11,040 matches
-
și nici tatăl lui Vasilache. Studiourile noastre au fost: Cișmigiul, Grădină Icoanei, Lacul Snagov și Ateneul Popular de pe strada Română`. Printre șlagărele scrise și compuse de N. Stroe este sufficient să ne amintim de `Trurli Trurli`, `Du-mă acasă, măi tramvai`, `Morărită`, `Ninge, ninge`, `Pentru tine”, Nu plâng pentru nimeni”, Dragoste poveste veche. "Acceleratul 402", "Firfirica", "Săracu' Gică", " Apartamentul 42", "Piccolo", "Cavaler Gândac", "Râs, tuns și frezat"(împreună cu Mihail Sebastian) neterminata
Nicolae Stroe () [Corola-website/Science/306233_a_307562]
-
Röntgen (fizician german descoperitorul Razelor Roentgen (1845 - 1923)). In 1893 este sfințită biserica evanghelică „Johanneskirche”, iar în 1907 este deschis un teatru, din 1894 funcționează sistemul de circulație a orașului prin omnibuse trase de cai, iar din 1909 apare primul tramvai electric.
Gießen () [Corola-website/Science/306249_a_307578]
-
Această stație de metrou se află la intersecția Șoselei Dudești-Pantelimon cu Șoseaua Gării Cățelu. Aceasta stație de metrou a fost înființată în 1990. Magistrala 5 va ajunge în Cartierul Pantelimon din cauză că între Piața Iancului și Pantelimon circulă câteva linii de tramvai RATB, ceea ce îngreunează construcția tronsonului către Pantelimon.
Pantelimon (stație de metrou) () [Corola-website/Science/304749_a_306078]
-
Bravo Air Congo, Hewa Bora Airways și Wimbi Dira Airways. În anul 2004 aeroportul a înregistrat 516.345 de pasageri. Transportul în capitala este subdezvoltat. Transportul în comun se practică numai cu autobuze Diesel. În oraș nu există linii de tramvaie sau de metrou pentru a ușura traficul de pe șosele. Orașul deține mai multe universități, institute de cercetare și biblioteci. Cele mai importante universități sunt: Université de Kinshasa (UNIKIN), Université américaine de Kinshasa, Université cardinal Malula, Université chrétienne de Kinshasa (UCKIN
Kinshasa () [Corola-website/Science/305596_a_306925]
-
prefabricate ca "Valea Roșie", "Craiovița" sau "Lăpușului" ș.a. S-a dezvoltat rețeaua de transporturi, în 1948 s-a înființat Regia de transport Craiova care, în timp, a dezvoltat 3 rețele de transport: trasee de autobuze, trasee rapide și trasee de tramvaie. Tot în perioadă comunistă au fost inaugurate aeroporturile: militar și civil din Craiova. În special, după 1980, în condițiile unei izolări tot mai accentuate, a regimului Ceaușescu, nivelul de trai scade drastic, în Craiova resimțindu-se, ca în toată țara
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
este o linie de tramvai pe care vagoanele circulă cu viteza maximă admisă de deplasare, având o parte din traseu separat de restul traficului iar restul rămas marcat ca zonă prioritară pentru tramvai. În prezent circulă doar pe linia 41 dar există și planuri de
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
este o linie de tramvai pe care vagoanele circulă cu viteza maximă admisă de deplasare, având o parte din traseu separat de restul traficului iar restul rămas marcat ca zonă prioritară pentru tramvai. În prezent circulă doar pe linia 41 dar există și planuri de dezvoltare a rețelei spre Aeroportul Internațional Henri Coandă.. Linia de tramvai 41 este prima linie de tramvai din București concepută a avea un regim de circulație prioritar față de
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
având o parte din traseu separat de restul traficului iar restul rămas marcat ca zonă prioritară pentru tramvai. În prezent circulă doar pe linia 41 dar există și planuri de dezvoltare a rețelei spre Aeroportul Internațional Henri Coandă.. Linia de tramvai 41 este prima linie de tramvai din București concepută a avea un regim de circulație prioritar față de traficul rutier. Inițial, metroul ușor trebuia să aibă toată calea de rulare pe zonă proprie (să nu poată fi traversată de către pietoni și
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
de restul traficului iar restul rămas marcat ca zonă prioritară pentru tramvai. În prezent circulă doar pe linia 41 dar există și planuri de dezvoltare a rețelei spre Aeroportul Internațional Henri Coandă.. Linia de tramvai 41 este prima linie de tramvai din București concepută a avea un regim de circulație prioritar față de traficul rutier. Inițial, metroul ușor trebuia să aibă toată calea de rulare pe zonă proprie (să nu poată fi traversată de către pietoni și vehicule decât în locurile special amenajate
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
Giulești și stadionul Giulești, ștrandul Ciurel, pasajul Lujerului, stadionul Steaua. Calea de rulare este amenajată pe șină tip CF 49, pe zonă proprie (betonată și spațiu verde). Viteza de circulație a vagoanelor este superioară față de cele de pe celelalte linii de tramvai din București. Timpul unei semicurse este de aprox. 30 minute.
