11,835 matches
-
de un „regim parlamentar bireprezentativ”. Puterea legislativă îi aparține parlamentului, format din două camere, și . Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului era, în 2011, formată din 577 de deputați, aleși pe cinci ani prin vot universal, direct, uninominal, în două tururi de scrutin pe împărțite în cadrul departamentelor. Adunarea Națională are ultimul cuvânt în caz de dezacord prelungit cu Senatul pe baza adoptării unei legi. Acesta din urmă era format, în 2011, din 348 de senatori aleși pentru șase ani de către de
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
de (corp format, în principal, din aleșii locali). și, prin urmare, este considerat mai puțin reprezentativ decât în Adunarea Națională. Puterea executivă aparține, în primul rând, , ales pentru un mandat de cinci ani, prin vot universal direct, majoritar, în două tururi de scrutin. Președintele este șeful statului și conducătorul suprem al armatei, el promulgă legi și poate . El numește și, la propunerea acestuia, pe membrii . Guvernul poate fi demis prin moțiune de cenzură adoptată de Adunarea Națională. Atunci când președintele și majoritatea
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
apărute după Revoluție (dar în care FSN rămânea însă majoritar), preluând "de facto" interimatul la Președinția României. La alegerile prezidențiale din 20 mai 1990, primele alegeri de după înlăturarea de la putere a PCR, și singurele de până acum cu un singur tur de scrutin, este ales președinte al României, pe durata unui mandat de 2 ani. După instalarea în funcție și victoria FSN în alegerile legislative, l-a numit prim-ministru pe Petre Roman, la început considerat un acolit politic al noului
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
a demisionat din funcția de prim ministru. În 1991, este formulată și adoptată prin referendum noua Constituție. În 1992, în urma primelor alegeri prezidențiale desfășurate în prevederile constituționale, Ion Iliescu a câștigat alegerile cu 61% din voturile exprimate în al doilea tur. Potrivit unor analiști politici români, cum ar fi Daniel Barbu sau Dan Pavel, alegerea sa s-a bazat aproape exclusiv pe voturile populației din zona rurală, a muncitorilor din clasa de jos care au fost manipulați și dezorientați de mass-media
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
Sociale din România (PDSR), aflat într-o coaliție cu câteva grupări comuniste și naționaliste (PRM, PUNR, PSM denumite de presa de opoziție „Patrulaterul Roșu” pentru rezistența opusă oricăror reforme profunde). În 1996, candidează pentru un nou mandat, din partea PDSR. În turul 1 s-a clasat pe primul loc, cu 47,34% din opțiunile de vot, fiind depășit în turul 2 de Emil Constantinescu, candidatul CDR, cu 8,82% de voturi diferență. La alegerile parlamentare din 1996, Iliescu a obținut un mandat
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
de presa de opoziție „Patrulaterul Roșu” pentru rezistența opusă oricăror reforme profunde). În 1996, candidează pentru un nou mandat, din partea PDSR. În turul 1 s-a clasat pe primul loc, cu 47,34% din opțiunile de vot, fiind depășit în turul 2 de Emil Constantinescu, candidatul CDR, cu 8,82% de voturi diferență. La alegerile parlamentare din 1996, Iliescu a obținut un mandat de senator în circumscripția electorală București și a condus grupul parlamentar al PDSR din Senat în perioada 1996-2000
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
din această lege: a anunțat că refuză aceste avantaje, că prioritățile guvernului ar trebui să fie altele și că scopul acestui proiect este să acorde avantaje regelui Mihai. În alegerile din 2000 a candidat din nou și a câștigat în turul al doilea în fața ulta-naționalistului Corneliu Vadim Tudor. Și-a început al doilea mandat constituțional și al treilea "de facto" la 20 decembrie 2000 și l-a încheiat la 20 decembrie 2004 când Traian Băsescu a devenit președinte. A câștigat alegerile
Ion Iliescu () [Corola-website/Science/296687_a_298016]
-
Euro din care 50% sunt finanțări publice. Reclamele televizate sunt interzise, dar fiecare candidat are un interval de timp alocat la televiziunea publică. Finanțarea campaniilor și a partidelor este supervizată de o agenție independentă. Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
la televiziunea publică. Finanțarea campaniilor și a partidelor este supervizată de o agenție independentă. Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de investitură. În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
