11,058 matches
-
Solurile brune de pădure Ponderea mare a acestui tip de sol se poate explica prin condițiile climatice anume temperaturi medii anuale T=9,5-11,5°C și precipitații medii anuale P=500-700mm/an. Se formează de obicei în climat mai umed pe roci bogate în calciu, sub sleauri de deal, păduri de fag, fag în amestec cu brad. Profilul acestui sol este: Ao-Bt-C. Adică în structura solului întâlnim: - un orizont bioacumulativ mai sărac în materie organică sau prea subțire sau care
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
un microclimat local, depresionar determinat de valea îngustă, orientarea povârnișurilor, etajarea verticală a reliefului, de gradul de acoperire cu păduri, etc. Zona fiind deschisă spre vest, masele de aer frecvente sunt de circulație vestică, ele transportând mase de aer oceanic, umede și reci. Iarna în depresiune se produc acumulări de aer rece, în timp ce pantele și zonele mai înalte de relief rămân acoperite de aer mai cald. Gradienții termici au valori mici. Se înregistrează diferențe mari de temperatură între anotimpurile iarnă-vară. Amplitudinea
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
vestul județului Bihor, între municipiile Oradea și Salonta, la distanță de 9 km de frontiera româno-maghiară, inclusă fiind în euroregiunea de dezvoltare Bihor- Hajdu Bihar și face parte, totodată, din Parcul Natural Cefa, rezervație menită să protejeze nu numai zona umedă cu flora și fauna sa ci și tradițiile locale. Ca unitate de relief, Cefa împreună cu extravilanul său se întinde în zona de câmpie a Bihorului. Este Câmpia de Vest a României, ultima mare unitate circumcarpatică din vestuță țării. Parte a
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
a văii. În microdepresiunile și culuoarele depresionare se introduc anomalii termice pe fondul inversiunilor de temperatură, cum este cazul localității Anieș. De asemenea, spațiul montan și expoziția sa față de de direcția dominant vestică de deplasare a maselor de aer vestice umede prezintă valori diferențiale ale temperaturii medii anuale a aerului, mai scăzute cu 1°C pe versantul nordic față de cel sudic. Procentual, ponderea precipitațiilor atmosferice este superioară temperaturilor și vânturilor în ceea ce privește procentul de descompunere a rocilor, de degradare în masă și
Anieș, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300861_a_302190]
-
două importante râuri: Someșul Mare și Mureșul. Ea este completată de stratele acvifere freatice și de bună calitate, intercalate. Întreaga regiune este bine aprovizionată cu apă. Climatul este tipic temperat, moderat continental, cu ierni aspre și veri relativ calde și umede, dar continuate cu toamne calde, până în octombrie inclusiv. Caracteristicile climatice Perioada anuală Perioada de vegetație convențională Viticultura acestei zone s-a dezvoltat sub influența unor condiții termice mai puțin prielnice decât restul Transilvaniei, care au putut fi învinse prin atenta
Lechința, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300880_a_302209]
-
diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salbă moale, spin porumbar, sânger, soc roșu. În zona alpină cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeurul. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinu, de arbori specifici din zonelor umede: arin, plopul tremurător și răchita. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a dus la modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. În etajul inferior cresc asociații ierboase ca hostii, tătăneasa, vulturica, iarba vulturului. În terenurile defrișate s-
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
iarba vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
roșu, ghizdeiul. Este frecventă și leurda, salvia, vinarița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina,rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasă cu calități terapeutice,care este utilizată doar pe plan local. Hotarul comunei este populat de o faună bogată și diversă, reprezentată de mamifere ca bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul
Molișet, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300884_a_302213]
-
în partea de sud a județului Bistrița-Năsăud, pe drumul județean care face legătura între Lechința și Budești și se învecinează la vest cu satul Zoreni iar la nord-vest cu Sălcuța. Clima localității Sânmihaiu de Câmpie este temperat-continentală, cu veri mai umede și relativ călduroase, iar iernile puțin uscate și relativ reci. Temperatura medie multianuală este de 9-10 ° C. Așezare rurală daco-romană. Prima atestare documentară este din anul 1329
Sânmihaiu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300890_a_302219]
-
întâlnite diferite specii de arbuști: alun, corn, măceș, păducel, salba moale, spin porumbar, sânger, șoc roșu. În zona alpina cresc pâlcuri de jnepeni și afini, iar în tăieturi, zmeur. Malurile văilor sunt tivite, fragmentar și discontinuu, de arbori specifici zonelor umede: arin, plopul tremurător și rachița. Intervenția factorului uman în zonele intens populate ale bazinului a adus modificări importante ale suprafețelor și structurii vegetației. Vegetația ierboasa: În etajul inferior cresc asociații ierboase de: horștii, tătăneasa, vulturica, iarbă vulturului. În terenurile defrișate
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
iarbă vântului, păiușul roșu, toposica, dar și firuța, trifoiul alb, trifoiu roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
roșu, ghizdeiul. Este frecvență și leurda, salvia, vânărița, colțișor, plămânărița, murul. În culturile agricole cresc numeroase buruieni: nemțișorul de câmp, neghina, mohorul, pălămida, costreiul, susaiul, volbura etc. Pe terenurile umede cresc plante hidrofile și mezohidrofile: rugina, rogozul, păiușul de lacuri umede, coada vulpii, pălămida. Există o bogată vegetație ierboasa cu calități terapeutice, utilizată doar pe plan local. Hotarul așezării este populat de o fauna bogată și diversă, reprezentată de mamifere: bursucul, căprioara, cerbul carpatin, dihorul, jderul, lupul, mistrețul, pisica sălbatică, râsul
Târlișua, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300897_a_302226]
-
vremii, determinând diferențierea esențială a aspectului stării vremii și ca urmare oscilația valorii elementelor climatice. Cea mai mare intensitate a vânturilor o au cele de NV, SE, și N. Vânturile dominante (din NV) au ca efect pătrunderea masei de aer umed oceanic, aducând în toate anotimpurile precipitații. Crivățul bate din NE și contribuie la caracterul aspru și secetos al zonei. Din analiza datelor climatice rezultă următoarele : - în arealul studiat sunt 184 zile fară îngheț, primul înghet se poate produce la 17
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara devreme. În zonele cu eroziuni avansate și cu expoziții însorite sunt întâlnite specii de tipul Andropogon, în asociații cu alte specii de graminee, în general pe locuri sărăcite în humus. Pe solurile interzonale de tipul solurilor gleizate și
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de desprinde faptul că, în regiunea cercetată, climatul se caracterizează prin temperaturi medii ale lunii celei mai reci sub -3°C, iar celei mai calde peste 10°C. Astfel, climatul regiunii este rece, cu ierni aspre și veri răcoroase și umede. Principalul tip de sol este solul brun - roșcat de pădure, un amestec de branciog. Cuprinde o zonă mare, de la comună în direcția sudului către Purcăreni. Lunca Câlnicului are un sol format din aluviuni și lăcoviști. Pe suprafețe mici, aproape de Olt
Lunca Câlnicului, Brașov () [Corola-website/Science/300950_a_302279]
-
o înșiruire de zile bune-zile rele, ani buni ani răi. Incă în ziua Anului Nou el încearcă să ghicească dacă anul ce urmează va fi un an bun sau an rău. Dacă în ziua de 1 ianuarie vremea e „grasă”- umedă, anul care începe va fi un an bogat. Vremea uscată din aceeași zi vestește un an sărac, secetos, lipsit de fructe și cu recolte slabe. Pentru a cunoaște evoluția vremii în anul următor ca în functie de aceasta să-și
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