Metroul ușor din București () [Corola-website/Science/305665_a_306994]
-
constat doar în condamnări și exmatriculări. Este de amintit cazul lui Nicolae Labiș, care deși se retrăsese de la facultate, a participat la diferite întâlniri ale studenților de la Facultatea de Filologie. Există mărturii conform cărora moartea sa într-un accident de tramvai în decembrie 1956 nu ar fi fost chiar accidentală, ci că ar fi fost împins sub roțile tramvaiului. În afară de măsurile imediate, luate împotriva studenților care se aflaseră în fruntea mișcării de protest, pe linie politică se luau o serie de
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
facultate, a participat la diferite întâlniri ale studenților de la Facultatea de Filologie. Există mărturii conform cărora moartea sa într-un accident de tramvai în decembrie 1956 nu ar fi fost chiar accidentală, ci că ar fi fost împins sub roțile tramvaiului. În afară de măsurile imediate, luate împotriva studenților care se aflaseră în fruntea mișcării de protest, pe linie politică se luau o serie de alte măsuri organizatorice represive. La 13 noiembrie, în ședința Biroului Politic, s-a decis ca Ministerul Învățământului să
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
662 km de străzi, din care 443 km sunt echipați cu facilități moderne (structură stradală, echipamente pentru servicii publice). Transportul în comun se realizează pe 342 km din rețeaua de drumuri interne, prin intermediul mai multor linii autobuz ,microbuz ,troleibuz și tramvai. Sistemul de taximetrie se dovedește a fi de asemenea foarte performant. În Cluj-Napoca există mai multe companii de taxi autorizate care practica tarife egale. Companiile de taxi practica la ora actuala tariful de 2,25 RON/ Km pe timpul zilei, iar
TranSport în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/306400_a_307729]
-
reprezentată de o ieșire a personajului din timpul real și de o călătorie simbolică către moarte. Academicianul Eugen Simion o considera „o alegorie a morții sau a trecerii spre moarte”. Într-o după-amiază toridă de vară, întorcându-se acasă cu tramvaiul după ce ținuse o lecție de pian domnișoarei Otilia Pandele, profesorul bucureștean Gavrilescu își dă seama că și-a uitat servieta cu partituri în apartamentul doamnei Voitinovici, mătușa Otiliei, aflat pe strada Preoteselor nr. 18. Coboară repede ca să ia tramvaiul în
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
cu tramvaiul după ce ținuse o lecție de pian domnișoarei Otilia Pandele, profesorul bucureștean Gavrilescu își dă seama că și-a uitat servieta cu partituri în apartamentul doamnei Voitinovici, mătușa Otiliei, aflat pe strada Preoteselor nr. 18. Coboară repede ca să ia tramvaiul în sens invers și, după o perioadă de așteptare zadarnică, se duce la umbră și apoi începe să meargă pe jos pentru a evita căldura toropitoare. În stația următoare este atras hipnotic de mirosul amărui al frunzelor de nuc și
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
țiganca și se trezește prizonier într-un spațiu labirintic, simțind că trupul său este gol, diform și înfășurat într-o draperie ca un giulgiu. Gavrilescu se trezește în cele din urmă și iese din curtea țigăncilor, continuându-și drumul cu tramvaiul către apartamentul doamnei Voitinovici. Vecinii de acolo îl informează însă că Otilia se măritase cu opt ani în urmă, iar doamna Voitinovici se mutase în provincie după nunta nepoatei sale. Crezând că a făcut o confuzie din cauza oboselii, ia tramvaiul
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
tramvaiul către apartamentul doamnei Voitinovici. Vecinii de acolo îl informează însă că Otilia se măritase cu opt ani în urmă, iar doamna Voitinovici se mutase în provincie după nunta nepoatei sale. Crezând că a făcut o confuzie din cauza oboselii, ia tramvaiul pentru a ajunge acasă, dar află cu stupoare că prețul biletului fusese majorat de cinci ani, iar bancnota pe care o avea ieșise din circulație cu un an în urmă. Profesorul ajunge în miezul nopții la apartamentul său din zona
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
