10,155 matches
-
de undă, mai exact ale numerelor de undă corespunzătoare, rezultă din relația dedusă empiric de către Johann Jakob Balmer în 1885: unde R = 109677,76 cm este constanta Rydberg și n= 3, 4, 5, ... Pentru n = 3 se obține numărul de undă al liniei formula 1, pentru n = 4 numărul de undă al liniei formula 2 etc. Relația a fost generalizată de Walter Ritz în 1908, pe baza principiului de combinație Rydberg-Ritz, conform căruia numărul de undă formula 9 este dat de diferența a doi
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
rezultă din relația dedusă empiric de către Johann Jakob Balmer în 1885: unde R = 109677,76 cm este constanta Rydberg și n= 3, 4, 5, ... Pentru n = 3 se obține numărul de undă al liniei formula 1, pentru n = 4 numărul de undă al liniei formula 2 etc. Relația a fost generalizată de Walter Ritz în 1908, pe baza principiului de combinație Rydberg-Ritz, conform căruia numărul de undă formula 9 este dat de diferența a doi termeni spectrali: în care n > n. Primul termen spectral
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
Pentru n = 3 se obține numărul de undă al liniei formula 1, pentru n = 4 numărul de undă al liniei formula 2 etc. Relația a fost generalizată de Walter Ritz în 1908, pe baza principiului de combinație Rydberg-Ritz, conform căruia numărul de undă formula 9 este dat de diferența a doi termeni spectrali: în care n > n. Primul termen spectral se numește termen "constant" sau al seriei, iar ultimul termen se numește termen "curent" sau al liniei. Friedrich Paschen a descoperit în 1908 în
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
aceeași regiune a spectrului: în care n = 6, 7, 8 ... Limitele seriilor liniilor spectrale (LS) ale hidrogenului rezultă din relațiile respective, atribuindu-i-se lui formula 15 o valoare infinită. Astfel, când formula 16 relația: devine: Prin urmare, la limită, numerele de undă au următoarele valori: R pentru seria "Lyman", R/4 pentru seria "Balmer", R/9 pentru seria Paschen, R/16 pentru seria "Brackett" și R/25 pentru seria "Pfund". Spectrele optice ale elementelor din grupele I și I sunt analoge spectrului
Spectrul atomic al hidrogenului () [Corola-website/Science/333252_a_334581]
-
de variația periodică a luminozității. Perioada de variație a strălucirii unei cefeide reprezintă în jur de două ori timpul necesar unei unde de presiune pentru a se propaga din centrul stelei la suprafață; ea depinde de starea mediului traversat de undă și constituie de aceea o sursă prețioasă de informații privitoare la structura internă a stelei.
Cefeidă () [Corola-website/Science/333235_a_334564]
-
urechi. Un stimul alb este utilizat la începutul examinării; este stimulul standard de referință. Pentru separarea activității conurilor și bastonașelor, cele mai multe protocoale utilizează stimulări colorate. Pentru un studiu selectiv al conurilor, se folosește un filtru roșu (dincolo de o lungime de undă de 630 nm), iar pentru bastonașe un filtru albastru de lungime de undă joasă (spre 409 nm). De obicei, 16 stimulări sunt utilizate în ambianță diurnă la o frecvență de o stimulare pe secundă. În condiție scotopică se limitează la
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
referință. Pentru separarea activității conurilor și bastonașelor, cele mai multe protocoale utilizează stimulări colorate. Pentru un studiu selectiv al conurilor, se folosește un filtru roșu (dincolo de o lungime de undă de 630 nm), iar pentru bastonașe un filtru albastru de lungime de undă joasă (spre 409 nm). De obicei, 16 stimulări sunt utilizate în ambianță diurnă la o frecvență de o stimulare pe secundă. În condiție scotopică se limitează la 8 stimulări de puternică intensitate, despărțite de câte două secunde de pauză pentru
Electroretinogramă () [Corola-website/Science/333272_a_334601]
-
Cutremurul a fost resimțit în special în București, Iași, Focșani, Buzău și Sfântu Gheorghe. La Iași 11 mănăstiri, 15 case, 15 turnuri și o turlă de biserică s-au prăbușit. În Carpați au avut loc mai multe alunecări de pamânt. Unda seismică a afectat și Cetatea Neamț, unde zidurile groase s-au prăbușit. Nu doar teritoriile românești au fost afectate. La Niș, un oraș sârb în care armata otomană era cantonață, cetățile de pe Dunăre s-au prăbușit parțial, iar în Nicopole
Cutremurul din 1738 (România) () [Corola-website/Science/333376_a_334705]
-
Cold waves (titlu românesc: Război pe calea undelor) este un lungmetraj documentar despre secția română a postului "Radio Europa Liberă", despre propagandă și terorism în timpul Războiului Rece, "„o neasemuită poveste de dragoste și ură țesută în jurul a ceva ce nu poți vedea, atinge sau cântări: undele radio”" În
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