agenție independentă. Metoda de alegere este în două tururi de scrutin, președintele ales având nevoie obținerea majorității din numărul de voturi exprimate. În cazul în care din primul tur nici un candidat nu a obținut majoritatea, se organizează un al doilea tur de scrutin între primii doi candidați. După ce președintele este ales, acesta urmează o procedură solemnă de investitură. În caz de deces, demisie sau de imposibilitate a exersării funcției constatată de către Consiliul Constituțional, Președintele Senatului asigură interimatul, adică asigură funcțiile președintelui
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
că acesta nu trebuie să părăsească postul de Președinte al Senatului. Noi alegeri pentru funcția supremă trebuie oganizate, nu mai repede de 20 de zile, dar nu mai târziu de 35 de zile. Datorită faptului că durata între cele două tururi de scrutin este de 15 zile, Președintele Senatului nu poate exersa funcția de Președinte al statului mai mult de 50 de zile, perioadă în care nu are dreptul să dizolve Adunarea Națională, să inițieze schimbări constituționale sau să ceară un
Președintele Franței () [Corola-website/Science/296733_a_298062]
-
de a patra republici. Textul din 1958 a modificat și modul de alegere a președintelui republicii, care era ales până la acel moment de către Adunarea Națională și Senat reunite, modalitate care, în 1954, a dus la nu mai puțin de 13 tururi de scrutin. Prin noua constituție președintele era ales de un colegiu electoral, cu aproximativ 80.000 membri, format din deputați, senatori, primari, consilieri departamentali și reprezentanți ai consilierilor municipali. Acest sistem a fost utilizat doar o dată, în 10 decembrie 1958
A Cincea Republică Franceză () [Corola-website/Science/296734_a_298063]
-
și s-a început construcția unei noi echipe pentru a ataca eșaloanele superioare ale campionatului românesc. La sfârșitul sezonului 1995-1996 clubul a reușit, din nou, promovarea în Divizia B terminând sezonul 1996-1997 pe un onorant loc 5, după ce la sfârșitul turului de campionat echipa se lupta cu șanse foarte mari la promovarea în primul eșalon, alături de echipe ca Foresta Fălticeni sau FC Onești. În sezonul 1997-1998 s-a continuat performanța din sezonul trecut clubul terminând pe locul 6. În sezonul 1998-1999
CSM Moinești () [Corola-website/Science/316985_a_318314]
-
de lire sterline. Rosicky a preluat tricoul cu numarul 7, care i-a aparținut înainte legendei lui Arsenal, Robert Pires, fiind și înlocuitorul acestuia pe banda stânga. Pe 8 august 2006, Rosický și-a făcut debutul oficial la Arsenal în turul trei preliminar din Liga Campionilor, împotriva lui Dinamo Zagreb, jucând că extremă stânga. Pe 13 septembrie, Rosicky a maract primul său gol pentru Arsenal în partida din deplasare, câștigată cu 2-1 cu Hamburg SV, cu un șut de la distanță. A
Tomáš Rosický () [Corola-website/Science/317065_a_318394]
-
la fiecare nouă distribuire până când se ajunge la o carte distribuită. Acum toți jucătorii fac câte o distribuire de câte o carte. Exemplu: Cu patru jucători întreaga partidă constă în 24 de distribuiri, iar numărul de cărți distribuite în fiecare tur va fi după cum urmează: 1, 1, 1, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 8, 8, 8, 7, 6, 5, 4, 3, 2, 1, 1, 1, 1. După ce cărțile au fost impărțite, următoarea carte este pusă cu fața în
Whist românesc () [Corola-website/Science/317074_a_318403]
-
va face. Toate anunțurile sunt definitive și nu se mai poate reveni asupra lor. Pentru ca nu toți jucătorii să-și poată îndeplini anunțul, suma tuturor anunțurilor nu poate fi egală cu numărul cărților distribuite fiecărui jucător în jocul respectiv. (Exemplu: tur cu șase cărți, trei jucători: primul jucător anunță "3", următorul "1". Ultimul jucător nu poate anunța "2", căci suma anunțurilor ar fi egală cu 6. În acest caz, ultimul jucător poate anunța numai 0, 1, 3, 4, 5 sau 6
Whist românesc () [Corola-website/Science/317074_a_318403]
-
jucător nu poate anunța "2", căci suma anunțurilor ar fi egală cu 6. În acest caz, ultimul jucător poate anunța numai 0, 1, 3, 4, 5 sau 6. Această regulă pune ultimul licitator (dealer-ul) în dezavantaj, în special la tururile de o carte. Pentru a atenua acest dezavantaj, la începutul și sfârșitul partidei se efectuează o serie de jocuri de o carte, egală cu numărul de jucători. Jucătorul din stânga dealer-ului joacă prima carte (atacă). Următorii jucători vor juca obligatoriu
