10,864 matches
-
monument istoric separat. Legenda spune că în timpul execuției lui Gheorghe Doja călugării iezuiți, care intonau cântece religioase, ar fi văzut în fum chipul Sfintei Maria, lucru considerat un miracol. Pentru a marca faptul, în locul respectiv a fost amplasată pe un stâlp o icoană a Sfintei Maria într-o cutie cu geam de sticlă. Această icoană a rezistat pe toată durata de 164 de ani cât timp Timișoara a fost în stăpânirea turcilor și încă mult după asta. După eliberarea Timișoarei din
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
Națiunii Române, amenințate de comuniști”. Drept consecință, scaunul mitropolitan al Bisericii Române Unite a rămas vacant până în 1990. La 28 octombrie 1948 Alexandru Rusu a fost arestat și apoi a fost întemnițat la "Ministerul de Interne", fiind cunoscut ca un stâlp al credinței în fața valului de teroare, inițiat de Partidul Comunist în colaborare cu ierarhia Bisericii Ortodoxe Române. Deși la 18 octombrie 1948, prin decret guvernamental, nu a mai fost recunoscut în funcție, episcopul nu și-a părăsit credincioșii și nici
Alexandru Rusu () [Corola-website/Science/308819_a_310148]
-
Liceul I. L. Caragiale, din 1954 - până la pensionare. În timpul dictaturii legionare, a fost arestat în aceeași noapte cu savantul Nicolae Iorga, pentru motivul că era un susținător al profesorului universitar domiciliat la Vălenii de Munte, și a fost legat de un stâlp în curtea școlii din Teișani, o comună nu departe de locuința savantului, unde funcționase ca dascăl, și de unde, spre dimineață, a reușit să se dezlege singur, putând evada din mâinile celor care voiau să-l lichideze. Deși se știe că
Emil Vasilescu () [Corola-website/Science/308829_a_310158]
-
italian. Muncă a continuat timp de secole, turnul principal fiind împodobit în 1762 cu o statuie policroma a Fecioarei Maria, căreia i-a fost dedicat de la inceput domul milanez. Interiorul nu este mai puțin frapant. Cinci nave gigantice, separate de stâlpi de piatră artistic sculptați, sunt încadrate de ferestre cu vitralii executate cu mare măiestrie. Absida, partea cea mai veche a catedralei, include trei ferestre în formă de roza, realizate de Filippino de Modena, într-un mod ce dezvăluie complexitatea sculpturii
Domul din Milano () [Corola-website/Science/308883_a_310212]
-
în anul 1733. După o întrerupere de treizeci de ani, lucrul reîncepe în 1765 și se încheie în 1773. Pentru a apăra de pericolele frecvențelor umflări ale apelor râului Savio, care deterioraseră precedentele construcții, arhitectul a decis construirea celor doi stâlpi, care suporta cele trei arcade, pe o bază solidă care trebuie să atenueze intensitatea curentului de apă. La fiecare extremitate, se află câte o pereche de stâlpi din cărămidă și piatră de Istria decorate cu steme și plăci comemorative. Arcada
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
apelor râului Savio, care deterioraseră precedentele construcții, arhitectul a decis construirea celor doi stâlpi, care suporta cele trei arcade, pe o bază solidă care trebuie să atenueze intensitatea curentului de apă. La fiecare extremitate, se află câte o pereche de stâlpi din cărămidă și piatră de Istria decorate cu steme și plăci comemorative. Arcada centrală, distrusă în timpul ultimului război, a fost reconstruită în anul 1946, fără ornamentul de piatră care acoperea întregul parapet. Dante Alighieri a imortalizat Cesena în versurile Divinei
Cesena () [Corola-website/Science/308866_a_310195]
-
Primul sistem defensiv al cetății era un val de pământ care înconjura platoul superior al dealului și terasele de sub el. Valul era larg la bază de 6-8 m și înalt în prezent de 2-2,5 m. În val erau înfipți stâlpi groși de lemn care erau legați între ei de o împletitură de nuiele care erau lipite cu pământ, toate acestea formau o palisadă în spatele căreia se adăposteau apărătorii. Cetatea nu avea șanț de apărare. Valul de pământ nu se închidea
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
poartă a fost blocată cu coloane luate din sanctuarele de la Costești) care permitea accesul pe o pantă dificilă spre platoul superior. După poartă singurul sistem defensiv care mai proteja cele două turnuri locuință de pe platou, era o dublă palisadă din stâlpi groși de lemn. Dacă era cucerită și această palisadă era cucerită cetatea. Cetatea mai era protejată și de alte sisteme defensive, care erau fortificații mai mici. Un puternic bastion era pe drumul care urca în vechime la cetate, un alt