pe calea undelor) este un lungmetraj documentar despre secția română a postului "Radio Europa Liberă", despre propagandă și terorism în timpul Războiului Rece, "„o neasemuită poveste de dragoste și ură țesută în jurul a ceva ce nu poți vedea, atinge sau cântări: undele radio”" În anii '70-'80, Radio Europa Liberă era supapa de evacuare a nemulțumirilor și confidentul a milioane de români. Documentarul "Război pe calea undelor" vorbește despre postul de radio Europa Liberă, "„singurul care spunea adevărul într-o lume falsificată
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
de dragoste și ură țesută în jurul a ceva ce nu poți vedea, atinge sau cântări: undele radio”" În anii '70-'80, Radio Europa Liberă era supapa de evacuare a nemulțumirilor și confidentul a milioane de români. Documentarul "Război pe calea undelor" vorbește despre postul de radio Europa Liberă, "„singurul care spunea adevărul într-o lume falsificată de propagandă”". Dacă pentru milioanele de ascultători Europa Liberă reprezenta vocea care le făcea auzite nemulțumirile, pentru regimul comunist postul de radio era un dușman
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
partid; români, germani, americani, francezi și de alte naționalități. "„Lumea s-a schimbat, alte războaie sunt la ordinea zilei. Dar dacă ascultăm cu atenție vocile trecutului, s-ar putea să înțelegem ce se petrece sub ochii noștri”". "Război pe calea undelor", România, 2007, film documentar, regizor: Alexandru Solomon, distribuit de Odeon Films . Din distribuție: Monica Lovinescu, Ioana Măgură-Bernard, Mary Georgescu, Șerban Orescu, Nestor Ratesh, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu și Andrei Voiculescu. Premiera filmului "Război pe calea undelor" a avut loc
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
Război pe calea undelor", România, 2007, film documentar, regizor: Alexandru Solomon, distribuit de Odeon Films . Din distribuție: Monica Lovinescu, Ioana Măgură-Bernard, Mary Georgescu, Șerban Orescu, Nestor Ratesh, Emil Hurezeanu, Neculai Constantin Munteanu și Andrei Voiculescu. Premiera filmului "Război pe calea undelor" a avut loc la 29 noiembrie 2007 în București. În cinematografe, din 30 noiembrie 2007. Filmul a fost difuzat și într-o miniserie de trei episoade a câte 52 de minute, în zilele de 6, 13 și 20 martie 2007
Cold Waves () [Corola-website/Science/333391_a_334720]
-
aproximativ între 400 și 780 nm. Energia radiantă în acest domeniu se numește "radiație vizibilă" sau "lumină", în sensul obișnuit al cuvântului. Senzația luminoasă depinde așadar de: Deci ochiul este un receptor care are sensibilitate diferită pentru diferite lungimi de undă din domeniul vizibil. Pentru a caracteriza cantitativ dependența sensibilității ochiului în raport cu lungimea de undă, se introduce mărimea denumită "sensibilitate spectrală relativă" V. Dacă se iluminează o suprafață perfect difuzantă cu lumină verde cu λ= 555 nm, sursa de lumină având
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
vizibilă" sau "lumină", în sensul obișnuit al cuvântului. Senzația luminoasă depinde așadar de: Deci ochiul este un receptor care are sensibilitate diferită pentru diferite lungimi de undă din domeniul vizibil. Pentru a caracteriza cantitativ dependența sensibilității ochiului în raport cu lungimea de undă, se introduce mărimea denumită "sensibilitate spectrală relativă" V. Dacă se iluminează o suprafață perfect difuzantă cu lumină verde cu λ= 555 nm, sursa de lumină având fluxul de energie radiantă constant formula 1 și se iluminează o altă suprafață, cu aceleași
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
luminoase este nevoie ca fluxul de energie radiantă al acestei surse formula 2 să fie mai mare dect cel al sursei de lumină verde. Deci ochiul este mai sensibil pentru lumina verde și devine din ce în ce mai sensibil pentru lumina cu lungimi de undă aflate spre capătul spectrului vizibil, adică spre albastru și roșu. Prin definiție, "sensibilitatea spectrală relativă" este: Sensibilitatea spectrală relativă are valoarea unitară pentru lumina de 550 nm și scade la zero pentru extremitățile spectrului vizibil. Curba de sensibilitate pentru domeniul
Fotometrie (optică) () [Corola-website/Science/333395_a_334724]
-
spectrul infraroșu-îndepărtat au arătat că ar avea un diametru de 650 km. Ixion este ușor roșiatic (mai roșu ca Quaoar) în spectrul vizibil. Are un albedo mai mare (>0.15) decât cubewano-urile. Ar putea exista o absorbție la lungimea de undă de 0,8 μm în spectrul său, ceea ce indică spre o alterare a materialelor de la suprafață de către apă. În spectrul infraroșu-apropiat Ixion este uniform și fără trăsături distinctive. Nu există benzi de absorbție pentru apă la 1,3 și 2