Whist românesc () [Corola-website/Science/317074_a_318403]
-
un punct; la fel dacă faci 4 levate. Dacă faci 1 sau 5 levate pierzi două puncte.Dacă nu faci nici o levată sau faci 6, pierzi 3 puncte. O tabelă de scor arată asa: Numărul de cărți distribuite în fiecare tur este notat în prima coloană din stânga. Următoarele coloane sunt folosite pentru a înregistra licitatiile și scorurile cumulative ale fiecărui jucător. În exemplul de mai sus, în primul joc s-a distribuit câte o carte. Adrian a licitat o levată și
Whist românesc () [Corola-website/Science/317074_a_318403]
-
tenis juvenil organizat de Nike în Africa de Sud, unde este învins în finală. În anul 2003, la 14 ani, participă la primele turnee din circuitul "Future", toate în Argentina, dar este învins în fiecare dintre cele trei competiții încă din primul tur. Anul următor, la vârsta de 15 ani, câștigă primul său meci oficial, tot la un turneu ITF, la Buenos Aires, învingându-l pe Matias Niemiz, dar apoi este eliminat în turul secund. În februarie câștigă primul său turneu, "Internaționalele de Juniori
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
învins în fiecare dintre cele trei competiții încă din primul tur. Anul următor, la vârsta de 15 ani, câștigă primul său meci oficial, tot la un turneu ITF, la Buenos Aires, învingându-l pe Matias Niemiz, dar apoi este eliminat în turul secund. În februarie câștigă primul său turneu, "Internaționalele de Juniori" din Chile, și în același an, ajunge în sferturile de finală ale turneului ITF de la Campinas, Brazilia, și joacă în finală la Campionatele Internaționale ale Italiei pentru juniori. Începe anul
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
sârbul Boris Pashanski. Încheie anul între primii 200 de jucători ai lumii, făcând un salt de aproape 900 de poziții. În februarie, del Potro participă la primul turneu din circuitul ATP, la Viña del Mar, unde îl învinge în primul tur pe Albert Portas, pentru a pierde apoi în runda secundă în fața lui Fernando González. După trofeul cucerit în challengerul Aguascalientes din Mexic, argentinianul, ajuns la vârsta de 17 ani, se califică în premieră pe tabloul principal al unui turneu de
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
Mare Șlem, după ce trece de calificări la Roland Garros. În runda inaugurală este însă eliminat de spaniolul Juan Carlos Ferrero, fost lider mondial și campion la Paris. În iulie ajunge în optimile de finală la Stuttgart după victorie în primul tur la Andrei Pavel, și apoi în sferturi la Umag, în Croația, iar în august joacă la al doilea Grand Slam, Openul Statelor Unite, unde după calificări pierde în turul întâi în fața columbianului Alejandro Falla. Încheie anul între cei mai buni 100
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
iulie ajunge în optimile de finală la Stuttgart după victorie în primul tur la Andrei Pavel, și apoi în sferturi la Umag, în Croația, iar în august joacă la al doilea Grand Slam, Openul Statelor Unite, unde după calificări pierde în turul întâi în fața columbianului Alejandro Falla. Încheie anul între cei mai buni 100 de jucători din lume. 2007 începe excelent pentru del Potro care ajunge în semifinale la primul turneu al anului, la Adelaide, și apoi la Australian Open trece de
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
în fața columbianului Alejandro Falla. Încheie anul între cei mai buni 100 de jucători din lume. 2007 începe excelent pentru del Potro care ajunge în semifinale la primul turneu al anului, la Adelaide, și apoi la Australian Open trece de primul tur, pentru prima dată la un Mare Șlem, fiind însă apoi învins în turul doi de chilianul Fernando González. În luna februarie, debutează în echipa de Cupa Davis a Argentinei, învingându-l pe austriacul Jurgen Melzer și aducând calificarea țării sale
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]
-
din lume. 2007 începe excelent pentru del Potro care ajunge în semifinale la primul turneu al anului, la Adelaide, și apoi la Australian Open trece de primul tur, pentru prima dată la un Mare Șlem, fiind însă apoi învins în turul doi de chilianul Fernando González. În luna februarie, debutează în echipa de Cupa Davis a Argentinei, învingându-l pe austriacul Jurgen Melzer și aducând calificarea țării sale în sferturile de finală. În mai, pierde în primul tur la Roland Garros
Juan Martín del Potro () [Corola-website/Science/317100_a_318429]