Cetatea dacică Costești-Cetățuie () [Corola-website/Science/308928_a_310257]
-
o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
ca material de construcție(sec II-lea î. Hr.), arhitectura antică parcurge o etapă importantă în dezvoltarea ei. Betonul permite ridicarea construcților mai rapid, asigurând soliditatea și monumentalitatea acestora. Cu ajutorul betonului, se pot construi nu numai ziduri ci și coloane sau stâlpi ce apoi pot fi placate cu marmură în diverse culori decorate cu stucaturi, mozaicuri și picturi. Roma este un exemplu pentru întreg imperiul roman și în ceea ce privește preocuparea permanentă pentru amenajearea spațiilor publice. Urbanismul a determinat în Imperiul Roman emiterea de
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
în Sălaj s-au păstrat unele trăsături arhaice mai mult decât în alte părți. De aceea este necesara aprofundarea cercetărilor pentru datarea relativă sau certă a bisericii de lemn. Corul din navă este datat de o inscripție pe unul din stâlpii lui de sprijin din anul 1892. Biserică are nevoie de o reparație urgență a acoperișului. În afara trăsăturilor de mare vechime, se poate reține îndeosebi modul decorativ prin care au fost tratate diagonalele scurte ce descarcă picioarele turnului pe tălpi. Acestea
Biserica de lemn din Zimbor () [Corola-website/Science/309784_a_311113]
-
brâuri în relief ce delimitează șiruri de linii întretăiate dispuse în casete - decor alterat, din păcate, de intervențiile ulterioare, conduce vizitatorul spre pronaosul bisericii. Pridvorul se întinde pe toată lungimea pronaosului și naosului, fiind constituit dintr-o succesiune de cinci stâlpi, decorați frumos, între care se intercalează arcade formate de contrafișele pridvorului. Cuie de lemn cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform măsurătorilor făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
spre pronaosul bisericii. Pridvorul se întinde pe toată lungimea pronaosului și naosului, fiind constituit dintr-o succesiune de cinci stâlpi, decorați frumos, între care se intercalează arcade formate de contrafișele pridvorului. Cuie de lemn cu capete decorative leagă contrafișele de stâlpi. Dimensiunile bisericii, conform măsurătorilor făcute de Leontin Ghergariu sunt următoarele: lățimea - 572 cm și lungimea naosului și pronaosului - 852 cm. La rândul său, absida altarului are lungimea de aproximativ 300 cm. În interior regăsim încăperile consacrate. Trecerea dintre pronaos și
Biserica de lemn din Cehei () [Corola-website/Science/309792_a_311121]
-
și cu munca lor. Fundația a fost refăcută din piatră, ciment și fier beton. Cu această ocazie au fost schimbate și tălpile cu altele noi, de stejar, au fost înlocuiți și din corni, au fost înlocuite lețurile stricate de la acoperiș, stâlpii de la turn și grinzile de sub turn. A fost acoperită cu șindrilă de brad cumpărată de la Oneț Ispas din Huedin și impregnată cu uleiuri la Tileagd, județul Bihor. Lucrarea a fost executată de meșterii Santa Vilmos, Kirei Adalbert, Gabor Andras, Kocsis
Biserica de lemn din Zalnoc () [Corola-website/Science/309788_a_311117]
-
Lucrările de restaure au adus câteva schimbări: au fost înlocuite tălpile, a fost refăcut acoperișul, a fost înălțată biserica în urma realizării postamentului de piatră iar geometria fleșei turnului a fost ușor modificată. Dincolo de acestea a fost înlăturat și un anumit stâlp de lemn ce nu avea vreo funcție în rezistența edificiului. Acesta se afla poziționat vertical pe peretele absidei altarului spre exterior și, potrivit tradiției avea o funcție socială. Se spune că de acest stâlp erau legați pentru a fi supuși
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
a fost înlăturat și un anumit stâlp de lemn ce nu avea vreo funcție în rezistența edificiului. Acesta se afla poziționat vertical pe peretele absidei altarului spre exterior și, potrivit tradiției avea o funcție socială. Se spune că de acest stâlp erau legați pentru a fi supuși rușinii publice cei găsiți vinovați de diferite delicte. Obiceiul, fără a mai fi fost pomenit în alte localități din Sălaj, poate fi pus în legătură cu un obicei asemănător - cel mai bun exemplu în acest sens
Biserica de lemn din Măgura () [Corola-website/Science/309789_a_311118]
-
în timpanul de est. Acoperișul de șiță are clopotnița deasupra pronaosului, înconjurată de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma rozelor, se adaugă lalelelor singuratice. În ancadramentul ușii de intrare, alături de meandre și „frânghie", sunt dăltuite în partea superioară, lângă motivul crucii, două lalele și un