și atracții hedoniste. Bordeiul țigăncilor pare astfel un spațiu atemporal, izolat de banalitatea cotidiană. Nuvela este construită riguros ca o alegorie a trecerii către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând fi împărțită în opt episoade după cum urmează: I: în tramvai; II-III - la țigănci, cele trei fete; IV - la țigănci, „visul”; V - în tramvai, la Voitinovici; VI - acasă; VII - pe drum și în birjă; VIII - la țigănci, plecarea finală. Cele opt episoade marchează un itinerar spiritual al personajului între Viață și
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
cotidiană. Nuvela este construită riguros ca o alegorie a trecerii către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând fi împărțită în opt episoade după cum urmează: I: în tramvai; II-III - la țigănci, cele trei fete; IV - la țigănci, „visul”; V - în tramvai, la Voitinovici; VI - acasă; VII - pe drum și în birjă; VIII - la țigănci, plecarea finală. Cele opt episoade marchează un itinerar spiritual al personajului între Viață și Moarte, Profan și Sacru, lumea „de aici” și lumea „de dincolo”, tradus grafic
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
sa, Elsa, vânduse totul și plecase de 12 ani în Germania, după dispariția fără urmă a soțului ei. Timpul uman trece furtunos chiar în timpul povestirii. Decalajul temporal continuă să crească: banii lui sunt primiți de taxator la prima călătorie cu tramvaiul, dar nu și la a doua când află că banii ieșiseră din circulație de un an. Gavrilescu este incapabil să înțeleagă însă această trecere a timpului, la fel ca și Iancu Gore din „Douăsprezece mii de capete de vite”, punând
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
imaginea unei porți de intrare în Paradis. București toropit de căldură din „La țigănci” are un aspect balcanic pitoresc de origine caragialiană sau „țigănit și fanariotizat”, după cum îl considera criticul Ion Rotaru. Descrierile străzilor pustii ale Bucureștiului, ale conversațiilor din tramvai sau de pe stradă sau a interiorului exotic și aglomerat al bordeiului îl plasează pe Mircea Eliade în tradiția scriitorilor „balcanici” autohtoni, de la Dionisie Eclesiarhul, Pitarul Hristache și Zilot Românul, până la Ion Ghica, Ion Luca și Mateiu Caragiale, Ion Barbu, Urmuz
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
este punct de oprire a trenurilor shinkansen de pe linia Tōkaidō. Gara Yokohama este și ea un punct de transport important (a cincea cea mai aglomerată gară din Japonia), cu cca. 2,05 milioane de pasageri zilnic. Sistemul de transport cu tramvaie și trolee a încetat în 1972, anul în care prima linie a metroului din Yokohama a fost inaugurată. Actualmente (2012), metroul, care este administrat de către municipiu, are două linii.
Yokohama () [Corola-website/Science/306460_a_307789]
-
de asistent, Dimitrie Leonida s-a întors în România în anul 1908, cu titlul de „Elektroingenieur”, și s-a angajat la "Primăria capitalei", unde s-a ocupat de verificarea instalațiilor electrice noi ce urmau să fie racordate la rețea, problema tramvaielor, abordează problema metroului al cărui prim proiect îl făcuse în anul IV de facultate și construirea unui canal navigabil Argeș - București - Dunăre, cu port la București și centrale hidroelectrice la București, Orăști, Budești, Fundeni. În anul 1908 Dimitrie Leonida a
Dimitrie Leonida () [Corola-website/Science/305871_a_307200]
-
cartier Crângași - Giulești. Această organizație ținea de sectorul condus de domnul Ion Marinache și a fost consolidată în timpul campaniei electorale din același an, numărând în jur de cinci-șase sute de tineri în circumscripție, de la Podul Grant, cartierul Crângași, până la capătul tramvaielor 11 și 2, la Giulești-Sârbi. Începând cu anul 1960, pe loturile rămase libere, au început să fie ridicate primele blocuri de locuințe pentru muncitorii din metalurgie, care au venit din Hunedoara în București, pentru a lucra la sectorul de producție
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]
-
comercial Grant Shopping Center, ce găzduiește aproximativ 50 de magazine plus spații de relaxare, precum un salon de frumusețe și cafenele. Grant Shopping Center este situat pe Șoseaua Virtuții, nr. 148, în apropierea stației de metrou Crângași și a stației tramvaiului nr. 41. În ceea ce privește agrementul, în zona cartierului Crângași se află ștrandul Dâmbovița, care, pe timpul verii, este deschis și în timpul nopții și un parc, Parcul Crângași, unde se găsesc 5 terenuri de fotbal, ce se pot închiria contra cost. De curând
Crângași () [Corola-website/Science/303437_a_304766]