Ixion () [Corola-website/Science/334576_a_335905]
-
de aproximativ 2,3 g/cm. Primele observații spectroscopice din 2004 au arătat că spectrul vizibil al lui Orcus era plat (neutru) și fără trăsături distinctive, în timp ce spectrul infraroșu-apropiat a arătat benzi puternice de absorbție pentru apă la lungimile de undă de 1,5 și 2 μm. Orcus pare a fi diferit față de alte obiecte transneptuniene, cum ar fi Ixion, care nu au trăsături distinctive în spectrele: roșu, vizibil și deseori nici infraroșu. Observații suplimentare în infraroșu în 2004 făcute de
Orcus () [Corola-website/Science/334577_a_335906]
-
Optica adaptativă este o tehnică (actuală) care permite să se corecteze, în timp real, deformațiile evolutive și nepredictive ale unui front de undă cu ajutorul unei oglinzi deformabile. Ea utilizează un principiu similar opticii active. Mai întâi dezvoltată în anii 1950, domeniul său principal de utilizare este astronomia, dar începe să se extindă și în alte domenii (fuziune, medical, telecomunicații). A început să se
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
stelelor, între altele. Dacă o stea pare că scintilează, nu e pentru că ea ar emite lumină intermitentă, ci ca urmare a turbulenței atmosferice care deformează imaginea pe care o avem, și îndeosebi o caracteristică a radiației luminoase numite front de undă sau fază. Într-adevăr, o stea, presupusă punctuală pe cerul vizibil, emite lumină frontului de undă sferic care, la scara Pământului (steaua fiind considerată la infinit) este plan înainte de a traversa atmosfera. Atmosfera este sediul deplasărilor aerului (vânt) care crează
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
intermitentă, ci ca urmare a turbulenței atmosferice care deformează imaginea pe care o avem, și îndeosebi o caracteristică a radiației luminoase numite front de undă sau fază. Într-adevăr, o stea, presupusă punctuală pe cerul vizibil, emite lumină frontului de undă sferic care, la scara Pământului (steaua fiind considerată la infinit) este plan înainte de a traversa atmosfera. Atmosfera este sediul deplasărilor aerului (vânt) care crează heterogenități de temperatură și deci de indice optic. Acestea sunt în mod esențial proporționale cu cele
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
temperaturilor - vezi modelul Gladstone-Dale. Drumul optic pe care îl parcurge o rază fiind definit ca integrală de formula 1 (unde n este indicele optic, iar dl este deplasarea elementară de-a lungul traiectului), razele nu parcurg același drum optic: frontul de undă care se observă nu mai este atunci plan, iar imaginea este deformată. În optica adaptativă se utilizează atunci un analizor de front de undă pentru a se estima perturbația datorată atmosferei, apoi se deformează o oglindă (cu ajutorul unui sistem cu
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
dl este deplasarea elementară de-a lungul traiectului), razele nu parcurg același drum optic: frontul de undă care se observă nu mai este atunci plan, iar imaginea este deformată. În optica adaptativă se utilizează atunci un analizor de front de undă pentru a se estima perturbația datorată atmosferei, apoi se deformează o oglindă (cu ajutorul unui sistem cu pistoane) în așa fel încât să se compenseze exact această perturbație. Astfel imaginea după reflexia pe oglindă este aproape așa cum n-ar fi avut
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
ar fi avut degradare. În practică, configurarea unui sistem de optică adaptativă începe prin construcția unei matrici de comandă. Această matrice reprezintă elementele care acționează pentru reproducerea fiecărei aberații optice ale bazei polinoamelor Zernike. Pornind de la analiza perturbării frontului de undă de către atmosferă via un analizor de front de undă se poate descompune defectul frontului de undă pe baza polinoamelor Zernike, pentru compensarea întârzierilor utilizându-se o oglindă deformabilă. În practică nu se corectează decât un număr limitat de ordine Zerkin
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]
-
de optică adaptativă începe prin construcția unei matrici de comandă. Această matrice reprezintă elementele care acționează pentru reproducerea fiecărei aberații optice ale bazei polinoamelor Zernike. Pornind de la analiza perturbării frontului de undă de către atmosferă via un analizor de front de undă se poate descompune defectul frontului de undă pe baza polinoamelor Zernike, pentru compensarea întârzierilor utilizându-se o oglindă deformabilă. În practică nu se corectează decât un număr limitat de ordine Zerkin permițându-se obținerea unui defect rezidual suficient de mic
Optică adaptativă () [Corola-website/Science/334773_a_336102]