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
contructiv, biserica prezintă un plan dreptunghiular terminat cu absida altarului decroșată, cu cinci laturi în partea de răsărit. Intrarea în biserică se face prin latura de vest, în axul bisericii, aceasta fiind adăpostită de un mic pridvor ce are patru stâlpi frumos profilați. Spațiul interior este împărțit în pronaos, naos și altar. Cele două încăperi destinate participanților la slujbe, pronaosul și naosul sunt despărțite de un perete ce este continuu doar în partea inferioară, partea superioară având practicate spațiile necesare participării
Biserica de lemn din Podișu () [Corola-website/Science/309826_a_311155]
-
retrași față de cei ai corpului central și alți doi cu unghiul în axul central al construcției, dacă nu ținem seama de târnaț. Pe latura ei sudică, pe toată întinderea naosului și pronaosului, biserica din Ticu-Colonie (Tămașa-Sălaj) are un târnaț cu stâlpi de susținere deși și excepțional ornamentați, din talpă în cununa târnațului, fixați sus cu contrafișe strânse. Acoperișul este unitar peste pronaos și naos și are căpriorii dinspre sud așezați pe cununa prispei, iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
iar cei dinspre nord pe o cosoroabă ce se susține pe consolele formate din capetele ultimelor bârne din pereții transversali, astfel încât se diminuează puțin din simetria pierdută a celor două ape longitudinale ale acoperișului. Peste pronaosul bine tăvănit se ridică stâlpii turnului, până deasupra galeriei deschise, cu arcadele ei semicirculare, de unde începe să se avânte spre cer coiful octogonal, înscris după tipic constructiv într-o bază pătrată. Acest coif a fost odinioară cu măiestrie șindrilit, ceea ce dădea o notă de distincție
Biserica de lemn din Tămașa () [Corola-website/Science/309840_a_311169]
-
pridvor care se continuă și pe latura de vest. Interiorul edificiului este compartimentat conform canoanelor bisericești, pronaosul fiind separat de naos printr-un perete de lemn. Acest perete este continuu doar în partea inferioară, partea superioară fiind înlocuită cu mici stâlpi de lemn, spațiile astfel create dând posibilitatea urmăririi slujbei. Naosul este acoperit de o boltă semicilindrică. Tot o boltă semicilindrică întâlnim și în absida altarului, puțin retrasă de la pereți și terminată printr-un timpan. Trecerea din naos în altar se
Biserica de lemn din Fodora () [Corola-website/Science/309843_a_311172]
-
vizibil marcată de retragerea pereților față de linia naosului. Planul absidei este pătrat. Pronaosul are un tavan orizontal din scânduri, naosul și altarul sunt acoperite de o boltă semicilindrică. Biserica are o frumoasă prispă pe latura de sud, cu umerași ciopliți. Stâlpii prispei, de secțiune pătrată, sunt decorați la mijloc cu un motiv din trei „toruri” suprapuse. Elementul principal al elevației este turnul scund, cu foișor, supraînălțat de o fleșă zveltă, plasat la vestul construcției, sprijinit pe grinzile masive ale pronaosului.
Biserica de lemn din Bozna () [Corola-website/Science/309822_a_311151]
-
Nicolae". După această dată, biserica este reparată în repetate rânduri, lucrările făcute cu aceste ocazii alterându-i aspectul inițial. Una din aceste lucrări a avut loc în anul 1955, renovată fiind de către Ciubăncan Augustin, conform inscripției păstrate pe unul din stâlpii de la intrare. În urma acestor lucrări, peste acoperișul de șindrilă a fost pusă tablă, pereții bisericii fiind tencuiți atât în interior cât și în exterior. În ultima perioadă, comunitatea creștinilor care foloseau biserica era constituită ca filie, alături de filia Valea Lungă, a
Biserica de lemn din Vârteșca () [Corola-website/Science/309841_a_311170]
-
biserica să își recapete frumusețea de odinioară. În cadrul acestor lucrări, acoperișul de tablă a fost înlocuit cu unul de șiță, structura turnului supraînălțat a fost refăcută, tencuiala bisericii a fost reparată și zugrăvită într-o nuanță de albastru iar de pe stâlpii pridvorului a fost îndepărtat materialul care le acoperea frumoasele decorații sculptate. Biserica a fost sființită în data de 26 octombrie 2009, ocazie cu care localnicii au putut să viziteze interiorul vechii biserici după aproape douăzeci de ani, aceasta fiind închisă
Biserica de lemn din Lozna () [Corola-website/Science/309842_a_311171]