lunile anului. Se așează cu scobitura în sus, se pune sare în acea scobitură și în dimineața Anului Nou se urmăresc pentru concluzii. Dacă foile de ceapă sunt mai uscate, atunci lunile respective vor fi mai uscate, iar cele mai umede prevăd luni mai bogate în precipitații. Zilele Lupilor În credința oamenilor din Râușor, primele trei zile din luna februarie, erau cunoscute ca zilele lupilor. Tradiția spune că în această perioadă lupul are voie să mănânce trei persoane. Se spune că
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
În localitate, care este așezată în zona de contact a câmpiei cu muntele, apa este la o adâncime mai mică. Solurile existente pe teritoriul satului Tărlungeni se pot grupa în patru unități de sol și anume: Clima este în general umedă și rece, temperatura medie anuală fiind de 7.8 °C iar nivelul precipitațiilor anuale este de 747 mm. Temperatura este mai scăzută în luna februarie (-27 °C), și ridicată în luna august (+32.7 °C). Precipitațiile minime în luna februarie
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
Crivățul bate din est mai ales în miezul iernii, iar Austrul - vântul dinspre sud și sud-est, cu o frecvență mai redusă, este foarte uscat, fierbinte și prevestitor de secetă. În schimb, Băltărețul, dinspre Lunca Dunării, este un vânt cald și umed, favorabil dezvoltării vegetației. Prezența văii largi a Dunării, explică și caracterul vânturilor sub multiplele lor aspecte. Valorile medii ale vitezei vânturilor sunt între 3,5-4 m/s pentru cele din vest și între 3,5-5,3 m/s pentru cele
Comuna Fântânele, Teleorman () [Corola-website/Science/301801_a_303130]
-
afla la interferența maselor de aer uscat continental dinspre E și NE, cu cele de origine tropicală dinspre S și SV și cu masele de aer oceanic care, în deplasarea lor spre E, ajung deasupra teritoriului județului încă suficient de umede. Verile sunt calde și secetoase, iar iernile aspre și geroase, cu zăpadă în cantități potrivite, rareori stratul de zăpadă depășind 50-60 cm. Teritoriul comunei Peretu corespunde în linii mari zonei de vegetație de silvostepă, care este un mediu neprielnic pentru
Comuna Peretu, Teleorman () [Corola-website/Science/301820_a_303149]
-
a înregistrat o valoare minimă de -30.5 grade C. Regimul pluviometric exprimă un climat continental cu variații mari în timp și spațiu, diferența anuală de precipitații dintre regiuni se datoreaza condițiilor geografice și expunerii în calea maselor de aer umed. Cantitatea anuală de precipitații în zona este de 437 l/mp. În luna iunie se înregistrează o cantitate de 73.4 l/mp, iar în luna februarie o cantitate de 23.8 l/mp. Cantitatea maximă de precipitații în 24
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
mai scăzute valori. Vânturile dominante sunt cele de NV, cele de E și NE având o frecvență mai mică. Vânturile de NE aduc în anotimpul cald aer uscat și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de ciuperci de marimi, forme și culori diferite. Cele comestibile: hribul (Botelus edulis), gălbiorii (Cantharellus cibarius), iuțiarii (Lactarius piperatus), vinețica (Russula vesca); iar cele de care ne ferim: hribul țigănesc (Rubroboletus sin. Boletus satanas), scuipatul dracului (Russula emetica). În părțile umede ale pădurii crește mușchiul de pământ (polytrichum sp.). În zonele împădurite și nu numai acolo trăiesc o mulțime de specii de animale, dintre care mai frecvente sunt cele din grupa nevertebratelor. La tot pasul întâlnești melci, păianjeni, fluturi, albine, bondari
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
arbori ne arată o pondere ridicată pentru rășinoase (molidul și bradul) peste 60% din suprafața împădurita. Restul este ocupat de fag, plop, salcie, arin, paltin, arțar, carpen și altele. Bradul s-a extins în făgete, favorizate de climatul rece și umed. Prezenta molidului la altitudini mai mici se datorează unor împăduriri efectuate pe aceste terenuri. Trebuie remarcat faptul că din toată suprafața pădurii, circa 89% are productivitate inferioară, iar 1% sunt neprductive. Din pădurile ocolului Sivic Marginea s-au recoltat prin
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]