cu aceste gaze se mai numește și amestec de respirat sintetic. Amestecurile gazoase sintetice sunt utilizate în scufundare pentru evitarea unor accidente de scufundare ca narcoza azotului, hiperoxia, S.N.I.P. (Sindromul Nervos al Înaltelor Presiuni). După numărul componentelor principale din amestecul respirabil, acestea pot fi: Amestecurile binare, cel mai des utilizate
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
în anul 1985 și începe predarea primelor cursuri de scufundare cu amestec Nitrox. În anii următori apar mai multe asociații specializate în scufundare sportivă cu amestec respirator Nitrox. Amestecurile azot-oxigen (NITROX) supraoxigenate sunt utilizate în mod curent la aparatele de respirat sub apă autonome cu circuit deschis, închis, semiînchis și mixt la adâncimi de 18...54 m pentru scurtarea palierelor de decompresie și a micșorării rezistenței respiratorii, însă trebuie avut în vedere ca presiunea parțială a oxigenului să nu depășească limita
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
astfel de amestecuri, în vederea creșterii duratei de lucru sub apă și reducerii duratei decompresiei, deci în vederea creșterii randamentului scufundării. Amestecurile NITROX supraoxigenate, cele mai utilizate atât în scufundările autonome cât și în scufundările cu alimentare de la suprafață, pentru aparatele de respirat sub apă cu circuit deschis, semiînchis și închis, sunt amestecuri la care concentrația oxigenului este 30%, 32% (32,5%), 40%, 50% și 60%. Adâncimea echivalentă se calculează cu relația: formula 1 unde, <br/br>h este adâncimea echivalentă (m), <br/br
Amestec respirabil () [Corola-website/Science/313835_a_315164]
-
americanul Max Gene Nohl, care atinge adâncimea de 128 m în lacul Michigan. Un an mai târziu, Max Nohl împreună cu Edgar End realizează și prima scufundare în saturație. Ei au stat timp de 27 ore la adâncimea de 30 m respirând aer, iar decompresia a durat 5 ore. Tot într-o scufundare cu caracter civil, Jack Brown atinge adâncimea de 168 m în anul 1946. 1945: suedezul Arne Zetterström folosind un amestec respirator alcătuit din hidrogen și oxigen (Hidrox) reușește să
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
de 686 m tot în scufundare simulată. Cei trei scafandrii au stat în camerele hiperbare 43 zile, 8 ore și 26 minute. 1985: firma Comex din Franța realizează experimentul Hydra V în cadrul căruia două echipe de câte trei scafandrii au respirat amestec Hidrox la adâncimea de 450 m în scufundare simulată. În anul 1992, Comex realizează experimentul Hydra X în care se atinge adâncimea record de 701 m, performanță ce este neegalată până în prezent. Scufundarea în saturație poate fi: Scufundarea în
Scufundare în saturație () [Corola-website/Science/313849_a_315178]
-
s-a desfășurat pe două planuri, de fiziologie hiperbară și de tehnologie a scufundării. 1974: în luna iulie s-a efectuat în premieră națională la Laboratorul de tehnologie marină o scufundare simulată în barocameră, la adâncimea de 80 m, scafandrii respirând un amestec Heliox. 1976: se începe forajul marin în Marea Neagră cu platforma Gloria, adâncimea maximă a apei fiind de 90 m. În Marea Neagră se mai află platformele Orizont, Prometeu, Fortuna, Atlas, Jupiter și Saturn. Facilitățile pentru exploatarea hidrocarburilor alcătuiesc un
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
Realizat în colaborare cu firma Comex S.A. din Franța, Centrul de Scafandri are în dotare două barocamere multiloc și o hidrosferă în care se execută pregătirea și antrenarea scafandrilor în vederea folosirii diferitelor tehnologii de scufundare și tipuri de aparate de respirat sub apă, cercetări în vederea realizării de noi tehnologii de scufundare și medicale, testări de aparate și tehnică utilizată în activități de scufundare, teste de aptitudini în vederea selecționării scafandrilor. Tot în acest an trebuie consemnată și vizita celebrului comandant Jacques-Yves Cousteau
Scufundare profesională () [Corola-website/Science/313843_a_315172]
-
de alte variante perfecționate și anume de detentoarele Mistral și Super Mistral de tipul „detentor dorsal“ cu un singur etaj și apoi de detentorul Aquilon cu două etaje separate. <br/br>Aparatul Cousteau-Gagnan stă la baza tuturor aparatelor autonome de respirat sub apă, cu aer comprimat, utilizate astăzi în scufundarea autonomă. <br/br>În S.U.A. aparatul Cousteau-Gagnan a fost comercializat sub denumirea de Aqualung. Royal este prevăzut cu două camere separate printr-o membrană și anume o primă cameră etanșă care
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
autonomă. <br/br>În S.U.A. aparatul Cousteau-Gagnan a fost comercializat sub denumirea de Aqualung. Royal este prevăzut cu două camere separate printr-o membrană și anume o primă cameră etanșă care, prin intermediul reductorului de presiune, este în legătură cu aerul comprimat de respirat și o a doua cameră neetanșă care prin intermediul orificiilor de intrare a apei permite presiunii hidrostatice ambiante să se exercite pe fața corespunzătoare a membranei. Piesa bucală este model Aquastop. Principiul de funcționare al detentorului este următorul: <br/br>Aerul
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
camera neetanșă au aceeași valoare și anume egală cu presiunea hidrostatică corespunzătoare adâncimii de imersie. Royal are o serie de avantaje cum ar fi: Dezavantajele detentorului Mistral Royal sunt: Acest detentor a fost unul dintre cele mai vândute aparate de respirat sub apă, fiind adoptat de marina militară franceză și utilizat cu rezultate foarte bune timp de peste treizeci de ani. Detentorul Mistral Standard este caracterizat prin absența piesei bucale Aquastop, motiv pentru care a fost utilizat în special în cadrul școlilor de
Detentorul Mistral () [Corola-website/Science/313875_a_315204]
-
Recirculatoarele sunt aparate autonome de respirat sub apă care au fost concepute datorită necesității staționării sub apă un timp mai îndelungat și scăderea timpului de revenire la presiunea atmosferică. Prelungirea timpului de imersie este realizat prin evitarea eliminării gazului expirat în mediul ambiant și reciclarea lui
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
amestecuri respiratorii sintetice cum ar fi amestecurile binare azot-oxigen (Nitrox) supraoxigenate sau heliu-oxigen (Heliox), sau amestecuri gazoase ternare heliu-azot-oxigen (Trimix), la care gazele neutre sunt azotul, heliul și respectiv amestecul heliu-azot. 1878: Henry Fleuss readuce ideea unui aparat autonom de respirat în circuit închis și concepe un aparat care putea fi utilizat atât pe uscat în medii toxice cât și sub apă. Aparatul a fost construit în producție de serie la firma Siebe Gorman din Anglia. 1897: George Jaubert inventează substanța
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
cât și sub apă. Aparatul a fost construit în producție de serie la firma Siebe Gorman din Anglia. 1897: George Jaubert inventează substanța numită oxilită utilizată pentru reținerea bioxidului de carbon. 1899: Desgrez și Balthasard au inventat un aparat de respirat sub apă cu eliberare de oxigen pentru inspir și reținerea bioxidului de carbon din expir prin procese chimice. 1902: Dräger AG proiectează primul aparat de respirat pentru securitate minieră urmat în anii următori de aparate de respirat sub apă pentru
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
pentru reținerea bioxidului de carbon. 1899: Desgrez și Balthasard au inventat un aparat de respirat sub apă cu eliberare de oxigen pentru inspir și reținerea bioxidului de carbon din expir prin procese chimice. 1902: Dräger AG proiectează primul aparat de respirat pentru securitate minieră urmat în anii următori de aparate de respirat sub apă pentru scafandrii. 1911: Robert Davis manager la firma Siebe Gorman & Co.Ltd., concepe un aparat autonom de respirat sub apă în circuit închis bazat pe aparatul lui
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
un aparat de respirat sub apă cu eliberare de oxigen pentru inspir și reținerea bioxidului de carbon din expir prin procese chimice. 1902: Dräger AG proiectează primul aparat de respirat pentru securitate minieră urmat în anii următori de aparate de respirat sub apă pentru scafandrii. 1911: Robert Davis manager la firma Siebe Gorman & Co.Ltd., concepe un aparat autonom de respirat sub apă în circuit închis bazat pe aparatul lui Fleuss. Aparatul care-i poartă numele, a fost fabricat și de
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
procese chimice. 1902: Dräger AG proiectează primul aparat de respirat pentru securitate minieră urmat în anii următori de aparate de respirat sub apă pentru scafandrii. 1911: Robert Davis manager la firma Siebe Gorman & Co.Ltd., concepe un aparat autonom de respirat sub apă în circuit închis bazat pe aparatul lui Fleuss. Aparatul care-i poartă numele, a fost fabricat și de alte firme specializate ca Dräger în Germania și Pirelli în Italia și utilizat în special pentru salvarea echipajelor de pe submarine
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
în aparatele autonome de scufundare. 1912: Siebe și Gorman pun la punct aparatul autonom de scufundare cu butelie și recirculator. 1913: Dräger concepe echipamentul greu de scufundare fără cablu ombilical DM20, la care alimentarea era realizată de un aparat de respirat sub apă ce amestecă în mod automat azot și oxigen din două butelii cu aer comprimat și oxigen, furnizând scafandrului un amestec respirator azot-oxigen (Nitrox) cu 60% oxigen; aparatul avea o autonomie de 2 ore, la adâncimea maximă de 20
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
și oxigen din două butelii cu aer comprimat și oxigen, furnizând scafandrului un amestec respirator azot-oxigen (Nitrox) cu 60% oxigen; aparatul avea o autonomie de 2 ore, la adâncimea maximă de 20 m 1917: firma Dräger produce aparatul autonom de respirat sub apă DM40, variantă perfecționată a DM20. Aparatul putea fi utilizat până la adâncimea maximă de 40 metri. 1925: U. S. Navy începe punerea la punct a tehnologiei de scufundare cu heliu. 1940: Lambertsen concepe un aparat cu oxigen în circuit închis
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
Navy începe punerea la punct a tehnologiei de scufundare cu heliu. 1940: Lambertsen concepe un aparat cu oxigen în circuit închis „LARU”, utilizat în aplicații militare. 1941...1944: în timpul celui de-al doilea război mondial, scafandrii italieni folosesc aparate de respirat în circuit închis pentru a plasa încărcături explozive sub navele de război și comerciale germane. Scafandrii britanici folosesc aceeași tehnică pentru a scufunda nava Tirpitz. 1952: U. S. Navy pune la punct aparatul de respirat sub apă în circuit închis cu
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
mondial, scafandrii italieni folosesc aparate de respirat în circuit închis pentru a plasa încărcături explozive sub navele de război și comerciale germane. Scafandrii britanici folosesc aceeași tehnică pentru a scufunda nava Tirpitz. 1952: U. S. Navy pune la punct aparatul de respirat sub apă în circuit închis cu presiune constantă a oxigenului. 1960: U. S. Navy realizează aparatul autonom de respirat sub apă cu amestec respirator în circuit închis, echipat cu analizor de gaz portabil. 1965: U. S. Navy adoptă amestecurile respiratorii binare heliu-oxigen
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
război și comerciale germane. Scafandrii britanici folosesc aceeași tehnică pentru a scufunda nava Tirpitz. 1952: U. S. Navy pune la punct aparatul de respirat sub apă în circuit închis cu presiune constantă a oxigenului. 1960: U. S. Navy realizează aparatul autonom de respirat sub apă cu amestec respirator în circuit închis, echipat cu analizor de gaz portabil. 1965: U. S. Navy adoptă amestecurile respiratorii binare heliu-oxigen (Heliox) pentru aparatele autonome de scufundare. prezent: firma Dräger introduce primul aparat cu circuit semiînchis Atlantis I destinat
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]
-
sportivă, profesională, sau cu caracter civil, sunt cele cu circuit semiînchis și închis cu amestec respirator. <br/br>Recirculatoarele cu circuit închis cu oxigen precum și cele cu circuit mixt, sunt utilizate exclusiv de scafandrii militari cu excepția câtorva modele. Aparatele de respirat sub apă cu circuit semiînchis sunt aparatele la care o parte din amestecul respirator expirat este evacuat în mediul acvatic exterior, cealaltă parte fiind reciclată și reintrodusă în circuitul de respirație după ce a fost trecută printr-un cartuș epurator unde
Recirculator (scufundare) () [Corola-website/Science/313864_a_315193]